Știri
Știri din categoria Apărare
Zelenski cere NATO să considere rachetele Oreshnik din Belarus drept ținte legitime, avertizând că găzduirea sistemului balistic rusesc reprezintă un risc major pentru securitatea regională. Potrivit declarațiilor publicate pe contul său oficial de pe X și preluate de presa ucraineană, președintele ucrainean a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să trateze desfășurarea acestor rachete ca pe o amenințare directă.
Într-un interviu acordat publicației belaruse independente Zerkalo, citat de RBC Ukraine, Volodimir Zelenski a declarat că liderul belarus Alexander Lukașenko face „o mare greșeală” prin acceptarea desfășurării sistemului Oreshnik pe teritoriul țării sale.
„În opinia mea, NATO ar trebui să vadă Oreshnik ca o țintă legitimă. Ucraina va evalua această amenințare”, a spus Zelenski.
Zelenski a dezvăluit că Rusia și Belarus discută organizarea unor noi exerciții militare comune pe teritoriul belarus, făcând o paralelă directă cu manevrele militare masive care au precedat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Informațiile au fost preluate și de Euromaidan Press.
„Atunci când exercițiile au fost foarte ample, a început ofensiva asupra teritoriului Ucrainei. Prin urmare, toate acestea reprezintă riscuri mari pentru Ucraina și, cred, riscuri mari pentru belaruși”, a declarat liderul de la Kiev.
În același interviu, Zelenski a sugerat că Ucraina ar fi distrus mai multe stații de releu folosite pentru ghidarea dronelor rusești Shahed lansate de pe teritoriul Belarusului. „Am făcut totul astfel încât trei sau patru dintre ele să nu mai existe”, a spus el.
Oreshnik este descris ca un sistem balistic hipersonic cu rază intermediară de acțiune, derivat din programul RS-26 Rubej, cu capacitate nucleară. Racheta ar putea atinge viteze de peste Mach 10 și ar avea o rază de până la 5.500 de kilometri, ceea ce ar plasa o mare parte a Europei în raza sa de acțiune din Belarus.
Imagini satelitare analizate la începutul lunii februarie ar fi indicat prezența unor vehicule asociate sistemului Oreshnik și lucrări la o fostă bază aeriană sovietică din estul Belarusului, considerată posibilul prim loc de desfășurare operațională.
În timp ce Kievul consideră desfășurarea drept o escaladare majoră, unii analiști militari susțin că mutarea lansatoarelor mai aproape de granițele NATO le face și mai ușor de detectat și neutralizat în eventualitatea unui conflict.
Apelul lui Zelenski survine într-un moment în care securitatea regională este deja tensionată de intensificarea cooperării militare ruso-belaruse și de continuarea războiului din Ucraina.
Recomandate
Kremlinul avertizează că ar viza Estonia cu arme nucleare dacă NATO ar desfășura astfel de arme pe teritoriul eston , escaladând disputa verbală dintre Moscova și flancul estic al Alianței, potrivit declarațiilor citate de TASS . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că, în cazul în care arme nucleare ale NATO ar fi amplasate în Estonia „și ar fi îndreptate împotriva noastră, atunci armele noastre nucleare vor fi îndreptate împotriva teritoriului Estoniei” . El a susținut totodată că Rusia „nu amenință” Estonia, dar va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru propria securitate. Reacția Moscovei vine după ce ministrul eston de externe, Margus Tsahkna, a afirmat într-un interviu pentru postul public ERR, preluat de RBC-Ukraine , că Tallinnul nu exclude găzduirea de arme nucleare aliate dacă NATO ar decide acest lucru în cadrul planurilor sale de apărare. „Nu suntem împotriva aducerii unei arme nucleare pe teritoriul nostru” , a spus Tsahkna, subliniind că Estonia nu are o doctrină care să interzică o astfel de desfășurare. Declarațiile se înscriu într-o dezbatere mai amplă din Europa de Est privind consolidarea descurajării nucleare, pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al continuării războiului din Ucraina. În prezent, aranjamentele de partajare nucleară ale NATO implică bombe tactice americane B-61 staționate în Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia, însă nu în statele baltice. Tensiunile cresc într-un context în care Estonia își întărește apărarea la granița de aproximativ 295 de kilometri cu Rusia și alocă circa 5% din PIB pentru cheltuieli militare. Serviciile de informații estoniene au apreciat recent că Moscova nu intenționează un atac militar direct în acest an, dar își consolidează capacitățile pentru eventuale conflicte viitoare. Schimbul de declarații reflectă o deteriorare suplimentară a climatului de securitate în regiunea baltică, unde discuțiile despre descurajarea nucleară revin în prim-plan după decenii în care astfel de scenarii păreau improbabile. