Știri
Știri din categoria Apărare
Zelenski cere NATO să considere rachetele Oreshnik din Belarus drept ținte legitime, avertizând că găzduirea sistemului balistic rusesc reprezintă un risc major pentru securitatea regională. Potrivit declarațiilor publicate pe contul său oficial de pe X și preluate de presa ucraineană, președintele ucrainean a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să trateze desfășurarea acestor rachete ca pe o amenințare directă.
Într-un interviu acordat publicației belaruse independente Zerkalo, citat de RBC Ukraine, Volodimir Zelenski a declarat că liderul belarus Alexander Lukașenko face „o mare greșeală” prin acceptarea desfășurării sistemului Oreshnik pe teritoriul țării sale.
„În opinia mea, NATO ar trebui să vadă Oreshnik ca o țintă legitimă. Ucraina va evalua această amenințare”, a spus Zelenski.
Zelenski a dezvăluit că Rusia și Belarus discută organizarea unor noi exerciții militare comune pe teritoriul belarus, făcând o paralelă directă cu manevrele militare masive care au precedat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Informațiile au fost preluate și de Euromaidan Press.
„Atunci când exercițiile au fost foarte ample, a început ofensiva asupra teritoriului Ucrainei. Prin urmare, toate acestea reprezintă riscuri mari pentru Ucraina și, cred, riscuri mari pentru belaruși”, a declarat liderul de la Kiev.
În același interviu, Zelenski a sugerat că Ucraina ar fi distrus mai multe stații de releu folosite pentru ghidarea dronelor rusești Shahed lansate de pe teritoriul Belarusului. „Am făcut totul astfel încât trei sau patru dintre ele să nu mai existe”, a spus el.
Oreshnik este descris ca un sistem balistic hipersonic cu rază intermediară de acțiune, derivat din programul RS-26 Rubej, cu capacitate nucleară. Racheta ar putea atinge viteze de peste Mach 10 și ar avea o rază de până la 5.500 de kilometri, ceea ce ar plasa o mare parte a Europei în raza sa de acțiune din Belarus.
Imagini satelitare analizate la începutul lunii februarie ar fi indicat prezența unor vehicule asociate sistemului Oreshnik și lucrări la o fostă bază aeriană sovietică din estul Belarusului, considerată posibilul prim loc de desfășurare operațională.
În timp ce Kievul consideră desfășurarea drept o escaladare majoră, unii analiști militari susțin că mutarea lansatoarelor mai aproape de granițele NATO le face și mai ușor de detectat și neutralizat în eventualitatea unui conflict.
Apelul lui Zelenski survine într-un moment în care securitatea regională este deja tensionată de intensificarea cooperării militare ruso-belaruse și de continuarea războiului din Ucraina.
