Știri
Știri din categoria Bănci
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările, ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar.
La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă.
În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus:
În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal:
Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur.
BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Comisia Europeană pregătește o recalibrare a supravegherii bancare, cerând o toleranță mai mică la „risc zero”, într-un demers care ar putea schimba modul în care băncile din UE finanțează economia și își dimensionează capitalul, potrivit Newsweek , care citează un proiect de raport consultat de Euractiv. Documentul – un proiect al raportului Comisiei Europene privind competitivitatea bancară, așteptat să fie publicat oficial în iulie – pledează pentru o „schimbare culturală” la nivelul băncilor, autorităților de reglementare și auditorilor, astfel încât supravegherea să se concentreze pe riscurile „semnificative” pentru stabilitatea financiară, nu pe o abordare de tip „toleranță la risc zero”. De ce contează: mai mult credit și investiții, dar cu o linie fină între prudență și relaxare În logica proiectului, o supraveghere excesiv de rigidă poate ajunge să frâneze finanțarea economiei și investițiile necesare pentru competitivitatea Europei. Raportul leagă explicit competitivitatea pieței unice bancare de competitivitatea economiei UE, sugerând că o capacitate mai mare de asumare a riscului ar putea susține activitatea economică. În același timp, proiectul precizează că autoritățile de reglementare și auditorii „nu trebuie să coboare ștacheta controalelor și echilibrului necesare”, dar ar trebui să construiască mai multă „încredere” și relații de colaborare cu funcțiile de business ale băncilor pe care le controlează. Context: presiune pentru reducerea poverii de reglementare și comparația cu SUA Proiectul apare pe fondul unei agende mai largi la Bruxelles de reducere a sarcinii de reglementare pentru companii și după plângeri repetate ale băncilor europene că regulile actuale le afectează competitivitatea globală, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, dereglementează segmente ale sistemului financiar american, potrivit materialului. Totodată, proiectul se înscrie într-o discuție mai veche despre revizuirea cadrului prudențial construit după criza financiară din 2008. Ce ar putea urma: „recalibrare” și posibile ajustări pentru băncile mici Maria Luís Albuquerque , comisarul UE pentru finanțe, a spus recent că „pendulul” s-a mutat după 2008 prea mult în direcția opusă asumării de risc și că ar putea fi necesară „o oarecare recalibrare”, pentru a găsi „punctul optim între stabilitatea financiară și capacitatea de asumare a riscurilor”. Pe de altă parte, există și critici față de direcția de relaxare: Max Kretschmer, ofițer de presă la Finance Watch, a avertizat într-un editorial pentru Euractiv că, la 18 ani de la criză, „lecțiile prudențiale se pierd”. Un oficial bancar citat în articol descrie proiectul drept „destul de superficial” ca substanță, dar menționează printre puținele semnale concrete ideea unui nou „regim” de reglementare pentru băncile mai mici și posibile evaluări regulate ale cerințelor de capital realizate de Autoritatea Bancară Europeană. În rest, oficialul susține că propunerile sunt suficient de vagi încât „ar putea cuprinde în cele din urmă aproape orice în practică”. [...]
