Știri
Știri din categoria Apărare
MApN cere un canal tehnic permanent cu Ucraina după incidentul cu drone navale din 5 iunie din Portul Constanța, pentru a primi alerte mai rapide și a reduce riscurile operaționale în zona portuară și pe rutele comerciale din Marea Neagră, potrivit Euronews.
Ministerul Apărării Naționale anunță că Ucraina a confirmat pierderea comunicațiilor cu patru drone navale (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc. Din acel moment, forțele ucrainene nu ar mai fi avut control asupra traiectoriilor și nu ar fi reușit reluarea comunicării, iar cauza probabilă invocată este „războiul electronic”.
În urma exploziei din Portul Constanța, MApN spune că a solicitat părții ucrainene:
Autoritățile ucrainene ar fi descris incidentul drept unul izolat, pe fondul acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse.
Potrivit cronologiei prezentate de MApN, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române în dimineața de 5 iunie, la ora 9.54, despre pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au transmis intervalul programat pentru autodetonare. MApN afirmă că, din cauza pierderii comunicațiilor, Ucraina nu a mai putut anula comanda de autodetonare.
În aceeași zi, la ora 06.20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române semnalase prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78, iar structurile românești au alertat instituțiile relevante și echipele EOD (neutralizare muniții). La ora 10.27 s-a produs explozia la Dana 78, fără victime, iar ulterior au fost raportate încă trei explozii în afara portului și în larg. La ora 14.35, operațiunile au fost sistate, cele patru drone fiind confirmate distruse.
MApN precizează că Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, legate de incident. Miruță a declarat la Euronews România că a discutat cu oficialii ucraineni despre raportul privind drona care a explodat în port, la începutul lunii iunie.
Recomandate
România cere Ucrainei măsuri tehnice de „fail-safe” pentru dronele din Marea Neagră , inclusiv autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești și un canal direct de comunicare pentru incidente, potrivit Euronews , care îl citează pe Radu Miruță , ministrul interimar al Apărării Naționale, în contextul dronei ajunse în portul Constanța după pierderea conexiunii. Miruță spune că Ucraina „putea să ne anunțe” mai devreme, susținând că informarea a venit abia după ce autoritățile române au contactat partea ucraineană. România a transmis un set de 14 întrebări pentru clarificarea incidentului; ministrul afirmă că aproximativ trei sferturi dintre răspunsuri au fost considerate satisfăcătoare, iar pentru restul a fost trimisă o solicitare suplimentară („follow-up”). Ce solicită România: autodetonare la intrarea în apele teritoriale și comunicare directă În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării indică două direcții operaționale pe care România le cere Ucrainei după incident: preprogramarea dronelor lansate de ucraineni în Marea Neagră să se autodetoneze în momentul în care intră în apele teritoriale românești, inclusiv în situația în care nu mai există legătură cu operatorul; crearea unui canal tehnic de comunicare directă între autoritățile române și un responsabil desemnat de partea ucraineană, pentru schimb rapid de informații în astfel de cazuri. Miruță argumentează că nu ar exista „niciun motiv” tehnic, militar sau diplomatic care să împiedice o astfel de setare, descriind posibilitatea ca drona să ia o decizie autonomă pe baza poziționării, chiar dacă legătura cu operatorul este pierdută. Ce a aflat România din răspunsurile Ucrainei: patru drone și pierderea conexiunii cu o seară înainte Ministrul afirmă că, din răspunsurile primite de la autoritățile ucrainene, reiese că legătura s-a pierdut cu patru drone, nu cu două , în seara precedentă, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc . Potrivit lui Miruță, dronele aveau două canale de comunicații redundante , însă conexiunea s-ar fi întrerupt simultan pe ambele, situație pe care o descrie drept neobișnuită. Totodată, el spune că România monitorizează permanent nivelul de bruiaj din Marea Neagră și că, din informațiile primite ulterior, comunicațiile cu dronele au fost pierdute în seara dinaintea incidentului. De ce contează: responsabilitate operațională și reducerea riscului de incidente pe teritoriul NATO Din perspectiva Ministerului Apărării, miza este reducerea riscului ca drone lansate în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina să ajungă în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României ori ale NATO. Miruță afirmă că responsabilitatea pentru dronele lansate revine celor care le operează și că prioritatea sa este securitatea României, chiar în contextul în care Ucraina este o țară aflată în război și cu alte priorități operaționale. Ministrul spune că va continua demersurile până la obținerea unui răspuns privind canalul direct de comunicare și confirmarea măsurilor cerute pentru dronele operate de Ucraina în Marea Neagră. [...]