Recomandate
O eventuală găzduire de arme nucleare americane ar deschide o decizie cu miză politică internă, cu Parlamentul în poziția de veto , într-un context în care Washingtonul ar lua în calcul desfășurări suplimentare în Europa, potrivit Adevărul . Statele Unite ar analiza posibilitatea de a desfășura arme nucleare pe teritoriul unor state europene, idee prezentată ca un semnal de fermitate și o reasigurare pentru aliații NATO, în ipoteza unei reduceri a sprijinului militar convențional, notează publicația, citând Financial Times . Discuțiile ar fi în curs „pe mai multe canale NATO”, iar statele din Estul Europei ar fi cele mai interesate, pe fondul percepției de risc dinspre Rusia. În acest cadru, generalul (r) Marius Crăciun susține că România ar trebui să facă lobby pentru a găzdui arme nucleare americane, argumentând că prezența lor ar crește descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unui răspuns). El afirmă că puteri nucleare ostile, în special Rusia, „nu vor îndrăzni să atace România” dacă pe teritoriul țării ar exista astfel de capabilități. Miza operațională și blocajul instituțional: decizia ar ajunge la Parlament Potrivit generalului, dacă ar exista negocieri între partea română și cea americană, acestea s-ar purta „la nivelul cel mai secret” până la o decizie. În același timp, el indică un prag instituțional: ar fi necesară aprobarea Parlamentului , care „va avea ultimul cuvânt”. Generalul avertizează că Legislativul ar putea bloca o astfel de inițiativă, invocând existența unor „forțe politice favorabile Moscovei”, ceea ce ar transforma subiectul într-o dispută politică internă cu potențial de a întârzia sau opri orice demers. Reacția Rusiei, în scenariul discutat: presiune publică, nu acțiune militară În ipoteza unui acord București–Washington, generalul anticipează o reacție „furibundă” a Rusiei, în special la nivel de declarații și intimidare, cu scopul de a determina România să renunțe. El susține însă că amenințările ar rămâne la nivel declarativ, pe logica descurajării nucleare: un atac nuclear ar transforma Rusia însăși într-o țintă. Context: Polonia a cerut public, România a evitat tema Materialul arată că Polonia a cerut în trecut, în mod repetat, să găzduiască astfel de arme, în timp ce autoritățile române au evitat până acum subiectul în spațiul public. Generalul pune diferența pe seama climatului politic intern și a faptului că, în România, o eventuală dezbatere ar deveni rapid controversată. Într-un astfel de scenariu, următorul pas concret nu ar fi unul militar, ci unul politic: dacă discuțiile ar trece de faza confidențială, decizia s-ar muta în Parlament, unde ar putea fi confirmată sau blocată. [...]
Un fost comandant NATO spune că Armata Română a rămas în urmă la adaptarea la războiul cu drone , iar semnalele transmise către București ar fi fost ignorate, cu efect direct asupra interoperabilității în exercițiile cu aliații, potrivit Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, afirmă că, deși misiunea sa a inclus implementarea pe Flancul Estic a lecțiilor din războiul din Ucraina, „testul real al interoperabilității” a scos la iveală „un decalaj periculos”: comunicare slabă cu autoritățile de la București, rapoarte rămase fără răspuns și o atitudine „opacă” la vârful Armatei Române față de utilizarea noilor tehnologii. În discuția cu publicația, Toma leagă problema de obligațiile din Articolul 3 al NATO , care vizează consolidarea capacității naționale de apărare și integrarea ei în planurile Alianței, inclusiv prin tranziția către „noile tehnologii” și „noile sisteme”. Ce reclamă generalul: dotare și tactici neschimbate la exerciții Punctul central al acuzațiilor este că, în exercițiile militare comune, militarii români ar fi venit repetat fără capabilități considerate esențiale în contextul actual, în timp ce structurile și modul de operare ar fi rămas neschimbate. „Adică soldații veneau la exercițiile militare tot fără drone, tot fără sisteme antidronă, organizați în aceeași structură învechită, din punct de vedere tactic acționau în același mod, deși existau tactici noi cu care îi țineam la curent”, susține generalul Toma. El spune că observațiile proveneau din monitorizarea atentă a conflictului din Ucraina și din experiența acumulată de aliați, iar recomandările vizau echipamentele folosite, reorganizarea structurilor, achizițiile și instruirea. Blocaj de comunicare cu Bucureștiul, în contrast cu aliații Generalul afirmă că a „raportat” în mod repetat către autoritatea națională problemele identificate, însă fără răspuns și fără schimbări vizibile la exercițiile următoare. În același timp, descrie o diferență de reacție în relația cu armatele aliate (Franța, Belgia, Italia), unde feedbackul ar fi fost urmat rapid de adaptări în organizare, dotare și mod de operare. „Diferența era că la ceilalți se observa imediat o transformare, se observa o schimbare a modului de operare, o adaptare și receptivitate la ceea ce li se transmitea. Doar la noi nu se întâmpla nimic”, spune el. Toma precizează că nu a urmărit „politețuri” sau răspunsuri formale, ci măsuri concrete: reorganizare, achiziții și regândirea instruirii, pe care le consideră „o responsabilitate națională”. De ce contează: interoperabilitatea depinde de modernizare, nu doar de efective Miza relatată de fostul comandant NATO este operațională: exercițiile comune și interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a lucra împreună cu proceduri și echipamente compatibile) ar fi afectate atunci când o parte rămâne în urmă cu dotarea și adaptarea tacticilor. În relatarea sa, decalajul devine vizibil tocmai în exercițiile mari, unde aliații ar fi venit cu „echipamente noi” și „sisteme noi”, în timp ce partea română ar fi arătat „de fiecare dată la fel”. Generalul subliniază că nu critică „militarul român în general”, ci factorii de decizie care ar fi trebuit să fie receptivi la nevoia de transformare și adaptare. [...]
