Știri
Știri din categoria Apărare
Marina SUA a introdus în serviciu submarinul nuclear de atac USS „Massachusetts”. Potrivit Focus, noua unitate din clasa Virginia intră în exploatare operațională, într-un context în care SUA își consolidează capacitatea de lovire pe mare.
Submarinul este descris ca fiind cel mai nou submarin american cu propulsie nucleară, iar informațiile despre capabilități sunt atribuite de publicația germană către The Independent. USS „Massachusetts” poate coborî la adâncimi de peste 240 de metri și poate transporta până la 24 de rachete de croazieră Tomahawk.
Nava este al 25-lea submarin din clasa Virginia și a fost construită de General Dynamics Electric Boat și Newport News Shipbuilding. Deplasamentul este de aproximativ 8.000 de tone, iar costul de construcție depășește 2,8 miliarde de dolari, conform articolului. Comandantul Mike Siedsma a spus că situația geopolitică este „foarte solicitantă”, dar a insistat pe ideea de a demonstra „forța US Navy”, fără să indice unde va fi dislocat submarinul.
USS „Massachusetts” este prezentat și ca un semn al schimbărilor interne din marină: echipajul are 147 de membri, dintre care 39 sunt femei. Focus notează că femeile nu au avut acces pe submarine o perioadă îndelungată, interdicția fiind ridicată în urmă cu 16 ani. Șefa de ceremonii (ship sponsor) Sheryl Sandberg, fost manager de top la Meta, a afirmat că nava a fost proiectată intenționat pentru a permite serviciul comun al femeilor și bărbaților și a subliniat că aproximativ un sfert din echipaj este feminin.
Articolul mai amintește că patru nave au purtat anterior numele Massachusetts, de la un vapor cu aburi lansat în 1845 până la un cuirasat din Al Doilea Război Mondial. La un tur pentru presă au fost prezentate, între altele, camera de comandă, compartimentul torpilelor și sala de mese, iar în spațiul ofițerilor este menționat un raft din lemn cu însemne ale comitatelor din Massachusetts, donat de emisiunea TV „This Old House”.
Recomandate
Forțele armate ale Statelor Unite au lansat peste 850 de rachete Tomahawk în patru săptămâni de conflict cu Iranul , conform Antena 3 CNN . Acest consum rapid de arme de precizie a generat îngrijorări la Pentagon, determinând discuții interne despre necesitatea de a asigura un stoc suficient pentru viitoarele operațiuni militare. Rachetele Tomahawk, folosite de pe nave și submarine, au fost un element central al atacurilor americane încă din Războiul din Golf din 1991. Cu o rază de acțiune de peste 1.600 de kilometri, acestea permit lovituri precise fără a expune piloții americani la riscuri. Totuși, producția anuală limitată face ca stocurile să fie insuficiente pentru un conflict de lungă durată. Îngrijorări la Pentagon Situația a declanșat dezbateri în cadrul Pentagonului și Congresului cu privire la strategia militară și riscurile asociate cu epuizarea stocurilor de rachete. Oficialii americani au subliniat necesitatea relocării unor rachete din alte regiuni, cum ar fi Indo-Pacific, și a intensificării producției pentru a evita o criză de resurse. "Armata americană are tot ce îi trebuie pentru a executa orice misiune, la timpul și locul ales de președinte și pe orice termen", a declarat Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, subliniind că analiza mass-media privind utilizarea armelor este eronată. Impactul asupra stocurilor Se estimează că SUA ar fi epuizat un sfert din stocurile sale de Tomahawk în doar patru săptămâni, ceea ce a forțat Marina să efectueze reaprovizionări chiar la bordul navelor implicate în operațiuni. Fiecare distrugător poate transporta zeci de rachete, iar capacitatea de reaprovizionare pe mare este în curs de dezvoltare. MacKenzie Eaglen, cercetător la American Enterprise Institute, estimează că, înainte de conflict, Marina avea între 4.000 și 4.500 de Tomahawk-uri. Alte estimări sugerează un număr mai mic, în jur de 3.000, din cauza utilizării în conflicte anterioare. Provocări și perspective Pe lângă Tomahawk-uri, forțele americane au lansat și peste 1.000 de rachete interceptoare de apărare aeriană ca răspuns la contraatacurile iraniene. Sistemele Patriot și THAAD, considerate printre cele mai avansate din lume, au fost utilizate intens, dar stocurile acestor arme rămân, de asemenea, limitate și nedezvăluite public. În concluzie, ritmul ridicat de consum al rachetelor Tomahawk și provocările logistice asociate subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru a asigura capacitatea de apărare a SUA în fața unor posibile conflicte viitoare. [...]
