CAT$880.28-5.60%

Comisia Europeană vrea să reducă barierele pentru fuziuni și activitate bancară transfrontalieră, într-un pachet de măsuri care urmărește să scoată sectorul din fragmentarea pe linii naționale și să-i crească capacitatea de finanțare a economiei, potrivit Economica. Miza este formarea unor bănci europene „cu forță și amploare” care să poată susține investițiile în inovare, tranziția curată și apărare, fără a slăbi stabilitatea financiară.

De ce intervine Comisia: trei probleme care limitează creditarea și competitivitatea

Executivul UE identifică trei blocaje principale care reduc capacitatea băncilor de a sprijini eficient economia:

• fragmentarea pe criterii naționale, care îngreunează extinderea și câștigurile de eficiență la nivel transfrontalier;
• transpunerea standardelor Basel III (set de reguli internaționale privind capitalul și riscurile bancare) care „nu reflectă întotdeauna” particularitățile pieței europene și ar trebui să funcționeze mai bine atât pentru bănci mari, cât și pentru cele mici;
• complexitatea și povara administrativă a cadrului de reglementare (inclusiv interacțiunea dintre reguli microprudențiale, macroprudențiale și de rezoluție, plus cerințe de raportare), pe care Comisia vrea să le simplifice.

Ce măsuri sunt pe masă: capital mai mobil în UE și un nou mecanism pentru depozite

Una dintre direcțiile centrale este eliminarea barierelor prudențiale și neprudențiale care frânează activitatea bancară transfrontalieră, astfel încât grupurile bancare să poată atinge dimensiuni comparabile cu rivalii globali. În acest cadru, grupurile transfrontaliere ar urma să poată folosi capitalul și lichiditatea mai eficient în interiorul UE, inclusiv prin redirecționarea fondurilor excedentare către zone unde pot fi „mai productive”, fără a afecta finanțarea economiilor locale, conform documentului citat.

Pe zona de încredere și stabilitate, Comisia anunță intenția de a propune un mecanism comun de protecție a depozitelor, „mai simplu și mai eficace”, în cadrul uniunii bancare. Acesta ar urma să înlocuiască propunerea din 2015 privind sistemul european de asigurare a depozitelor și să se bazeze pe plasele de siguranță centrale și naționale existente, menționate ca fiind finanțate integral.

Totodată, Comisia indică o monitorizare mai atentă a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a regulilor de protecție a consumatorilor, precum și a aplicării lor la nivel național, cu efect așteptat de facilitare a serviciilor transfrontaliere.

Recalibrarea Basel III și simplificarea regulilor: ce ar putea schimba pentru bănci

UE își menține angajamentul față de standardele internaționale, dar vrea să le aplice ținând cont de „proporționalitate” și de specificul pieței europene. Printre măsurile menționate se află:

• reevaluarea modului de implementare a unor standarde internaționale care, în unele cazuri, pot limita capacitatea de creditare a băncilor din UE;
• posibile revizuiri ale unor norme prudențiale și de guvernanță corporativă pentru a reflecta mai bine diferențele de dimensiune, modele de afaceri și activități.

Pe simplificare, Comisia indică reducerea complexității „inutile” și creșterea predictibilității cerințelor, inclusiv prin măsuri precum simplificarea „stivei de capital”, armonizarea amortizoarelor macroprudențiale, standardizarea cerințelor privind capitalul de rezoluție și ajustarea criteriilor pentru „instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate”.

Ce urmează

Comisia prezintă direcțiile într-o „comunicare” care, potrivit instituției, este un pilon al strategiei privind uniunea economiilor și investițiilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat pachetul de obiectivul de a menține fluxul de capital către economie:

„Comunicarea de astăzi face un pas clar în această direcţie, recalibrând abordarea noastră faţă de risc şi permiţând creşterea economică şi inovarea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară.”