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
Comisia Europeană pune pe masă 5 proiecte industriale de apărare și 325 mil. euro finanțare inițială , într-un demers care poate accelera investițiile comune și comenzile pentru industria de profil din UE, dacă statele membre validează oficial lista în Consiliu , potrivit Mediafax . Inițiativa vizează proiecte la scară largă, denumite „proiecte europene de interes comun în domeniul apărării” (EDPCI), concepute pentru dezvoltarea în comun a unor sisteme militare considerate esențiale, prea mari sau prea complexe pentru a fi realizate eficient de fiecare stat pe cont propriu. Ce domenii acoperă cele 5 proiecte Proiectele industriale propuse se concentrează pe cinci priorități: drone și sisteme de contracarare a dronelor; apărarea maritimă și a fundului mării; spațiul; apărarea antiaeriană și antirachetă; consolidarea securității de-a lungul flancului estic al UE. Comisia arată că aceste proiecte vin ca răspuns la o cerere de exprimare a interesului adresată statelor membre, pentru a propune inițiative care ar putea deveni EDPCI. Banii: 325 mil. euro dintr-un program de 1,5 mld. euro În cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), evaluat la 1,5 miliarde de euro, Comisia a alocat 325 de milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru sprijinirea instituirii și desfășurării EDPCI, conform unui document publicat la 30 martie 2026. Miza operațională este crearea unui cadru de cooperare pe termen lung între state, cu efect de consolidare a industriei europene de apărare și de creștere a capacității UE de a răspunde unor provocări comune de securitate. Proiectele sunt aliniate și cu prioritățile NATO privind capabilitățile, mai notează Comisia. Participare: în medie 18 state per proiect, Ucraina în 4 din 5 În medie, 18 state membre participă la fiecare proiect, iar Ucraina este implicată în patru dintre cele cinci proiecte. Comisia anticipează că va participa la EDPCI, va oferi sprijin financiar și va susține coordonarea implementării, urmând să monitorizeze progresele față de jaloanele convenite. Ce urmează: decizia Consiliului și eligibilitatea la finanțare UE Următorul pas este discutarea în Consiliu a instituirii oficiale a EDPCI, inclusiv stabilirea obiectivelor și caracteristicilor, a țărilor participante și a investițiilor estimate care ar urma să fie generate. După adoptarea listei de către Consiliu, proiectele devin eligibile pentru finanțare UE prin EDIP, iar finanțarea inițială ar urma să deschidă calea pentru sprijin suplimentar prin viitorul Fond european pentru competitivitate. Context: EDIP, adoptat în decembrie 2025 Regulamentul EDIP a fost adoptat la 16 decembrie 2025 și urmărește consolidarea și modernizarea industriei europene de apărare, inclusiv prin tehnologii de vârf, creșterea capacității de producție și sprijinirea achizițiilor publice în comun. Instrumentul include și obiective de reziliență, prin asigurarea livrărilor constante de echipamente militare și întărirea lanțurilor de aprovizionare. [...]
România cere Ucrainei să preprogrameze dronele navale pentru autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești , o măsură care ar funcționa ca „gard” tehnic de siguranță în Marea Neagră și ar reduce riscul unor incidente precum cel din Portul Constanța , potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că Bucureștiul a transmis Kievului o solicitare oficială ca „orice dronă lansată de Ucraina în Marea Neagră” să plece preprogramată astfel încât, dacă pătrunde în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. El a argumentat că există posibilitatea tehnică de a seta dinainte un astfel de comportament, inclusiv în scenariul în care se pierde controlul asupra dronei. „Există posibilitatea tehnică, chiar dacă se pierde controlul, ea să fie programată dinainte, astfel încât, chiar dacă nu există control, ea tot timpul conștientizează în ce zonă se află și acesta să fie momentul în care se generează o autodetonare dacă se intră mai aproape de 12 mile marine, cât este limita pentru apele teritoriale românești.” De ce contează: un „fail-safe” operațional pentru Marea Neagră Solicitarea României vizează o măsură de tip „fail-safe” (mecanism de siguranță care se activează automat când apare o defecțiune), aplicată dronelor navale ucrainene. În logica explicată de ministru, autodetonarea la intrarea în apele teritoriale ar limita riscurile pentru infrastructura critică și pentru traficul din zona portuară, în special în proximitatea Portului Constanța. Miruță a susținut că nu ar exista „niciun motiv nici tehnic, nici militar” pentru care o astfel de preprogramare să nu fie implementată. Ce a spus Ucraina despre incidentul din Portul Constanța În discuțiile cu Ministerul Apărării, partea ucraineană ar fi explicat că a pierdut controlul asupra a patru drone „în seara de dinainte”, la o distanță de 250 km de țărmul românesc, iar ulterior nu ar mai fi avut comunicații cu acestea. „Ei au pierdut controlul asupra celor patru drone în seara de dinainte și asta s-a întâmplat la 250 de km depărtare de țărmul românesc.” Ministrul a mai precizat că, „cu certitudine”, misiunea dronei care a ajuns în Portul Constanța nu era îndreptată către port și nici către o zonă apropiată de România, conform informațiilor primite de la ucraineni. Ce urmează: întrebări suplimentare și canal direct de comunicare România a transmis că a primit răspunsuri la 14 întrebări, însă consideră că doar „trei sferturi” sunt clarificatoare, motiv pentru care a revenit cu întrebări suplimentare. Potrivit ministrului, acestea sunt de natură tehnică și nu pot fi făcute publice „legal”, fiind legate inclusiv de contextul de proximitate al Portului Constanța și de momentul în care autoritățile române au fost anunțate. În paralel, Miruță a spus că a fost stabilit un canal de comunicare direct între „oamenii tehnici” din România și Ucraina, pentru ca gestionarea incidentelor să nu mai depindă de contacte la nivel de conducere, ci de puncte de contact operaționale dedicate pentru situațiile din Marea Neagră. Context: poziția MApN despre incursiunile cu drone rusești Întrebat despre drone rusești care ar fi încălcat spațiul aerian, Miruță a afirmat că România are „zero toleranță” față de intrări neautorizate și că dispozitivul de apărare din Dobrogea este reconfigurat periodic. El a adăugat că, în ultimele luni, au fost aduse capabilități noi și că România a identificat ce trebuie cumpărat, a găsit finanțare și a semnat contracte pentru apărare antiaeriană împotriva dronelor, fără a oferi în material detalii despre valori sau termene. Ministrul a mai spus că România ar fi îndreptățită să solicite sprijin aliat până la livrarea tehnologiei deja comandate, argumentând că există contracte ferme și un grafic de livrare. [...]
