Știri
Știri din categoria Bănci
Amenzile de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, decise în 2026, pun din nou sub lupă modul în care se formează ROBOR, un indicator care influențează dobânzile la unele credite, după ce BNR avertiza încă din 2022 că „băncile au cam sărit calul”, potrivit Adevărul.
În august 2022, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că de „4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul”, acuzând o creștere a indicelui „mult mai mult decât rata de politică monetară”. Declarația a fost făcută la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației.
„De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, s-a dus în sus, mult mai mult decât rata de politică monetară.”
Guvernatorul a pus atunci evoluția pe seama unei „suprareacții” la riscuri economice și geopolitice și a transmis băncilor să urmărească mai atent semnalele BNR, astfel încât ROBOR la 3 luni „cel mai sensibil” să se apropie de rata de politică monetară.
La câteva luni după declarațiile din 2022, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR. Ancheta s-a încheiat în 2026, iar pe 7 iunie 2026 instituția a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), conform materialului citat.
„Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.”
Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale despre cotațiile transmise în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilesc cotațiile de referință).
Potrivit autorității, în loc să acționeze independent, băncile și-ar fi ajustat cotațiile în funcție de cele ale concurenților, influențând astfel nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Instituția susține că are un ansamblu de probe și avertizează că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot produce efecte financiare semnificative pentru debitori.
Pentru detalii despre decizia din 2026, materialul face trimitere la ancheta finalizată cu sancționarea celor zece bănci, publicată tot de Adevărul.
Recomandate
Obligația BNR de a afișa „permanent” cotațiile poate deveni miza-cheie în contestarea amenzii de 3,7 miliarde lei din dosarul ROBOR , pentru că intră în coliziune directă cu teza Consiliului Concurenței despre „prea multă transparență” în intervalul de fixing, potrivit Profit . Sancțiunea – 3,7 miliarde de lei, aplicată celor 10 bănci din panelul ROBOR – rămâne, deocamdată, dificil de încadrat în lipsa deciziei motivate a Consiliului Concurenței, care încă nu a fost redactată. În briefingul de presă, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a susținut că nu este vorba despre un „cartel” în sensul clasic, dar că ar exista „comunicări” care ar sprijini ideea unor practici anticoncurențiale; publicul va vedea detaliile doar după finalizarea raportului. Unde vede Consiliul Concurenței problema: fixingul și vizibilitatea cotațiilor Potrivit explicațiilor lui Chirițoiu, argumentul central al sancțiunii ține de modul în care băncile publică pe pagina Refinitiv (fost Reuters) cotațiile pe scadențe de la overnight (o zi) până la 12 luni, atât pentru BID, cât și pentru ASK (ROBID și ROBOR). În intervalul 10.30–11.00, fereastra din care se culeg valorile pentru fixingul de la ora 11, cotațiile fiecărei bănci sunt vizibile, iar fiecare participant poate vedea ce fac ceilalți și poate reveni cu noi cotații. Administratorul platformei preia ultima cotație a fiecăreia dintre cele 10 bănci, elimină valorile extreme (cea mai mare și cea mai mică), iar din cele opt rămase calculează media. BNR anunță valoarea la ora 11, moment din care indicele capătă caracter oficial. În această arhitectură, spune șeful Concurenței, poate apărea o „aliniere a cotațiilor” și o „denaturare a concurenței”, rezultând un indice diferit de cel care ar fi rezultat „dintr-o piață concurențială”. Prima linie de apărare a băncilor: norma BNR din 1995 Băncile au început să reacționeze individual la sancțiuni, iar una dintre liniile de apărare invocate este că au respectat normele BNR care stau la baza mecanismului ROBOR. În detaliu, Profit indică drept argument principal o obligație din Norma BNR nr. 4/29 mai 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Conform art. 5: „Instituțiile de credit participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor”. Prevederea se aplică tuturor băncilor, inclusiv celor din afara panelului ROBOR, pentru scadențe de la o zi la 12 luni, și este în vigoare în aproape aceeași formă încă din 1995 (când indicatorii se numeau BUBID și BUBOR). În practică, asta înseamnă că transparența cotațiilor este cerută pe tot