Știri
Știri din categoria Bănci
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit. Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării.
Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar.
Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie.
În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației.
Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet.
Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”.
În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit:
După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația.
În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi.
Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”.
ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR.
Recomandate
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
Consiliul Concurenței deschide calea pentru litigii civile legate de ROBOR , după ce a explicat că sancțiunile aplicate unor bănci vizează un schimb de informații confidențiale și strategice în procedura de „fixing” (stabilire) a indicelui, fapt care ar fi putut influența dobânzile la credite, potrivit Agerpres . Autoritatea susține că decizia este rezultatul unei investigații derulate „potrivit legii”, pe baza probelor din dosar și cu respectarea drepturilor procedurale ale părților. În esență, Consiliul Concurenței afirmă că participanții la stabilirea ROBOR aveau obligația legală de a acționa independent, fără coordonare cu ceilalți concurenți, iar schimbul de informații sensibile în timpul fixing-ului reprezintă una dintre cele mai grave încălcări ale regulilor de concurență constatate în UE în ultimii ani. De ce contează: efect potențial asupra dobânzilor și a veniturilor băncilor Consiliul Concurenței indică faptul că încălcarea confidențialității cotațiilor ferme din perioada de fixing, prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementări sectoriale naționale și europene, „permite coordonarea cotațiilor” pentru obținerea unui ROBOR mai ridicat la maturitățile de 3 luni și 6 luni. Aceste maturități influențează dobânzile la credite, ceea ce, în interpretarea autorității, ar fi putut genera venituri suplimentare „fără riscurile normale” asociate unor tranzacții comerciale. Autoritatea mai precizează că sancțiunile sunt calculate în funcție de cifra de afaceri a entităților vizate și țin cont de solvabilitatea acestora. Ce urmează: contestarea în instanță și posibile acțiuni pentru prejudicii Decizia urmează să fie comunicată părților și poate fi contestată la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicare. Consiliul Concurenței spune că impune și măsuri pentru eliminarea practicii anticoncurențiale constatate, astfel încât regulile să fie respectate în perioada procedurii de fixing. În același timp, autoritatea arată că eventualele prejudicii suferite de clienți pot fi solicitate pe calea acțiunilor civile, în fața instanțelor competente. Consiliul Concurenței subliniază însă că nu stabilește, prin decizia de sancționare, cuantumul despăgubirilor, dar constatarea încălcării poate fi folosită în procese civile, în condițiile legii. Reacția industriei: ARB respinge acuzațiile și cere „explicații concrete” Precizările Consiliului Concurenței vin după ce Asociația Română a Băncilor (ARB) a anunțat că respinge acuzațiile din dosarul privind stabilirea ROBOR și solicită instituției să detalieze reglementările pretins încălcate și mecanismele prin care ar fi fost distorsionată piața. ARB invocă și rolul BNR ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare, precum și existența cadrului european privind prevenirea abuzului de piață. Consiliul Concurenței mai afirmă că nu va comenta public elemente confidențiale din dosar și nu va înlocui dezbaterea juridică din instanță cu o polemică publică, dar are obligația de a informa publicul despre deciziile adoptate, în limitele legii. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
Raiffeisen Bank a fost desemnată „Romania’s Best Bank for Customer Experience” , o recunoaștere care validează strategia băncii de a investi simultan în digitalizare și în dezvoltarea echipelor, potrivit Banking News . Distincția a fost acordată la Euromoney Awards for Excellence 2026 , competiție internațională din industria bancară. Premiul este prezentat ca o confirmare a direcției de a face interacțiunea clienților cu banca „mai simplă, rapidă și relevantă”, atât prin canalele digitale, cât și în rețeaua de sucursale. În comunicarea băncii, accentul cade pe combinația dintre tehnologie și componenta umană, în condițiile în care o parte dintre clienți continuă să prefere dialogul direct cu un expert financiar. „Faptul că Raiffeisen Bank a fost desemnată Romania’s Best Bank for Customer Experience reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor noastre constante de a fi cel mai bun partener financiar pentru fiecare client și de a răspunde întregului spectru al nevoilor sale financiare”, a declarat Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Ce investiții și inițiative invocă banca Ca exemple de măsuri din ultimii ani, banca menționează: dezvoltarea instrumentului Smart Finance; investiții continue în aplicația de mobile banking Smart Mobile, folosită de „un număr tot mai mare de clienți” pentru operațiunile curente (fără a fi indicat un volum exact). De ce contează pentru piață Într-o industrie în care diferențierea se mută tot mai mult spre calitatea serviciilor și ușurința utilizării, premiul funcționează ca un semnal de poziționare: Raiffeisen își leagă explicit creșterea și retenția clienților de experiența oferită, nu doar de preț sau de gama de produse. În același timp, mesajul băncii sugerează că modelul operațional urmărit rămâne unul „hibrid” – digital pentru viteză și eficiență, dar cu suport uman pentru decizii financiare mai complexe. [...]