Aliații NATO discută o țintă de 70 miliarde euro pentru ajutor militar către Ucraina , într-o încercare de a împărți mai „echitabil” costurile și de a face finanțarea mai transparentă, pe fondul retragerii aproape totale a noilor pachete americane. Potrivit Politico , angajamentul ar urma să fie anunțat la summitul NATO de la Ankara de luna viitoare, iar discuțiile sunt încă în fază incipientă. Inițiativa, circulată de Germania luna trecută, ar include un mecanism nou de transparență privind finanțarea pentru Ucraina, după ce unele state s-au plâns că suportă disproporționat costurile sprijinului pentru Kiev. Un diplomat NATO de rang înalt a descris miza drept obținerea unui „angajament ferm” pentru continuarea sprijinului „pe o bază sustenabilă și mai echitabilă”. Cum ar fi compus pachetul de 70 miliarde euro Propunerea nu ar însemna integral bani noi, conform diplomaților citați: 30 miliarde euro ar proveni din împrumutul UE deja agreat, de 90 miliarde euro pe doi ani pentru Ucraina; 40 miliarde euro ar veni din angajamente bilaterale ale statelor. Un diplomat NATO a argumentat că este „natural” ca o parte să fie contabilizată prin instrumentele UE, deoarece majoritatea aliaților NATO sunt și membri ai Uniunii, iar „ar fi incorect” să fie chemați să contribuie de două ori. În același timp, există temeri că includerea banilor UE ar putea reduce stimulentul pentru donații bilaterale. Presiune pe europeni, după stoparea ajutorului nou din SUA Articolul notează că, sub președintele Donald Trump, SUA au oprit aproape tot ajutorul militar nou pentru Ucraina și vând arme către Kiev doar dacă sunt finanțate de alți aliați. În acest context, sprijinul pentru Ucraina va fi unul dintre subiectele centrale ale summitului liderilor NATO din 7-8 iulie . Un oficial NATO, vorbind în numele organizației, a transmis că „discuțiile sunt în curs” pentru a continua sprijinul și pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a poverii. Ce priorități cere Kievul și ce urmează Ambasadoarea Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, a spus că orice nou angajament ar trebui să se concentreze pe prioritățile Kievului: apărare antiaeriană , investiții în producția de drone și rachete și muniție cu rază extinsă . După ce aliații au respins luna trecută o sugestie a secretarului general Mark Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina, inițiativa germană a devenit baza discuțiilor, însă rămâne neclar dacă se va ajunge rapid la un acord. O reuniune a miniștrilor apărării NATO programată mai târziu în această lună este văzută ca o oportunitate pentru a avansa spre o înțelegere. [...]