parcursul zilei de tranzacționare (9.00–14.00), inclusiv în intervalul de fixing în care, potrivit lui Chirițoiu, ar fi fost „normal” ca băncile să nu știe unele de altele. Implicația de reglementare: conflict între obligația de transparență și acuzația de „aliniere” Pusă în oglindă cu teza Consiliului Concurenței, norma BNR ridică o problemă de fond pentru dosar: dacă afișarea „permanentă” este o obligație de reglementare, atunci comportamentul incriminat poate fi apărat ca respectare a cadrului impus de banca centrală. Chirițoiu respinge însă ideea că ar exista o problemă de reglementare și spune că nu indicatorul ar trebui schimbat, ci „comportamentul băncilor”. În același context, el invocă precedente internaționale (amenzi pe EURIBOR, modificări la LIBOR) pentru a argumenta că indicii monetari pot avea probleme, dar susține că, în România, nu ar fi o problemă de design/reglementare. Context: lichiditate redusă pe scadențe lungi și tentația cotațiilor „nerealiste” În criticile care țin mai degrabă de funcționarea pieței, Chirițoiu a indicat și faptul că băncile tranzacționează prea puțin pe scadențele mai lungi: deși ROBOR la 3 și 6 luni sunt referințe de piață, tranzacțiile ar fi concentrate aproape exclusiv pe scadența de a doua zi. Totodată, Regulamentul ROBID-ROBOR prevede că băncile trebuie să atragă depozite sau să ofere credite la ratele cotate în perioada de fixing pentru 15 minute, mecanism menit să limiteze folosirea unor rate nerealiste care ar putea fi exploatate de alte bănci (Profit amintește, în acest context, de situații discutate și în ancheta din 2008 privind piața interbancară). În lipsa deciziei motivate, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru etapa de contestare: cum va fi împăcată acuzația de „aliniere” în fixing cu o obligație explicită de transparență impusă de BNR încă din 1995. [...]
BNR cere Consiliului Concurenței să detalieze acuzațiile din cazul ROBOR, pe fondul riscului de confuzie publică și litigii cu băncile , după ce autoritatea a sancționat 10 bănci în investigația privind ROBOR, potrivit Banking News . Banca centrală spune că din comunicarea publică nu reies nici perioada vizată de anchetă, nici episodul concret și nici prevederea din mecanismul de „fixing” (stabilirea cotațiilor) care ar fi fost considerată incompatibilă cu regulile concurenței. Într-o intervenție la Digi24, Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a precizat că instituția vorbește strict din perspectiva rolului său de supraveghere și a cadrului în care funcționează mecanismul ROBOR. „Ancheta Consiliului Concurenței nu explică nici măcar un moment punctual care să explice ce s-a întâmplat pe piața ROBOR.” Ce clarificări cere BNR și de ce contează BNR susține că se raportează la regulamentul de fixing al ROBOR, stabilit de Asociația Traderilor și agreat de banca centrală. În acest context, Dan Suciu ridică problema unei posibile neconcordanțe între acuzațiile Consiliului Concurenței și regulile după care funcționează mecanismul. „Dacă nu este vizat acest regulament, iar băncile spun că l-au respectat întocmai, este important să vedem ce prevedere din regulament a încălcat Legea concurenței sau este anticoncurențială.” Miza, în lectura BNR, este că fără aceste elemente (perioadă, faptă, prevedere), publicul și piața rămân cu o explicație incompletă, iar disputa se mută în instanță, în condițiile în care „toate băncile contest ferm această decizie”, conform declarațiilor lui Suciu. Disputa privind „schimbul de informații confidențiale” Un alt punct contestat de reprezentantul BNR ține de concluzia comunicată de Consiliul Concurenței privind existența unui schimb de informații confidențiale între participanți. Suciu afirmă că, în practică, piața monetară funcționează prin cotații vizibile participanților, ceea ce ar face dificil de susținut ideea de „informație confidențială” în sensul invocat. „Toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile (…) Deci e foarte greu de susținut o informație confidențială.” BNR: dobânzile sunt legate de inflație, nu de „variații izolate” ale ROBOR Întrebat dacă decizia Consiliului Concurenței ar putea duce la creșteri de dobânzi, Dan Suciu respinge o legătură directă și spune că dobânzile depind în principal de inflație și de politica monetară. În același timp, el descrie ROBOR ca fiind „una dintre cele mai reglementate piețe” din sistemul financiar. În lipsa unor detalii suplimentare în comunicarea publică, BNR indică faptul că subiectul va fi tranșat în instanță, pe fondul contestării deciziei de către bănci. [...]