Raiffeisen Bank țintește atragerea de noi clienți corporate cu un pachet care plătește dobândă la lichidități fără blocarea banilor , mizând pe o combinație între remunerarea disponibilităților și condiții preferențiale la schimb valutar și plăți, potrivit Raiffeisen Bank . Pachetul, numit „ Raiffeisen Treasury Flex ”, este dedicat exclusiv companiilor care încep o relație cu banca și vizează o problemă practică de trezorerie: multe firme evită depozitele clasice deoarece retragerile înainte de scadență pot duce la pierderea dobânzii, preferând să țină banii în cont curent, de regulă neremunerat. Soluția propusă încearcă să ofere dobândă, dar cu acces la fonduri. Ce include Treasury Flex și care sunt condițiile-cheie Raiffeisen Treasury Flex reunește produse și servicii pentru administrarea lichidităților, tranzacții valutare și operațiuni curente. Concret, pachetul include: Cont de economii în lei și euro , cu dobânzi pentru solduri sub echivalentul a 1 milion de euro: 6% pe an la lei și 2,25% pe an la euro , fără penalizări la depuneri sau retrageri de fonduri. Condiții preferențiale la schimb valutar EUR/RON , la un curs BNR ± 0,1% , în zile lucrătoare, între 13:00–15:00 , prin semnarea contractului-cadru Treasury Master Agreement (acord standard pentru operațiuni de trezorerie). Acces la platforma de tranzacționare Rflex , cu cursuri competitive, ordine limită pe cursul de schimb și depozite cu scadență flexibilă. Structură de comisioane avantajoasă pentru plăți și încasări prin contul curent, orientată spre eficiența operațională. Cine este eligibil Pachetul este adresat clienților noi Corporate ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei). De ce contează pentru companii Miza operațională este reducerea compromisului dintre randament și acces la numerar: pachetul încearcă să remunereze lichiditățile care altfel ar rămâne în conturi curente, păstrând în același timp flexibilitatea utilizării banilor și adăugând costuri mai mici și condiții mai bune pentru schimburi valutare și tranzacții curente. „Venim cu o soluție integrată de trezorerie, care combină randamentul pentru lichidități, flexibilitatea operațională și condiții competitive pentru tranzacțiile curente”, a declarat Alin Neacșu, Director Corporații Mari, Raiffeisen Bank România. [...]
Aproape jumătate dintre români au donat în ultimul an, iar banca devine tot mai mult „canalul” preferat pentru donații digitale , potrivit unui studiu publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o cerere în creștere pentru soluții de donație integrate în aplicațiile de mobile banking, cu accent pe simplitate, siguranță și transparență. În total, 48% dintre respondenți spun că au donat pentru o cauză socială în ultimul an. Cea mai folosită formă de sprijin rămâne redirecționarea a 3,5% din impozit (38%), urmată de donațiile de haine, alimente și produse (33%), iar transferul bancar și donațiile cash sunt la egalitate (30% fiecare). Digitalizarea donațiilor: ce vor utilizatorii de la bănci Când donația este făcută prin intermediul băncii, preferința se mută spre opțiuni digitale și cu fricțiune redusă: 43% ar dona direct din aplicația de mobile banking; 29% ar alege rotunjirea sumelor la cumpărături (diferența dintre preț și următorul prag rotund); 19% ar opta pentru donații recurente prin debit direct (plăți automate periodice). Pe lângă aceste opțiuni, 24% dintre respondenți folosesc donațiile prin SMS, iar 20% preferă plățile online cu cardul, pe platforme dedicate sau direct pe site-ul beneficiarului. „Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să contribuie la cauzele în care cred și caută soluții simple, sigure și transparente. Vedem un interes clar pentru integrarea donațiilor în experiența digitală de banking, iar acest lucru confirmă rolul pe care băncile îl pot avea în facilitarea implicării sociale.” Sume mici, dar recurente: profilul donațiilor lunare Studiul indică o preferință pentru contribuții accesibile: 54% dintre cei care donează alocă lunar până în 50 de lei. Alți 21% donează între 51 și 100 de lei, iar 10% declară donații de peste 200 de lei. Cauzele care atrag cele mai multe donații În topul cauzelor se află sănătatea copiilor (46%). Urmează sprijinirea copiilor cu nevoi sociale (39%) și susținerea persoanelor aflate în dificultate (31%). Educația copiilor este menționată de 24% dintre respondenți, iar protejarea animalelor de 21% și mediul înconjurător de 9%. Transparență, comisioane și confidențialitate: condiții pentru donația prin bancă Pentru donațiile realizate prin bancă, respondenții pun accent pe încredere și informare: 89% consideră important ca banca să ofere informații clare privind siguranța și confidențialitatea datelor și plăților. În plus, 88% vor să știe cum sunt utilizate donațiile și care este impactul lor, iar 86% consideră importante informațiile despre cauzele susținute și despre eventualele comisioane aplicate. Raiffeisen Bank precizează că, în aplicația Smart Mobile, donațiile se pot face similar unei plăți obișnuite, iar tranzacția poate fi salvată ca șablon sau reluată din istoricul de plăți pentru confirmare rapidă. Studiul a fost realizat în iunie 2026, împreună cu Appinio, prin metoda CAWI (chestionar online), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel național. [...]
