Știri
Știri din categoria Bănci
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările, ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar.
La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă.
În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus:
În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal:
Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur.
BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută.
Recomandate
Comisia Europeană vrea să reducă barierele pentru fuziuni și activitate bancară transfrontalieră , într-un pachet de măsuri care urmărește să scoată sectorul din fragmentarea pe linii naționale și să-i crească capacitatea de finanțare a economiei, potrivit Economica . Miza este formarea unor bănci europene „cu forță și amploare” care să poată susține investițiile în inovare, tranziția curată și apărare, fără a slăbi stabilitatea financiară. De ce intervine Comisia: trei probleme care limitează creditarea și competitivitatea Executivul UE identifică trei blocaje principale care reduc capacitatea băncilor de a sprijini eficient economia: fragmentarea pe criterii naționale , care îngreunează extinderea și câștigurile de eficiență la nivel transfrontalier; transpunerea standardelor Basel III (set de reguli internaționale privind capitalul și riscurile bancare) care „nu reflectă întotdeauna” particularitățile pieței europene și ar trebui să funcționeze mai bine atât pentru bănci mari, cât și pentru cele mici; complexitatea și povara administrativă a cadrului de reglementare (inclusiv interacțiunea dintre reguli microprudențiale, macroprudențiale și de rezoluție, plus cerințe de raportare), pe care Comisia vrea să le simplifice. Ce măsuri sunt pe masă: capital mai mobil în UE și un nou mecanism pentru depozite Una dintre direcțiile centrale este eliminarea barierelor prudențiale și neprudențiale care frânează activitatea bancară transfrontalieră, astfel încât grupurile bancare să poată atinge dimensiuni comparabile cu rivalii globali. În acest cadru, grupurile transfrontaliere ar urma să poată folosi capitalul și lichiditatea mai eficient în interiorul UE , inclusiv prin redirecționarea fondurilor excedentare către zone unde pot fi „mai productive”, fără a afecta finanțarea economiilor locale, conform documentului citat. Pe zona de încredere și stabilitate, Comisia anunță intenția de a propune un mecanism comun de protecție a depozitelor , „mai simplu și mai eficace”, în cadrul uniunii bancare. Acesta ar urma să înlocuiască propunerea din 2015 privind sistemul european de asigurare a depozitelor și să se bazeze pe plasele de siguranță centrale și naționale existente, menționate ca fiind finanțate integral. Totodată, Comisia indică o monitorizare mai atentă a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a regulilor de protecție a consumatorilor, precum și a aplicării lor la nivel național, cu efect așteptat de facilitare a serviciilor transfrontaliere. Recalibrarea Basel III și simplificarea regulilor: ce ar putea schimba pentru bănci UE își menține angajamentul față de standardele internaționale, dar vrea să le aplice ținând cont de „proporționalitate” și de specificul pieței europene. Printre măsurile menționate se află: reevaluarea modului de implementare a unor standarde internaționale care, în unele cazuri, pot limita capacitatea de creditare a băncilor din UE; posibile revizuiri ale unor norme prudențiale și de guvernanță corporativă pentru a reflecta mai bine diferențele de dimensiune, modele de afaceri și activități. Pe simplificare, Comisia indică reducerea complexității „inutile” și creșterea predictibilității cerințelor, inclusiv prin măsuri precum simplificarea „stivei de capital”, armonizarea amortizoarelor macroprudențiale, standardizarea cerințelor privind capitalul de rezoluție și ajustarea criteriilor pentru „instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate”. Ce urmează Comisia prezintă direcțiile într-o „comunicare” care, potrivit instituției, este un pilon al strategiei privind uniunea economiilor și investițiilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat pachetul de obiectivul de a menține fluxul de capital către economie: „Comunicarea de astăzi face un pas clar în această direcţie, recalibrând abordarea noastră faţă de risc şi permiţând creşterea economică şi inovarea, menţinând în acelaşi timp stabilitatea financiară.” [...]
Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 1 miliard de euro pentru BID. Decizia, prezentată de G4Media , deblochează majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) și prelungește garanția de stat, ceea ce poate crește capacitatea instituției de a atrage finanțare și de a împinge creditarea către zone unde piața privată rămâne reticentă. Comisia Europeană a aprobat măsurile notificate de România pentru BID, instituție creată pentru a facilita accesul la finanțare al companiilor și al proiectelor strategice, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație. Pachetul include atât o infuzie de capital, cât și extinderea mandatului băncii către noi domenii considerate strategice. Capital majorat și garanție de stat prelungită până în 2032 România va majora capitalul BID cu 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , sumă din care 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) provin dintr-un împrumut acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență . În paralel, garanția de stat care urma să expire în 2028 va fi prelungită cu trei ani, până la 31 decembrie 2032 . Comisia Europeană apreciază că aceste măsuri vor consolida capacitatea BID de a atrage finanțare și de a susține investițiile în sectoare unde accesul la credite rămâne limitat. Ce tip de proiecte și companii intră în mandatul extins BID acordă împrumuturi, garanții și finanțări prin capital pentru proiecte de investiții. Printre beneficiarii vizați se află: întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); start-upuri inovatoare; proiecte publice de infrastructură. Sunt menționate, între domeniile eligibile, investiții în sănătate, educație, utilități publice, energie regenerabilă, infrastructură locală, rețele de internet de mare viteză, porturi și aeroporturi. Prin extinderea mandatului, banca va putea finanța și companii aflate în proces de dezvoltare, precum și proiecte din apărare, producție de înaltă tehnologie, industrii bazate pe tehnologii avansate și securitate cibernetică. Filtrul ajutorului de stat: „deficiențe de piață” și monitorizare Executivul european a evaluat măsurile în baza normelor UE privind ajutoarele de stat și a concluzionat că sprijinul este necesar pentru sectoarele care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării de pe piața privată. Evaluarea indică faptul că intervenția este proporțională și limitată la domeniile unde există „deficiențe de piață”, iar activitatea băncii rămâne supusă unor mecanisme de monitorizare și raportare, pentru a evita denaturarea concurenței și excluderea investitorilor privați atunci când finanțarea poate fi obținută în condiții normale. BID a fost înființată în 2022 pentru a completa activitatea băncilor comerciale. În ianuarie 2023, Comisia Europeană a aprobat înființarea instituției cu un capital inițial de 1,6 miliarde de euro. Conform regulilor europene, măsurile din planurile naționale de redresare și reziliență care implică ajutoare de stat trebuie aprobate în prealabil de Comisia Europeană înainte de aplicare. [...]
Raiffeisen Bank a atras 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) la un cost care coboară sub reperul suveran , printr-o emisiune de euroobligațiuni care, potrivit Raiffeisen Bank , stabilește „un nou reper” pentru finanțarea băncilor românești pe piețele internaționale și întărește poziția de MREL (cerința de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție). Emisiunea este de tip senior nepreferențial (datorie care poate fi „tăiată” înaintea altor creditori în scenarii de rezoluție, dar după instrumente mai riscante), cu un cupon fix de 4,626% pe an în primii 5,4 ani (până în ianuarie 2032) și maturitate de 6,4 ani (ianuarie 2033). Marja a fost de 1,5 puncte procentuale peste rata de referință în euro (mid-swap), nivel pe care banca îl compară cu un avantaj de circa 0,3–0,35 puncte procentuale față de randamentele euroobligațiunilor României cu maturitate similară. Cerere ridicată și comprimarea prețului În pofida unui context descris ca volatil la nivel internațional și incert local, banca spune că tranzacția a atras un interes puternic: registrul de ordine a urcat la peste 1,7 miliarde euro, iar registrul final a depășit 1,3 miliarde euro. Cererea a permis reducerea marjei finale cu 30 de puncte de bază față de indicațiile inițiale de preț. La emisiune au participat peste 90 de investitori instituționali internaționali, în principal fonduri de investiții, asigurători și fonduri de pensii din Regatul Unit, Franța și regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Ce înseamnă pentru bancă: MREL și spațiu de finanțare Banca indică drept efect principal consolidarea bazei de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL), ceea ce susține capacitatea de finanțare a economiei românești. În comunicat, conducerea financiară leagă tranzacția de continuitatea accesului la capital și de transformarea încrederii investitorilor în credite și finanțări. „Rezultatul obținut confirmă atractivitatea Raiffeisen Bank în rândul investitorilor instituționali internaționali, dar în egală măsură arată că investitorii continuă să identifice oportunități solide în România”, a declarat Alina Rus, Chief Financial Officer, Raiffeisen Bank România. „Prin această emisiune depășim pragul echivalent de 10 miliarde de lei atrași prin obligațiuni de pe piețele locale și internaționale de capital în ultimii șase ani”, a adăugat Romulus Mircea, Director Trezorerie, Raiffeisen Bank România. Rating, intermediere și listare Obligațiunile au fost evaluate de Moody’s la Baa2, cu o treaptă peste ratingul suveran al României (Baa3), și urmează să fie incluse în baza de fonduri proprii și datorii eligibile a băncii. Tranzacția a fost intermediată de Bank of America, Natixis, Intesa Sanpaolo și Raiffeisen Bank International (coordonatori principali globali), cu Raiffeisen Bank S.A. drept coordonator asociat, iar obligațiunile urmează să fie listate la bursa din Luxemburg. [...]