Diferența de abordare a Consiliului Concurenței față de ROBOR ridică un risc de impredictibilitate pentru bănci și piață , în condițiile în care mecanismul de fixing și cadrul general de reglementare par comparabile, dar concluziile autorității au fost opuse în două investigații la 13 ani distanță, potrivit Banking News . În 2013, Consiliul Concurenței a închis fără sancțiuni o investigație începută în 2008, declanșată pe fondul evoluțiilor ROBOR din octombrie–noiembrie 2008, când dobânda de pe piața monetară interbancară a înregistrat „creșteri fără precedent”. Ancheta a fost închisă prin Ordinul nr. 260 din 23 mai 2013, concluzia fiind că nu există dovezi suficiente pentru a fundamenta sancțiuni. Ce a investigat Consiliul în 2013: comportamentul băncilor în fixing, nu „nivelul ROBOR” Documentul citat arată că autoritatea nu a urmărit „pur și simplu nivelul ROBOR”, ci conduita băncilor contributoare în procedura de stabilire a indicilor monetari de referință ROBID/ROBOR (fixing), care ar fi putut duce la posibile înțelegeri anticoncurențiale interzise de Legea concurenței și de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Consiliul sublinia, încă de atunci, rolul sistemic al indicilor ROBID/ROBOR în economia reală, ca element central în stabilirea prețului creditelor în lei acordate atât populației, cât și companiilor și municipalităților. Tot în 2013, autoritatea descria mecanismul ca fiind unul formalizat și supravegheat: indicii erau calculați zilnic, pe baza cotațiilor transmise de un grup de 10 bănci comerciale, într-un interval de 30 de minute, pe o platformă specifică (la acel moment Reuters), iar selecția băncilor era făcută de BNR după criterii de performanță, cu actualizare la fiecare șase luni. Concluzia din 2013: „nu există dovezi suficiente” și nu se justifică intervenția După aproape cinci ani de investigație, Consiliul Concurenței a reținut că standardul probatoriu național și european necesar pentru constatarea și sancționarea unor fapte anticoncurențiale nu a fost atins. „În baza probelor administrate, prin raportare la standardul probatoriu naţional şi european, necesar a fundamenta constatarea şi sancţionarea unor fapte anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei consideră că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea Legii concurenţei, care să justifice impunere de măsuri sau sancţiuni.” Autoritatea a analizat cazul și prin prisma dreptului european al concurenței, concluzionând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru interdicție în sensul articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și că nu există motive pentru intervenție. Cine a fost verificat în dosarul din 2013 În investigația închisă în 2013 au fost verificate băncile participante la mecanismul de fixing al indicilor ROBID și ROBOR, conform documentului analizat de publicație: BCR BRD Groupe Société Générale CEC Bank UniCredit Țiriac Bank (actuala UniCredit Bank) Banca Transilvania Raiffeisen Bank ING Bank EximBank (actuala Exim Banca Românească) RBS Bank România Bancpost De ce contează acum: aceeași arhitectură, verdict diferit și întrebări despre granița dintre „transparență” și influențare Materialul pune în oglindă investigația din 2013 cu ancheta pornită în 2022 și făcută publică în iunie 2026, în urma căreia băncile au primit „amenzi istorice”. În ambele cazuri, Consiliul ar fi indicat că nu mecanismul în sine a fost ținta, ci comportamentul participanților „în interiorul acestui cadru”. Din explicațiile publice menționate în articol, asociate lui Bogdan Chirițoiu, reiese că în investigația recentă problema ar fi fost modul de interacțiune al participanților în cadrul mecanismului, nu regulile ca atare. În această logică, miza de reglementare devine delimitarea practică dintre transparența necesară funcționării fixingului și influențarea nepermisă a procesului de cotare — iar publicația ridică explicit întrebarea dacă ar fi nevoie de schimbări ale normelor BNR. [...]
