România cere Ucrainei măsuri tehnice de „fail-safe” pentru dronele din Marea Neagră, inclusiv autodetonare la intrarea în apele teritoriale românești și un canal direct de comunicare pentru incidente, potrivit Euronews, care îl citează pe Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării Naționale, în contextul dronei ajunse în portul Constanța după pierderea conexiunii.

Miruță spune că Ucraina „putea să ne anunțe” mai devreme, susținând că informarea a venit abia după ce autoritățile române au contactat partea ucraineană. România a transmis un set de 14 întrebări pentru clarificarea incidentului; ministrul afirmă că aproximativ trei sferturi dintre răspunsuri au fost considerate satisfăcătoare, iar pentru restul a fost trimisă o solicitare suplimentară („follow-up”).

Ce solicită România: autodetonare la intrarea în apele teritoriale și comunicare directă

În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării indică două direcții operaționale pe care România le cere Ucrainei după incident:

• preprogramarea dronelor lansate de ucraineni în Marea Neagră să se autodetoneze în momentul în care intră în apele teritoriale românești, inclusiv în situația în care nu mai există legătură cu operatorul;
• crearea unui canal tehnic de comunicare directă între autoritățile române și un responsabil desemnat de partea ucraineană, pentru schimb rapid de informații în astfel de cazuri.

Miruță argumentează că nu ar exista „niciun motiv” tehnic, militar sau diplomatic care să împiedice o astfel de setare, descriind posibilitatea ca drona să ia o decizie autonomă pe baza poziționării, chiar dacă legătura cu operatorul este pierdută.

Ce a aflat România din răspunsurile Ucrainei: patru drone și pierderea conexiunii cu o seară înainte

Ministrul afirmă că, din răspunsurile primite de la autoritățile ucrainene, reiese că legătura s-a pierdut cu patru drone, nu cu două, în seara precedentă, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc. Potrivit lui Miruță, dronele aveau două canale de comunicații redundante, însă conexiunea s-ar fi întrerupt simultan pe ambele, situație pe care o descrie drept neobișnuită.

Totodată, el spune că România monitorizează permanent nivelul de bruiaj din Marea Neagră și că, din informațiile primite ulterior, comunicațiile cu dronele au fost pierdute în seara dinaintea incidentului.

De ce contează: responsabilitate operațională și reducerea riscului de incidente pe teritoriul NATO

Din perspectiva Ministerului Apărării, miza este reducerea riscului ca drone lansate în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina să ajungă în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României ori ale NATO. Miruță afirmă că responsabilitatea pentru dronele lansate revine celor care le operează și că prioritatea sa este securitatea României, chiar în contextul în care Ucraina este o țară aflată în război și cu alte priorități operaționale.

Ministrul spune că va continua demersurile până la obținerea unui răspuns privind canalul direct de comunicare și confirmarea măsurilor cerute pentru dronele operate de Ucraina în Marea Neagră.