Știri
Știri din categoria Bănci
UniCredit vede o frânare puternică a economiei României în 2026, la doar 0,2%, pe fondul consolidării fiscale, potrivit HotNews. În același scenariu, banca anticipează o revenire a creșterii la 2,3% în 2027, însă pe termen scurt România ar rămâne sub media regională.
În eșantionul analizat de UniCredit, România și Slovacia sunt singurele economii care ar urma să crească sub media regională pe termen scurt. Explicația băncii este că măsurile de consolidare fiscală (reducerea deficitului prin taxe și/sau tăieri de cheltuieli) afectează activitatea economică mai puternic decât în restul regiunii.
Contrastul cu vecinii este pronunțat, conform estimărilor citate:
Pe partea de inflație, raportul are un ton mai optimist pentru România: UniCredit anticipează o scădere amplă a inflației începând de la jumătatea acestui an, pe fondul epuizării șocurilor inflaționiste din 2025. Banca mai vede o temperare suplimentară a presiunilor în a doua parte a lui 2027, pe măsură ce efectele șocului energetic se disipează și cererea de consum se răcește.
În paralel cu aceste estimări macro, UniCredit a anunțat lansarea în România a Prime, o linie de servicii bancare premium construită în jurul unui bancher dedicat și a interacțiunii directe, inclusiv printr-o sucursală nouă, cu birouri Prime, deschisă în centrul Bucureștiului.
„Când toți vor doar digitalizare, strategia noastră este să păstrăm contactul uman. Digitalizarea ne ajută, ne face viața mai ușoară, dar vrem să menținem interacțiunea umană cu colegii noștri și disponibilitatea de a fi acolo. Să fim alături de clienți cu consiliere, înainte de a fi digitali”, a declarat Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank, la inaugurarea sucursalei Dorobanți.
Banca își justifică direcția prin faptul că, în timp ce multe instituții reduc rețeaua fizică și mută operațiunile în digital, UniCredit vizează extinderea prezenței fizice pentru clienții cu venituri și averi ridicate.
„De multe ori, multe conversații azi încep cu un robot. Unde suni, răspunde un robot. Noi vrem să arătăm că unde sunați, răspunde un om adevărat, care vă așteaptă în sucursala noastră“, a spus Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv Retail al UniCredit Bank.
În cadrul Prime, banca spune că dezvoltă infrastructură dedicată în sucursale și urmărește o „experiență” centrată pe bancherul dedicat, acces rapid la servicii și beneficii asociate stilului de viață al clienților, cu obiectivul unei relații pe termen lung.
Recomandate
Raiffeisen Bank țintește atragerea de noi clienți corporate cu un pachet care plătește dobândă la lichidități fără blocarea banilor , mizând pe o combinație între remunerarea disponibilităților și condiții preferențiale la schimb valutar și plăți, potrivit Raiffeisen Bank . Pachetul, numit „ Raiffeisen Treasury Flex ”, este dedicat exclusiv companiilor care încep o relație cu banca și vizează o problemă practică de trezorerie: multe firme evită depozitele clasice deoarece retragerile înainte de scadență pot duce la pierderea dobânzii, preferând să țină banii în cont curent, de regulă neremunerat. Soluția propusă încearcă să ofere dobândă, dar cu acces la fonduri. Ce include Treasury Flex și care sunt condițiile-cheie Raiffeisen Treasury Flex reunește produse și servicii pentru administrarea lichidităților, tranzacții valutare și operațiuni curente. Concret, pachetul include: Cont de economii în lei și euro , cu dobânzi pentru solduri sub echivalentul a 1 milion de euro: 6% pe an la lei și 2,25% pe an la euro , fără penalizări la depuneri sau retrageri de fonduri. Condiții preferențiale la schimb valutar EUR/RON , la un curs BNR ± 0,1% , în zile lucrătoare, între 13:00–15:00 , prin semnarea contractului-cadru Treasury Master Agreement (acord standard pentru operațiuni de trezorerie). Acces la platforma de tranzacționare Rflex , cu cursuri competitive, ordine limită pe cursul de schimb și depozite cu scadență flexibilă. Structură de comisioane avantajoasă pentru plăți și încasări prin contul curent, orientată spre eficiența operațională. Cine este eligibil Pachetul este adresat clienților noi Corporate ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei). De ce contează pentru companii Miza operațională este reducerea compromisului dintre randament și acces la numerar: pachetul încearcă să remunereze lichiditățile care altfel ar rămâne în conturi curente, păstrând în același timp flexibilitatea utilizării banilor și adăugând costuri mai mici și condiții mai bune pentru schimburi valutare și tranzacții curente. „Venim cu o soluție integrată de trezorerie, care combină randamentul pentru lichidități, flexibilitatea operațională și condiții competitive pentru tranzacțiile curente”, a declarat Alin Neacșu, Director Corporații Mari, Raiffeisen Bank România. [...]