Ucraina a aprobat un mecanism de stat pentru exportul de armament , o schimbare de reglementare menită să aducă finanțare industriei de apărare în plin război, dar cu condiția ca aprovizionarea armatei ucrainene să rămână prioritară, potrivit Euronews . Noul cadru, descris de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , drept „primul mecanism transparent” pentru export, ar permite țărilor partenere să cumpere armament și tehnologii ucrainene și să colaboreze direct cu producătorii din Ucraina. Miza declarată este atragerea de investiții internaționale, fără a afecta fluxul de echipamente către forțele armate. Exporturi condiționate de nevoile frontului Regula centrală a mecanismului este că exporturile vor fi autorizate doar dacă aprovizionarea armatei ucrainene este „garantată”. Fedorov a precizat că, dacă statul are nevoie de anumite arme, autorizația de export poate să nu fie acordată, ceea ce introduce un filtru administrativ care poate limita livrările externe în funcție de evoluția cererii interne. În paralel, Kievul încearcă să valorifice experiența acumulată în războiul cu Rusia, în special în zona dronelor și a sistemelor de combatere a dronelor, domenii pentru care ar exista interes din Europa și Orientul Mijlociu. Context: cooperare în Golf și cerere pentru ridicarea restricțiilor Ucraina a restricționat exporturile de armament pe durata războiului, însă în acest an a trimis experți în domeniul dronelor în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre implicarea specialiștilor ucraineni în doborârea dronelor Shahed care vizau țări din regiune și despre demonstrații privind utilizarea dronelor interceptoare și a mijloacelor de război electronic. Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat acorduri pe zece ani cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, care ar urma să permită colaborarea companiilor ucrainene cu forțele armate locale pentru protejarea unor obiective specifice, și că există discuții și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Separat, luna trecută, Zelenski declara că Ucraina lucrează la acorduri în domeniul apărării cu aproximativ 20 de țări. De ce contează pentru industrie: capacități peste cererea internă Decizia vine pe fondul presiunilor din partea industriei locale: producătorii ucraineni de armament cer de aproape un an ridicarea restricțiilor la export, în special pentru drone, pentru a genera venituri suplimentare. În Ucraina ar activa aproximativ 800 de producători de armament, iar o parte dintre ei și-ar fi extins capacitățile până la nivelul la care produc mai mult decât poate absorbi armata ucraineană. Potrivit celor mai recente estimări citate, Ucraina produce anual peste patru milioane de drone și ar putea dubla această capacitate dacă ar avea finanțare suficientă — iar noul mecanism de export este prezentat tocmai ca o cale de a atrage bani, fără a reduce prioritatea livrărilor către propriile forțe armate. [...]
MApN a trimis 14 militari și șapte motopompe pentru evacuarea apei în București , într-o intervenție care extinde capacitatea operațională a autorităților după ploile abundente, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale anunță că militarii provin din Comandamentul Logistic Întrunit și acționează „umăr la umăr” cu echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), pentru evacuarea apei acumulate în urma fenomenelor meteorologice. În teren au fost trimise șapte motopompe și mijloace de transport specifice. Patru motopompe portabile acționează în zona stației de metrou Piața Victoriei 2 , iar alte trei motopompe de mare capacitate urmează să fie puse în funcțiune pentru accelerarea operațiunilor, conform informării publicate de MApN pe Facebook. Intervenția continuă pe timpul nopții MApN precizează că misiunea va continua și pe timpul nopții, prin asigurarea unei ture operative, cu obiectivul de a grăbi evacuarea apei și revenirea la normal „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul instituției, intervenția este prezentată ca sprijin pentru populație în contextul efectelor inundațiilor produse de furtună în Capitală. [...]