BNR cere clarificări despre baza legală a amenzii-record din dosarul ROBOR , avertizând că, în lipsa unor explicații mai detaliate, concluziile Consiliului Concurenței riscă să rămână neclare pentru piață și public, potrivit Digi24 . Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, spune că este „foarte greu de susținut” ideea de informații confidențiale într-o piață în care cotațiile sunt vizibile permanent. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. În acest context, BNR solicită clarificări suplimentare privind concluziile anchetei. Miza de reglementare: ce anume ar fi fost „anticoncurențial” în fixingul ROBOR Dan Suciu afirmă că, din comunicatul oficial disponibil până acum, reiese explicit că regulamentul de fixing al ROBOR nu este vizat de investigație. Or, tocmai acest regulament — stabilit de Asociația Traderilor și agreat de BNR — este cadrul care descrie ce au de făcut băncile în procesul de cotare. În consecință, reprezentantul BNR indică drept punct-cheie necesitatea ca autoritatea de concurență să explice: ce prevedere concretă din regulament ar încălca legea concurenței sau ar fi anticoncurențială; cum se leagă acuzațiile de schimb de informații de o piață în care cotațiile sunt publice și vizibile. „Informații confidențiale” într-o piață cu cotații publice În discuția despre schimbul de informații între bănci, Dan Suciu susține că e dificil de argumentat existența unor informații confidențiale, câtă vreme piața este cotată în permanență, iar participanții cu acces pot vedea cotațiile. „A spune că este vorba de informații confidențiale este foarte greu de susținut, de vreme ce vorbim de o piață în care se cotează în permanență, toată lumea are acces la piață, toată lumea vede cotațiile.” Suciu adaugă că, dincolo de clarificările cerute pentru opinia publică, disputa se va tranșa în instanță, menționând că băncile amendate contestă decizia. Context: episodul invocat din 2022 și poziția Consiliului Concurenței Întrebat despre declarația din 2022 a guvernatorului Mugur Isărescu (că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR peste dobânda cheie”), Dan Suciu spune că a fost un episod temporar, legat de o interpretare greșită a unei prognoze a BNR, dar că — din ce înțelege din poziția Consiliului Concurenței — ancheta nu ar viza acel moment. Separat, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Digi24 că investigația nu a identificat un „cartel clasic”, ci un schimb excesiv de informații între instituțiile implicate în fixingul ROBOR. Ce urmează: contestarea în instanță și întrebarea despre efecte în sistem Întrebat dacă amenzile-record ar putea influența finanțarea statului (prin achiziția de titluri de stat), Dan Suciu spune că e greu de anticipat un astfel de scenariu și că, din perspectiva BNR, supravegherea bancară va urmări ca băncile să fie adecvat capitalizate, ținând cont și de amenzi, „astfel încât stabilitatea sistemului bancar să nu fie periclitată”. [...]
Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță cere un mecanism de despăgubire „directă” pentru clienții afectați de ROBOR , după amenzile de 3,73 miliarde lei aplicate de Consiliul Concurenței unor bănci, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de sancțiuni, este dacă românii care ar fi plătit rate mai mari pot recupera bani fără procese individuale, lungi și costisitoare. Inițiativa vine în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece instituții de credit cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aprox. 710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Potrivit autorității, băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, indicator folosit ani la rând la calculul dobânzilor variabile pentru credite acordate populației și companiilor. Într-un comunicat citat de publicație, Ștefănuță susține că, dacă se confirmă existența unui prejudiciu care afectează „sute de mii de persoane”, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acțiuni individuale în instanță. „Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor şi dificil pentru a-şi recupera banii.” Ce solicită Comisiei Europene Prin întrebarea adresată Comisiei Europene, vicepreședintele Parlamentului European cere clarificări privind: posibilitatea acordării unor despăgubiri directe consumatorilor, fără procese individuale, dacă încălcarea normelor europene de concurență este confirmată definitiv și se stabilește existența unui prejudiciu; compatibilitatea obligării fiecărui consumator afectat să inițieze o acțiune individuală cu principiul efectivității dreptului UE și cu dreptul la repararea efectivă a prejudiciului; intenția Comisiei de a promova sau recomanda statelor membre mecanisme de compensare colectivă, simplificată și efectivă, inclusiv în cazuri în care practicile anticoncurențiale ar fi influențat costul creditelor. De ce contează pentru piața bancară Demersul mută discuția de la nivelul amenzilor către un potențial cadru de compensare care ar putea crește presiunea operațională și juridică asupra băncilor, dacă se ajunge la confirmări definitive și la stabilirea unui prejudiciu. În același timp, pentru consumatori, întrebarea centrală rămâne dacă există o cale realistă de recuperare a banilor, fără proceduri individuale greu de dus până la capăt. Contextul sancțiunilor și al acuzațiilor privind coordonarea în stabilirea ROBOR este detaliat de Adevărul și în articolele despre sancțiunile anunțate de Consiliul Concurenței și despre faptul că băncile ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui . [...]