Băncile europene cer simplificarea reglementărilor pentru a debloca finanțarea necesară acoperirii unui deficit anual de investiții estimat la 1.400 miliarde de euro , pe fondul riscului ca Europa să rateze obiective economice majore, inclusiv tranziția energetică, potrivit Economedia . Federația Bancară Europeană (EBF) avertizează că deficitul de investiții s-a adâncit, după ce estimarea a fost revizuită în creștere de la 800 miliarde de euro în 2024 și 1.200 miliarde de euro în 2025. Evaluarea se bazează pe o analiză a firmei de consultanță Oliver Wyman, realizată la solicitarea EBF. De ce contează: presiune pe creditare într-o economie dependentă de bănci EBF susține că nevoile de finanțare cresc în domenii precum energia, apărarea, digitalizarea și capacitatea industrială, iar în Europa băncile asigură aproximativ 65% din finanțarea către economia reală, semnificativ mai mult decât în SUA. În acest context, băncile reclamă că actualul cadru de reglementare constrânge creditarea și cer schimbări care să facă regulile „mai ușor de parcurs” și mai puțin împovărătoare. Ce măsuri sunt pe masă și când ar putea veni schimbările În iulie ar urma să fie publicată o evaluare a Comisiei Europene privind competitivitatea sectorului bancar, iar propunerile legislative sunt așteptate, probabil, în 2027. Franța și Germania au cerut Comisiei să devanseze prezentarea unui „pachet ambițios de simplificare a serviciilor financiare”. Între timp, autoritățile de reglementare au semnalat deja unele decizii: în aprilie, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat măsuri pentru simplificarea convergenței raportării și reducerea poverii asupra băncilor; în decembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a propus simplificarea normelor, fără reducerea cerințelor totale de capital, propunere care a atras critici din partea băncilor. În paralel, Reuters notează că unele țări, în special SUA, reduc reglementările și atenuează cerințele de capital pentru a sprijini creșterea. Cât capital ar putea fi eliberat, potrivit EBF EBF cere o „simplificare direcționată” și o coordonare mai bună între autoritățile de reglementare, menținând însă protecțiile introduse după criza financiară. Federația avansează și estimări privind potențialul de finanțare suplimentară: cu încă 150 miliarde de euro, băncile ar putea acoperi aproximativ 20% din necesitățile suplimentare de finanțare ale Europei; o reducere de 1% a cerințelor de capital CET1 (capital de rang 1 de bază) ar elibera 95 miliarde de euro. Pe lângă simplificarea regulilor, EBF cere accelerarea întăririi piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare , inclusiv introducerea unei scheme comune de garantare a depozitelor. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
ING Bank România introduce apeluri automate care permit clienților să oprească în timp real tranzacțiile suspecte , o măsură operațională menită să reducă fraudele generate prin „inginerie socială” (manipularea utilizatorilor pentru a autoriza singuri plăți), potrivit Ziarul Financiar . Serviciul, numit SAFEcall , este declanșat atunci când sistemele băncii identifică tranzacții considerate neobișnuite față de comportamentul obișnuit al clientului. În acel moment, clientul primește automat un apel de la numărul dedicat 0374.647.233 (037INGSAFE) și poate decide imediat dacă tranzacția este legitimă sau nu. Cum funcționează SAFEcall și ce decizie ia clientul În timpul apelului automat, clientul are două opțiuni, prin apăsarea unei taste: confirmă tranzacția apăsând tasta 9; respinge tranzacția apăsând tasta 1, dacă nu o recunoaște sau suspectează că a fost manipulat să o facă. Alin Becheanu , head of fraud monitoring & prevention la ING Bank România, leagă direct utilitatea serviciului de tipul de fraudă care domină în prezent: „Fraudele financiare din prezent se bazează, în principal, pe tehnici de inginerie socială, prin care utilizatorii sunt manipulaţi şi determinaţi să realizeze tranzacţii frauduloase. La ING, investim constant în soluţii de prevenire a fraudelor. Ne dorim să construim un parteneriat real cu clienţii noştri pentru eliminarea fraudelor financiare, iar prin noul serviciu ING SAFEcall, aceştia au puterea să oprească frauda chiar atunci când se întâmplă.“ De ce mizează banca pe apeluri automate și un număr dedicat ING precizează că apelurile vor folosi vocea „Mariei”, cunoscută clienților din call center, pentru a ajuta la identificarea apelurilor autentice și pentru a reduce riscul tentativelor de impersonare (când atacatorii se dau drept bancă). Clienții sunt încurajați să salveze în agendă numărul oficial al serviciului. Context: ce tipuri de fraude vizează noul mecanism Lansarea SAFEcall vine pe fondul creșterii fraudelor bazate pe phishing (mesaje sau site-uri care imită instituții reale), apeluri telefonice false și alte metode de inginerie socială. Printre scenariile frecvente menționate de bancă se află: mesaje care cer „actualizarea urgentă” a datelor bancare; linkuri către site-uri false; apeluri în numele unor instituții financiare sau autorități; solicitări de instalare a aplicațiilor de acces la distanță; cereri de divulgare a codurilor OTP (coduri unice de autorizare) sau a datelor cardului. ING mai transmite că nicio instituție bancară nu va solicita niciodată, prin telefon sau mesaje, date de autentificare, parole, coduri OTP, accesarea unor credite sau inițierea de transferuri către conturi necunoscute. [...]
