Știri
Știri din categoria Bănci

Raiffeisen Bank țintește atragerea de noi clienți corporate cu un pachet care plătește dobândă la lichidități fără blocarea banilor, mizând pe o combinație între remunerarea disponibilităților și condiții preferențiale la schimb valutar și plăți, potrivit Raiffeisen Bank.
Pachetul, numit „Raiffeisen Treasury Flex”, este dedicat exclusiv companiilor care încep o relație cu banca și vizează o problemă practică de trezorerie: multe firme evită depozitele clasice deoarece retragerile înainte de scadență pot duce la pierderea dobânzii, preferând să țină banii în cont curent, de regulă neremunerat. Soluția propusă încearcă să ofere dobândă, dar cu acces la fonduri.
Raiffeisen Treasury Flex reunește produse și servicii pentru administrarea lichidităților, tranzacții valutare și operațiuni curente. Concret, pachetul include:
Pachetul este adresat clienților noi Corporate ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei).
Miza operațională este reducerea compromisului dintre randament și acces la numerar: pachetul încearcă să remunereze lichiditățile care altfel ar rămâne în conturi curente, păstrând în același timp flexibilitatea utilizării banilor și adăugând costuri mai mici și condiții mai bune pentru schimburi valutare și tranzacții curente.
„Venim cu o soluție integrată de trezorerie, care combină randamentul pentru lichidități, flexibilitatea operațională și condiții competitive pentru tranzacțiile curente”, a declarat Alin Neacșu, Director Corporații Mari, Raiffeisen Bank România.
Recomandate

Raiffeisen Bank a atras 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) la un cost care coboară sub reperul suveran , printr-o emisiune de euroobligațiuni care, potrivit Raiffeisen Bank , stabilește „un nou reper” pentru finanțarea băncilor românești pe piețele internaționale și întărește poziția de MREL (cerința de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție). Emisiunea este de tip senior nepreferențial (datorie care poate fi „tăiată” înaintea altor creditori în scenarii de rezoluție, dar după instrumente mai riscante), cu un cupon fix de 4,626% pe an în primii 5,4 ani (până în ianuarie 2032) și maturitate de 6,4 ani (ianuarie 2033). Marja a fost de 1,5 puncte procentuale peste rata de referință în euro (mid-swap), nivel pe care banca îl compară cu un avantaj de circa 0,3–0,35 puncte procentuale față de randamentele euroobligațiunilor României cu maturitate similară. Cerere ridicată și comprimarea prețului În pofida unui context descris ca volatil la nivel internațional și incert local, banca spune că tranzacția a atras un interes puternic: registrul de ordine a urcat la peste 1,7 miliarde euro, iar registrul final a depășit 1,3 miliarde euro. Cererea a permis reducerea marjei finale cu 30 de puncte de bază față de indicațiile inițiale de preț. La emisiune au participat peste 90 de investitori instituționali internaționali, în principal fonduri de investiții, asigurători și fonduri de pensii din Regatul Unit, Franța și regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția). Ce înseamnă pentru bancă: MREL și spațiu de finanțare Banca indică drept efect principal consolidarea bazei de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL), ceea ce susține capacitatea de finanțare a economiei românești. În comunicat, conducerea financiară leagă tranzacția de continuitatea accesului la capital și de transformarea încrederii investitorilor în credite și finanțări. „Rezultatul obținut confirmă atractivitatea Raiffeisen Bank în rândul investitorilor instituționali internaționali, dar în egală măsură arată că investitorii continuă să identifice oportunități solide în România”, a declarat Alina Rus, Chief Financial Officer, Raiffeisen Bank România. „Prin această emisiune depășim pragul echivalent de 10 miliarde de lei atrași prin obligațiuni de pe piețele locale și internaționale de capital în ultimii șase ani”, a adăugat Romulus Mircea, Director Trezorerie, Raiffeisen Bank România. Rating, intermediere și listare Obligațiunile au fost evaluate de Moody’s la Baa2, cu o treaptă peste ratingul suveran al României (Baa3), și urmează să fie incluse în baza de fonduri proprii și datorii eligibile a băncii. Tranzacția a fost intermediată de Bank of America, Natixis, Intesa Sanpaolo și Raiffeisen Bank International (coordonatori principali globali), cu Raiffeisen Bank S.A. drept coordonator asociat, iar obligațiunile urmează să fie listate la bursa din Luxemburg. [...]

Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]

Raiffeisen Bank a fost desemnată „Romania’s Best Bank for Customer Experience” , o recunoaștere care validează strategia băncii de a investi simultan în digitalizare și în dezvoltarea echipelor, potrivit Banking News . Distincția a fost acordată la Euromoney Awards for Excellence 2026 , competiție internațională din industria bancară. Premiul este prezentat ca o confirmare a direcției de a face interacțiunea clienților cu banca „mai simplă, rapidă și relevantă”, atât prin canalele digitale, cât și în rețeaua de sucursale. În comunicarea băncii, accentul cade pe combinația dintre tehnologie și componenta umană, în condițiile în care o parte dintre clienți continuă să prefere dialogul direct cu un expert financiar. „Faptul că Raiffeisen Bank a fost desemnată Romania’s Best Bank for Customer Experience reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor noastre constante de a fi cel mai bun partener financiar pentru fiecare client și de a răspunde întregului spectru al nevoilor sale financiare”, a declarat Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Ce investiții și inițiative invocă banca Ca exemple de măsuri din ultimii ani, banca menționează: dezvoltarea instrumentului Smart Finance; investiții continue în aplicația de mobile banking Smart Mobile, folosită de „un număr tot mai mare de clienți” pentru operațiunile curente (fără a fi indicat un volum exact). De ce contează pentru piață Într-o industrie în care diferențierea se mută tot mai mult spre calitatea serviciilor și ușurința utilizării, premiul funcționează ca un semnal de poziționare: Raiffeisen își leagă explicit creșterea și retenția clienților de experiența oferită, nu doar de preț sau de gama de produse. În același timp, mesajul băncii sugerează că modelul operațional urmărit rămâne unul „hibrid” – digital pentru viteză și eficiență, dar cu suport uman pentru decizii financiare mai complexe. [...]

Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]

Autoritățile ungare au deschis o anchetă penală la Eximbank, banca de stat pentru comerț internațional și investiții străine, într-un demers care poate avea efecte directe asupra guvernanței și controlului utilizării banilor publici în finanțări externe, potrivit HotNews , care citează Reuters. Poliția din Ungaria a anunțat că investighează patru cazuri legate de Eximbank, sub suspiciunea de abuz în serviciu și gestionare defectuoasă. Printre acestea se află și un împrumut de 1 miliard de euro acordat Macedoniei de Nord. Ancheta a fost declanșată după o plângere depusă luna trecută de Ministerul Economiei, în urma unui audit al băncii. Anchetatorii au preluat luni mii de pagini de documente interne ale Ministerului Economiei pentru a sprijini investigația, conform unui comunicat al poliției. Ce tranzacții sunt în vizor și ce a invocat guvernul Magyar În iulie, Ministerul Economiei a trimis poliției patru cazuri, inclusiv împrumutul către Macedonia de Nord, care ar fi avut o dobândă de 3,25% și o garanție integrală din partea statului. Premierul Peter Magyar a spus luna trecută că împrumutul ar fi putut deturna fonduri destinate sprijinirii companiilor ungare, pentru a consolida poziția unui aliat politic străin al lui Viktor Orban și pentru a aduce beneficii unor companii apropiate de fostul guvern. Un alt caz menționat de Magyar vizează un proiect de infrastructură din Africa, pentru care Eximbank și Banca de Dezvoltare a Ungariei ar fi oferit o garanție de finanțare de 126 de miliarde de forinți (398 de milioane de dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). Context politic și reacții Ancheta se înscrie în agenda guvernului condus de Peter Magyar de a investiga presupuse acte de corupție din perioada administrației anterioare a lui Viktor Orban, care a negat acuzațiile, potrivit relatării Reuters. Eximbank a fost coordonată de Ministerul Afacerilor Externe până când responsabilitatea a fost transferată Ministerului Economiei în iunie 2022. Banca nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Notă de context: Eximbank din Ungaria nu are legătură cu banca omonimă din România, care și-a schimbat numele în Exim Banca Românească în 2022. [...]

Profitul net al băncilor a rămas la aproape 7,4 mld. lei în S1/2026 , un nivel comparabil cu cel din prima jumătate a lui 2025, în pofida recesiunii și a unui ritm mai lent al creditării, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor BNR. Sistemul bancar românesc, format din 29 de bănci, a continuat să livreze rezultate solide într-un context descris ca „complicat” din punct de vedere economic, social și politic. Publicația notează că, dacă performanța se menține și în semestrul al doilea, profitul pe întreg anul ar putea urca din nou spre 15 mld. lei. De ce contează: profitabilitate ridicată, dar cu semne de temperare În spatele profitului, principala sursă de câștig rămân dobânzile încasate la credite. Totuși, indicatorii de rentabilitate au coborât ușor față de anul trecut: la final de iunie 2026, rentabilitatea activelor (ROA) era de 1,5%, iar rentabilitatea capitalului (ROE) de 15,5%. Context macro: recesiune și creditare „cu frâna trasă” Pe partea de economie reală, articolul indică o combinație de factori care, în mod normal, ar pune presiune pe sectorul bancar: economia a intrat în recesiune , cu PIB în scădere în S1/2026 cu 0,8% an/an (serie brută), în tandem cu ajustarea fiscală; creditarea sectorului privat a avansat cu circa 7%, sub ritmul din S1/2025; inflația a început să scadă mai vizibil abia din iunie, după ce a stat aproape un an în jurul a 10%. În acest tablou, menținerea profitului la un nivel apropiat de cel din 2025 sugerează că băncile au reușit să-și păstreze marjele și volumul de venituri, chiar dacă dinamica împrumuturilor s-a temperat. [...]