ING Bank România a ajuns la 2 milioane de clienți activi, iar creșterea este împinsă de migrarea accelerată către canalele digitale , cu o pondere tot mai mare a creditelor accesate direct din aplicație și cu utilizare intensă a serviciilor de plăți, potrivit Economica . CEO-ul băncii, Mihaela Bîtu, leagă pragul atins de încrederea construită în cei 32 de ani de prezență pe piața locală și de recomandările clienților. „Atingerea pragului de 2 milioane de clienți activi este o bornă importantă pentru ING (…) Avem 2 milioane de motive să continuăm să inovăm și să fim mai buni, în fiecare zi.” Home’Bank, principalul „front office” al băncii Aplicația Home’Bank a evoluat de la o soluție disponibilă în 2006 doar pe desktop, cu funcționalități limitate, la principalul punct de contact dintre clienți și bancă. În prezent, peste 130 de produse și servicii sunt disponibile direct în aplicație. Intensitatea utilizării este ridicată: Home’Bank este accesată de aproximativ 1,5 milioane de ori pe zi, iar în fiecare minut peste 1.000 de utilizatori fac operațiuni în aplicație. Unul din patru utilizatori intră între 6:00 și 7:00, iar intervalul 11:00–14:00 este cel mai activ, cu peste trei logări per utilizator. Credite și plăți: mutarea în digital se vede în indicatori Digitalizarea se reflectă direct în distribuția produselor. În 2026, șapte din zece credite acordate de ING au fost accesate din aplicație, în creștere de la șase din zece în anul anterior. Pe zona de plăți, 1,5 milioane de clienți sunt înrolați în RoPay , iar jumătate dintre aceștia au trimis bani prietenilor folosind doar numărul de telefon. Adopția plăților cu telefonul mobil se extinde și dincolo de segmentul tânăr: la clienții de 18–24 de ani, 60% din valoarea cumpărăturilor este plătită cu telefonul, iar în primele cinci luni din 2026 valoarea plăților cu dispozitive mobile a crescut cu peste 20% atât pentru clienții între 40 și 60 de ani, cât și pentru cei peste 60 de ani, față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandările și IMM-urile, canale cu impact în achiziție și utilizare În perioada ianuarie–mai 2026, 43% dintre clienții noi au venit prin programul „Bring a Friend”, iar jumătate dintre aceștia au sub 24 de ani, conform datelor citate. În segmentul IMM, banca indică un nivel foarte ridicat de activitate: 98% dintre clienții ING Business Banking sunt activi. Operațional, deschiderea unui cont de companie poate fi făcută în aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar în unu–două minute. Totodată, 87% dintre produsele pentru companii sunt disponibile online, 80% dintre logările în ING Business se fac de pe mobil, iar 99% dintre utilizatori au avut cel puțin o autentificare în ultimele trei luni. Pentru piață, pragul de 2 milioane de clienți devine relevant nu doar ca dimensiune, ci ca semnal că distribuția produselor bancare se mută decisiv în aplicații, inclusiv pentru credite și pentru segmentul de antreprenori. [...]