Pentagonul ar putea renunța la trimiterea rachetelor Tomahawk în Germania , pe fondul temerilor de escaladare cu Rusia și al presiunii logistice create de scăderea stocurilor americane de rachete după războiul cu Iranul, potrivit Digi24 . Decizia, încă neconfirmată ca fiind finală, ar afecta planurile NATO de întărire a descurajării pe distanțe lungi în Europa. Planul de transfer al rachetelor de croazieră Tomahawk făcea parte dintr-un acord încheiat în timpul administrației fostului președinte american Joe Biden , cu obiectivul de a consolida capacitatea de lovire la distanță mare a Alianței în Europa. În paralel, Washingtonul ar lua în calcul o reducere mai amplă a prezenței militare pe continent, inclusiv diminuarea numărului de soldați americani staționați în Germania. Presiune operațională: stocuri consumate și reaprovizionare lentă Un element central în reevaluare este consumul de muniții din conflictul cu Iranul. Conform unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale , forțele americane au folosit „o parte semnificativă” din stocurile cheie de rachete în primele săptămâni ale războiului, inclusiv: THAAD (sistem de apărare antirachetă la altitudine mare); Patriot (sistem de apărare antiaeriană și antirachetă); Tomahawk (rachetă de croazieră cu rază lungă). Reaprovizionarea acestor stocuri „ar putea dura câțiva ani”, ceea ce introduce o constrângere operațională directă: disponibilitatea efectivă a munițiilor poate ajunge să cântărească mai mult decât planurile de postură militară în Europa. Semnal politic: riscul de „escaladare” și reacția Berlinului Pe lângă componenta de stocuri, oficialii americani ar fi preocupați și de percepția Moscovei, care ar putea interpreta desfășurarea Tomahawk în Germania drept o escaladare, potrivit informațiilor citate de TVPWorld din Politico. Germania a transmis anterior că nu există o anulare definitivă a desfășurării. În același timp, țările europene își dezvoltă propriile capacități de lovire la distanță mare, pe fondul incertitudinilor legate de nivelul viitor al prezenței militare americane în Europa. [...]
O posibilă retragere semnificativă de capabilități militare americane din Europa ar pune presiune pe aliații europeni să acopere rapid goluri operaționale în apărarea aeriană, antirachetă și în sprijinul aerian și naval, potrivit Libertatea , care citează o listă transmisă NATO și dezvăluită de publicația germană Welt . Planul descris în listă ar viza în principal reducerea forțelor aeriene și navale ale SUA alocate în cadrul NATO. Miza imediată pentru europeni este capacitatea de înlocuire: administrația Trump ar fi cerut ca forțele retrase să fie compensate de aliații europeni și Canada, iar „principala problemă” ar fi timpul, Europa având „doar câteva săptămâni” pentru a decide cu ce capabilități le înlocuiește. Ce echipamente ar urma să fie retrase sau reduse În zona forțelor aeriene, Pentagonul ar fi informat NATO despre retragerea sau reducerea unor platforme-cheie: retragerea tuturor celor opt avioane KC-46 (realimentare în aer și transport strategic); retragerea a 36 din 99 de avioane F-16 (vânătoare multirol); retragerea a 18 din 54 de bombardiere F-15E; retragerea a opt din 71 de avioane KC-135 (realimentare în aer). Pe componenta de drone și recunoaștere, lista ar indica: retragerea completă a dronelor de recunoaștere cu rază lungă de acțiune; reducerea la jumătate a dronelor mari MQ-9 Reaper; reducerea aeronavelor de patrulare maritimă P-8A Poseidon de la 26 la 15. Impact operațional pentru NATO: mai puține capabilități navale și de apărare Conform informațiilor prezentate, NATO nu ar mai avea submarine americane capabile să lanseze rachete de croazieră și s-ar baza doar pe unul dintre cele două grupuri de atac prevăzute pentru portavioane, respectiv pe una dintre cele două forțe de bombardament. Totodată, capabilitățile SUA ar urma să fie reduse „la aproape jumătate” în cazul crucișătoarelor și distrugătoarelor care acoperă misiuni de apărare antiaeriană, apărare antirachetă, atacuri cu rachete și