ING introduce în Home’Bank un buton de blocare instant a contului în caz de fraudă , o schimbare operațională care mută o parte din reacția la incidente din call center direct în aplicație, potrivit Profit . Noua funcționalitate se numește SAFEbutton și este gândită pentru situațiile în care clientul suspectează acces neautorizat sau transferuri frauduloase. Până acum, din Home’Bank exista opțiunea de a bloca doar cardurile. Dacă apăreau suspiciuni privind transferuri neautorizate sau accesul atacatorilor la cont, clientul trebuia să contacteze banca pentru blocarea contului. Odată cu SAFEbutton, blocarea se poate face „instant, direct din Home’Bank”, conform mesajului transmis de bancă. „În Home’Bank ai multe instrumente care te țin în siguranță zi de zi. Iar acum, cu noile funcționalități SAFE, ai și un buton care îți vine în ajutor instant atunci când ai orice suspiciune de fraudă.” Ce se schimbă pentru clienți, în practică Banca precizează că blocarea temporară a cardului rămâne disponibilă ca opțiune separată, pentru cazurile în care clientul vede o tranzacție cu cardul pe care nu o recunoaște, fără a fi necesară blocarea tuturor conturilor. În paralel cu SAFEbutton, ING anunță și o serie mai amplă de modificări legate de utilizarea Home’Bank, opțiuni pentru carduri și plăți, precum și actualizări de tarife și documente contractuale. Calendarul modificărilor în Home’Bank: PIN în loc de parolă Începând din octombrie 2026, modificările vor fi introduse treptat în Home’Bank, iar banca recomandă activarea lor cât mai curând după ce devin disponibile în aplicație. În cursul anului 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator va fi retrasă complet. Schimbarea centrală: parola folosită în prezent pentru Home’Bank va fi înlocuită cu un cod PIN din 5 cifre, setat pe dispozitivul mobil de încredere (Android/iOS). După stabilirea PIN-ului, codul de utilizator nu va mai fi folosit la accesarea Home’Bank. Pentru utilizarea aplicației pe mai multe dispozitive, fiecare va trebui înregistrat ca „dispozitiv de încredere” și va avea propriul PIN, care poate fi folosit doar pe dispozitivul pentru care a fost setat. Autentificarea biometrică (amprentă/recunoaștere facială) rămâne disponibilă, atât pentru acces, cât și pentru autorizarea operațiunilor. Notificări și tarife: scumpire la Alerte SMS, push gratuit Odată cu actualizarea metodei de autentificare și aprobare a operațiunilor, notificările push vor fi trimise automat pe toate dispozitivele înregistrate ca fiind de încredere. Dacă utilizatorul dezactivează notificările push, acestea se opresc pe toate dispozitivele. Pe zona de tarife, ING anunță că, din 15.10.2026, tariful pentru serviciul Alerte SMS se modifică de la 5 lei/lună la 10 lei/lună. Alternativa indicată de bancă este activarea notificărilor push din Home’Bank, care sunt gratuite. Comisioane și limite: transferuri interbancare mai scumpe pentru un segment de clienți, limite zilnice reduse la card Din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul pentru transferurile interbancare în lei și euro se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer. Banca menționează că acest comision rămâne 0 pentru anumite categorii de clienți, între care cei care îndeplinesc condițiile de venituri recurente (minimum 700 lei lunar încasați în cont și cel puțin o plată lunară), cei cu vârsta între 18 și 24 de ani, deținătorii opțiunii Gold, clienții care au atașat un ING Young, clienții vulnerabili financiar cu ING Elementar și cei cu pachetele ING More sau ING Extra. Tot din perspectiva de securitate, începând cu noiembrie 2026, ING anunță reducerea limitelor zilnice de tranzacționare pentru plățile cu cardul. Clienții vor putea vedea limitele aplicabile în documentul „Limite Standard” anexat și le vor putea modifica din Home’Bank, cu afișarea termenului de valabilitate al noilor limite. Plăți contactless cu RoPay , la final de an Banca mai indică lansarea, la final de an, a plăților contactless (NFC) cu RoPay, atât între persoane fizice (prin apropierea telefoanelor, fără introducerea manuală a datelor/IBAN-ului), cât și la comercianți, prin apropierea telefonului de POS. Pentru plățile între persoane, este necesar ca ambele părți să aibă aplicația de mobile banking și ca banca lor să ofere serviciul RoPay pentru plăți instant contactless. [...]
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.) [...]
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]