Banca Transilvania își prelungește continuitatea la vârf până în 2030 , după ce mandatul directorului general Ömer Tetik a fost reînnoit pentru încă patru ani, potrivit Banca Transilvania . Decizia vine într-un moment în care banca își consolidează poziția de lider, iar mesajul principal pentru investitori și piață este de stabilitate managerială într-o perioadă de creștere. Pe lângă prelungirea mandatului lui Ömer Tetik, în prima jumătate a anului au fost reînnoite mandatele altor trei membri din echipa executivă: George Călinescu (director general adjunct financiar), Oana Ilaș (director general adjunct retail) și Leontin Toderici (director general adjunct operațiuni). Echipa a fost completată și prin promovarea lui Cosmin Călin în funcția de director general adjunct large corporate. Contractele de mandat aflate deja în derulare pentru alți membri ai Comitetului Conducătorilor rămân neschimbate, respectiv pentru Cătălin Caragea (risc), Andrzej Dominiak (tehnologie), Tiberiu Moisă (midcorporate & IMM) și Bogdan Pleșuvescu (legal). „Unul dintre punctele forte ale Băncii Transilvania a fost încă de la început echipa sa unită și stabilă. Consiliul de Administrație apreciază la colegii din Comitetul Conducătorilor profesionalismul, loialitatea și angajamentul față de ceea ce construim la bancă și în Grupul Banca Transilvania.” — Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație De ce contează: semnal de stabilitate într-o bancă aflată în expansiune Reînnoirea mandatelor este plasată de bancă în contextul unor „rezultate solide” și al consolidării poziției de lider. În ultimii ani, BT spune că a avut creșteri peste media pieței la active, profitabilitate, volume operaționale și număr de clienți. În intervalul 2021–2025, cota de piață a băncii în funcție de active a crescut de la 19,5% la 22%, iar la finalul primului trimestru activele au ajuns la 212,9 miliarde lei, conform comunicatului. Un alt element invocat este interesul investitorilor: banca menționează că volumele de tranzacționare au plasat-o între cei mai tranzacționați emitenți listați la Bursa de Valori București , ca indicator al încrederii în bancă și în conducerea sa. Ce urmează Mandatul lui Ömer Tetik este prelungit „până în 2030”, iar restul mandatelor aflate în curs rămân în vigoare, fără modificări, ceea ce conturează o structură de conducere stabilă pe termen mediu. Pentru detalii despre echipa executivă, banca indică pagina de conducerea executivă . [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
BCE refuză să relaxeze cerințele de capital ale băncilor , susținând că nivelurile actuale sunt necesare pentru siguranța sistemului și nu limitează creditarea, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul vine în contextul în care industria bancară europeană cere o abordare mai permisivă, pe fondul tendințelor de dereglementare din alte jurisdicții. Băncile europene au solicitat BCE – care supervizează peste 100 dintre cele mai mari bănci din zona euro – să reducă cerințele de capital pentru a menține „condiții de concurență echitabile”, pe fondul retragerii unor măsuri introduse după criza financiară globală. De ce spune BCE că nu e nevoie de capital mai mic Claudia Buch , președintele Consiliului de supraveghere al BCE, a respins ideea că cerințele de capital ar afecta competitivitatea sau creditarea, afirmând că temerile nu sunt confirmate și că nivelurile mai ridicate introduse după criză nu au diminuat capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi. Într-o audiere în Parlamentul European, Buch a susținut că nu există indicii că oferta de credite ar fi constrânsă de cerințele de capital și a invocat faptul că băncile ar avea o marjă de manevră suficient de mare încât să poată menține o rată de plată a dividendelor de 50%. Relaxare pe proceduri, nu pe capital: ce schimbă BCE în supraveghere Deși respinge reducerea nivelului capitalului, Buch a indicat că ar putea fi simplificat modul de calcul al cerințelor, iar numărul diferitelor „amortizoare” (straturi suplimentare de capital cerute pentru acoperirea riscurilor) ar putea fi redus. Separat, BCE a anunțat recent că va retrage o serie de recomandări și orientări pentru bănci și va atenua așteptările privind buna guvernanță, parțial ca răspuns la criticile industriei. Frank Elderson , membru al Comitetului executiv al BCE, a explicat într-o postare pe blog că obiectivul este ca îndrumările de supraveghere să rămână „clare, coerente și adaptate cerințelor” într-un mediu de risc mai complex. În acest cadru, BCE va renunța la aproximativ 40 de documente de supervizare considerate depășite, de la interzicerea dividendelor până la așteptări privind colectarea și raportarea datelor. Totodată, instituția va reduce cerințele legate de guvernanță și asumarea riscurilor, care vizează mecanisme interne precum remunerația, angajamentele de timp ale consiliilor de administrație și protecția avertizorilor de integritate. [...]
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările , ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar . La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă. Ce a împins în jos rezervele în iunie În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus: modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ale băncilor; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; o tranșă de aproximativ 2,25 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul PNRR . În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal: modificarea RMO; plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută. Aurul a rămas constant, dar evaluarea depinde de preț Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur. Ce urmează: plăți programate în iulie BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută. [...]