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Iranul ar fi semnat în secret un contract de circa 500 de milioane de euro cu Rusia pentru rachete antiaeriene portabile Verba , potrivit unor documente rusești scurse în presă, care descriu livrarea a 500 de lansatoare și 2.500 de rachete pe o perioadă de trei ani. Informațiile sunt prezentate de Financial Times (citat în materialul agregat din prompt), iar livrările ar urma să fie făcute în trei tranșe, în intervalul 2027–2029, după ce Iranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025. Conform documentelor, negocierea ar fi fost purtată între Rosoboronexport, exportatorul de stat al Rusiei pentru armament, și reprezentantul din Moscova al instituției iraniene responsabile de logistică și achiziții militare. Contextul invocat este deteriorarea apărării aeriene iraniene după conflictul de 12 zile din iunie 2025, când Iranul și Israelul au avut schimburi intense de lovituri, iar SUA au atacat ulterior trei obiective nucleare iraniene, înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu pe 24 iunie 2025, potrivit cronologiilor citate în presa internațională. Ce ar include acordul Din informațiile scurse reiese că pachetul ar conține: 500 de unități de lansare pentru sistemul portabil Verba (MANPADS) ; 2.500 de rachete 9M336 ; echipamente auxiliare, inclusiv dispozitive de vedere pe timp de noapte (menționate în unele relatări). Sistemul 9K333 Verba este prezentat ca una dintre cele mai avansate soluții portabile rusești de apărare antiaeriană, cu un senzor multispectral menit să reducă eficiența contramăsurilor și să permită angajarea dronelor, rachetelor de croazieră și aeronavelor care zboară la joasă altitudine. Moment sensibil pentru diplomație Dezvăluirea apare într-un context diplomatic tensionat, înaintea unor discuții anunțate privind dosarul nuclear iranian. În același timp, informațiile subliniază și încercarea Moscovei de a-și consolida relația cu Teheranul după criticile din Iran legate de lipsa unui sprijin concret din partea Rusiei în timpul conflictului din iunie 2025. Analiști citați în relatările despre documente apreciază că sistemele Verba nu ar schimba fundamental echilibrul regional, dar ar putea complica operațiunile aeriene la altitudine joasă în cazul unor lovituri viitoare asupra țintelor din Iran . [...]
Noile nave modulare ale Olandei, construite la Galați, fac parte dintr-un plan mai amplu al NATO , prin care SUA și mai multe state europene adoptă sisteme containerizate pentru a crește rapid puterea de foc a flotelor, potrivit unei analize publicate de Defense News . La Conferința Navală de la Paris, comandanți din SUA, Italia, Olanda și Marea Britanie au explicat că viitoarele nave vor fi proiectate pentru a primi module de misiune containerizate – de la rachete de apărare aeriană la sisteme de război electronic sau drone. Ideea este ca o navă să poată fi reconfigurată rapid, fără modernizări costisitoare și fără ani petrecuți în șantier. Italia aplică deja acest model pe fregatele din clasa Thaon di Revel, iar Marina SUA pregătește o nouă generație de fregate cu pachete containerizate. Olanda dezvoltă, la rândul său, nave de sprijin multirol care vor funcționa ca extensii de foc pentru fregatele sale de apărare aeriană. Aceste nave sunt programate să fie construite la șantierul Damen din Galați, conform informațiilor anunțate anterior de partea olandeză. Viceamiralul olandez Harold Liebregs a comparat modularitatea cu un sistem de tip Lego: elemente standardizate care pot fi montate rapid, în funcție de misiune. Navele olandeze vor avea echipaje reduse, de doar șase până la opt marinari, și vor putea transporta containere cu rachete sau muniții de tip „ loitering ”. Oficialii navali au subliniat însă că provocarea majoră nu este montarea fizică a containerelor, ci integrarea digitală: noile module trebuie să comunice instantaneu cu radarul și sistemele de comandă ale navei. În contextul lecțiilor din Ucraina și al proliferării dronelor ieftine, modularitatea este văzută ca o soluție practică pentru adaptarea rapidă a flotelor la amenințări în schimbare. Pentru România, construcția la Galați înseamnă integrarea directă într-un program occidental care urmărește creșterea rapidă a capacităților navale fără a multiplica numărul de fregate grele și costisitoare. [...]
Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 februarie un atac combinat cu 50 de rachete și aproape 300 de drone asupra infrastructurii critice din Ucraina , iar forțele aeriene ucrainene au raportat interceptarea sau bruiajul a 33 de rachete și 274 de vehicule aeriene fără pilot, potrivit Ukrainska Pravda , care citează Forțele Aeriene ale Ucrainei. Țintele principale au fost regiunile Kiev, Odesa, Kirovohrad și Poltava. Conform datelor oficiale, Rusia a folosit mai multe tipuri de rachete: 4 rachete antinavă Zircon (2 doborâte sau bruiate); 22 rachete balistice Iskander-M/S-400 (8 doborâte sau bruiate); 18 rachete de croazieră Kh-101 (17 doborâte sau bruiate); 2 rachete de croazieră Iskander-K (2 doborâte sau bruiate); 4 rachete ghidate aer-sol Kh-59/69 (2 doborâte sau bruiate); 297 drone de atac, dintre care 274 neutralizate. În total, 14 rachete și 23 de drone au lovit 14 locații, iar resturi provenite de la dronele doborâte au căzut în alte cinci zone. Autoritățile ucrainene au precizat că informațiile privind câteva rachete sunt încă în curs de clarificare. Atacul face parte dintr-o serie de lovituri asupra infrastructurii energetice. Tot în dimineața zilei de 22 februarie, infrastructura energetică din Mîkolaiv a fost avariată în urma unui atac cu drone de tip Shahed, potrivit aceleiași surse. Bombardamentele nocturne continuă să vizeze sistemele energetice și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul unui război care intră în al treilea an de la declanșarea invaziei pe scară largă. [...]