escortă navală. De ce contează: presiune pe „ NATO Force Model ” și pe bugetele europene Retragerile descrise ar afecta NATO Force Model, cadrul prin care Alianța își organizează, pregătește și comandă forțele naționale pentru apărare colectivă și gestionarea crizelor. În acest context, administrația Trump ar fi cerut ca statele europene și Canada să înlocuiască aceste capabilități. Reducerea este coordonată, potrivit articolului, de subsecretarul pentru Politici al Departamentului Apărării, Elbridge Colby , care susține ca Europa să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională”. Generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA, a argumentat schimbarea prin riscul unor crize simultane în mai multe teatre de operații: „În cadrul Modelului de Forțe al NATO a existat o codependență nesănătoasă de forțele americane. Președintele Trump, secretarul Hegseth și alții au exprimat clar că acest lucru trebuie să se schimbe, iar schimbarea va avea loc. Posibila realitate a unui conflict simultan în mai multe teatre de operații impune acest lucru.” Purtătoarea de cuvânt Allison Hart nu a oferit detalii despre listă, dar a indicat că echilibrul responsabilităților s-ar putea schimba pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și Canada și că planurile NATO ar putea deveni mai sustenabile pe termen lung. În forma prezentată de sursă, planul rămâne dependent de decizii rapide ale aliaților privind înlocuirea capabilităților, fără ca articolul să precizeze ce state ar urma să preia concret aceste roluri sau calendarul exact al retragerilor. [...]
România își extinde infrastructura de testare pentru tehnologii „dual use” în rețeaua NATO DIANA , după ce propunerea de includere în bugetul de anul viitor a cinci noi Centre de Testare DIANA a fost aprobată la reuniunea Consiliului Director NATO DIANA de la Madrid, potrivit Economedia , care citează un comunicat al ICI București preluat de Agerpres. Decizia contează în primul rând operațional: includerea în buget este prezentată ca o etapă necesară pentru continuarea procesului administrativ și operațional, astfel încât noile centre să poată contribui efectiv la capacitatea DIANA de a evalua, valida și accelera tehnologii cu aplicabilitate atât civilă, cât și de apărare (tehnologii „dual use”). Ce presupune aprobarea și ce urmează Cele cinci Centre de Testare propuse pentru România „ar urma” să extindă capacitatea DIANA de testare și validare a tehnologiilor, însă materialul nu precizează unde vor fi localizate sau ce domenii tehnice vor acoperi. În aceeași reuniune a fost avansată și inițiativa unui Accelerator DIANA afiliat la nivel național, care ar urma să fie găzduit de Universitatea Politehnica din București . Potrivit sursei, procesul oficial de „onboarding” (integrare formală în rețea) pentru Acceleratorul DIANA din România urmează să înceapă în perioada următoare, în baza noului cadru de afiliere al DIANA. Context: rolul DIANA și miza pentru România DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) este acceleratorul de inovare al NATO pentru zona Atlanticului de Nord, creat pentru a identifica și stimula inovarea cu beneficii de apărare și securitate. Programul conectează startup-uri, inovatori și cercetători la o rețea de centre de testare și acceleratoare din statele membre, cu accent pe tehnologii civile cu potențial de utilizare în apărare. ICI București, care a susținut demersul, afirmă că obiectivul este conectarea mai bună a infrastructurilor de cercetare și testare din România la inițiativele NATO dedicate tehnologiilor emergente și „dual use”. „Aprobarea propunerii privind includerea a cinci noi Centre de Testare DIANA în România în bugetul de anul viitor este un rezultat important pentru ţara noastră. Pentru ICI Bucureşti, este esenţial ca expertiza în cercetare, tehnologie şi securitate cibernetică să poată fi conectată la iniţiativele NATO dedicate inovării şi tehnologiilor de tip dual use”, a declarat Adrian-Victor Vevera, director general al ICI Bucureşti, citat în comunicat. [...]