Primul obuzier autopropulsat K9 pentru Armata Română a fost finalizat pe linia de producție din Coreea de Sud , informează HotNews.ro . Acest obuzier, denumit „Tunet”, cântărește 47 de tone și este proiectat pentru a trage mai multe obuze și a se deplasa rapid pentru a evita contraatacurile. România a semnat în 2024 un contract de aproape 1 miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. Contractul include și zeci de camioane militare și câteva zeci de mii de obuze. Producția locală și impactul economic La începutul lunii februarie 2026, Hanwha a început construcția unei fabrici în Petrești, județul Dâmbovița, pentru a susține producția locală a obuzierelor K9 și a vehiculelor K10. Această facilitate, denumită Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, va acoperi o suprafață de aproximativ 181.055 metri pătrați și va include linii de asamblare moderne, facilități de testare și laboratoare de cercetare-dezvoltare. „Facilitatea va susține producția locală a obuzierelor autopropulsate K9 și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10, cu potențial de extindere către sisteme terestre avansate, inclusiv MLI-uri, sisteme de lovire de precizie și vehicule terestre fără echipaj. Producția locală ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte, consolidând baza industrială de apărare a României și poziționând țara ca producător și exportator în ecosistemul european de apărare”, transmitea Hanwha Aerospace România. Componența sistemului Fiecare sistem de obuziere autopropulsate K9 achiziționat de România va include: 18 obuziere cal. 155 mm autopropulsate 9 țevi de rezervă cal. 155 mm 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții 9 posturi de observare de artilerie autopropulsate 1 autostație meteorologică 3 mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate (TEHE-VAC) 3 sisteme de cercetare acustică În plus, vor fi furnizate 18.000 de proiectile de diverse tipuri, inclusiv explozive, fumigene și pentru iluminare. Termene de livrare Livrarea sistemelor de obuziere va fi etapizată, cu primul sistem fiind programat pentru livrare la 30 de luni de la semnarea contractului, iar celelalte două la 40 și 60 de luni, respectiv. Proiectilele vor fi livrate în același interval de timp. Caracteristicile obuzierului K9 Obuzierul K9 Thunder este utilizat în nouă țări, inclusiv cinci membre NATO, și reprezintă aproximativ 50% din piața globală a obuzierelor autopropulsate. Acesta poate angaja ținte la distanțe de peste 40 de kilometri și este optimizat pentru capacitatea „Shoot and Scoot”. Vehiculul de aprovizionare cu muniție K10, bazat pe șasiul K9, poate transporta și reaproviziona rapid muniția necesară în condiții de luptă, asigurând suport logistic eficient. Prin aceste achiziții și dezvoltarea producției locale, România își consolidează capacitățile de apărare și își întărește poziția în industria europeană de apărare. [...]
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii. Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema. „Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.” Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale. Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii. POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate. [...]
Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES . Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare. Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european. [...]
Ministerul Apărării din China a trimis o delegație în Europa pentru dialoguri instituționale , potrivit Global Times , care citează un comunicat publicat duminică pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale de la Beijing. Delegația a efectuat vizita în perioada 23–29 martie și a participat la o serie de întâlniri în format de dialog, în cadrul unor mecanisme deja existente între China și parteneri europeni. Conform comunicatului, agenda a inclus a 15-a rundă a dialogului China–Uniunea Europeană privind politica de apărare și securitate, a 9-a rundă a dialogului China–NATO pe politica de securitate și a 15-a rundă a dialogului China–Elveția pentru coordonarea politicilor de apărare. În cadrul acestor discuții, participanții au avut schimburi „aprofundate” de opinii despre situațiile de securitate internațională și regională, precum și despre alte subiecte de interes comun, fără ca partea chineză să ofere detalii suplimentare despre concluzii sau pașii următori. [...]
Un avion civil a încălcat zona de interdicție aeriană din jurul reședinței lui Donald Trump , fiind escortat în siguranță în afara perimetrului de avioane de luptă americane, potrivit Reuters . Incidentul a avut loc duminică, 29 martie 2026, în apropierea complexului Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în timp ce președintele SUA se afla în zonă. Conform Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), aeronava a intrat într-o zonă temporară de restricție aeriană în jurul orei 13:15, ora locală (20:15, ora României). Aceste restricții sunt impuse de regulă atunci când președintele Statelor Unite se află într-o anumită locație, din motive de securitate. În timpul intervenției, avioanele militare au folosit semnale luminoase (flares) pentru a atrage atenția pilotului și a comunica cu acesta. Oficialii au subliniat că aceste măsuri nu au reprezentat un pericol pentru populația de la sol, fiind parte a procedurilor standard de interceptare. Ce presupune o astfel de intervenție identificarea rapidă a aeronavei neautorizate interceptarea de către avioane de luptă utilizarea semnalelor vizuale pentru avertizare escortarea în afara zonei restricționate Autoritățile americane au precizat că nu a existat o amenințare directă , iar incidentul s-a încheiat fără consecințe. Totuși, astfel de încălcări nu sunt izolate. NORAD a raportat mai multe cazuri similare de când Donald Trump a revenit la putere în 2025, toate fiind gestionate fără escaladare. Situația subliniază importanța respectării stricte a restricțiilor de zbor în zone sensibile, în special în apropierea liderilor politici, unde reacțiile autorităților sunt rapide și ferme. [...]
