Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina a minat segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, pe fondul riscului ca Rusia să folosească regiunea Transnistria pentru acțiuni de diversiune în spatele frontului, potrivit G4Media, care citează declarațiile consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, preluate de Agerpres.
Podoliak a spus, într-o intervenție la un post de televiziune din Chișinău, că Ucraina ia în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze regiunea transnistreană pentru a crea presiune suplimentară asupra armatei ucrainene. În acest context, Kievul a decis măsuri de apărare pe segmentul transnistrean al graniței, inclusiv operațiuni de minare și înăsprirea controlului de frontieră, prin detașarea unor unități suplimentare de grăniceri care fac verificări suplimentare în zonă.
Oficialul ucrainean a argumentat că, deși punctele de trecere a frontierei pe acest segment „nu sunt funcționale de mai mulți ani”, ele ar necesita în continuare monitorizare strictă, pentru a împiedica folosirea unor grupuri de diversioniști și eventuale acțiuni terestre care ar putea viza logistica Ucrainei. Podoliak a legat aceste riscuri de prezența de trupe și armament rusesc în Transnistria, regiune aflată de facto în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău încă din anii 1990-1991, conform relatării.
De partea Republicii Moldova, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, că a aflat din presă despre măsurile Kievului și că nu cunoaște detalii suplimentare. El a susținut însă, citat de NewsMaker, că Ucraina „are tot dreptul” și „interesul” de a menține segmentul respectiv al frontierei într-o capacitate de apărare sporită.
Recomandate
Ucraina și Bulgaria au semnat un acord de apărare pe zece ani , potrivit AGERPRES , care citează AFP. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei la Kiev a premierului interimar bulgar Andrei Ghiurov . În conferința de presă de după întâlnire, Zelenski a spus că acordul reprezintă o continuare a sprijinului militar oferit de Sofia Ucrainei. Înțelegerea vizează, între altele, producția în comun pe teritoriul celor două țări a mai multor tipuri de armament, inclusiv drone, Bulgaria acceptând să participe la un program de coproducție în acest domeniu. Zelenski a argumentat că durata acordului ar trebui să permită „sistematizarea” cooperării în materie de securitate, astfel încât cele două părți să țină pasul cu evoluțiile tehnologice rapide, în special în sectorul dronelor. Bulgaria, stat membru NATO și UE, a moștenit din perioada Războiului Rece capacități industriale care produc muniții și armament la standarde sovietice, utilizate și de armata ucraineană. Conform guvernului bulgar, aproape 4% din PIB provine din industria de apărare, sector care a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, iar Sofia a trimis cantități semnificative de arme la Kiev. Andrei Ghiurov, aflat în Ucraina împreună cu miniștrii de Externe, Apărare și Energie, a descris acordul drept rezultatul unei pregătiri îndelungate și un angajament comun pentru securitatea euroatlantică. Tot luni, Zelenski și Ghiurov au spus că Ucraina și Bulgaria lucrează și la proiectul Vertical Gas Corridor, un coridor de gaze care ar urma să conecteze Grecia cu mai multe țări din sud-estul Europei; Zelenski a afirmat că, odată finalizat tehnic până la sfârșitul anului, acesta ar putea permite Ucrainei să primească aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze anual. [...]
Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii. Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema. „Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.” Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale. Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii. POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate. [...]
Portavionul american USS Gerald Ford a părăsit Croația după o escală de cinci zile , iar Marina SUA spune că nava este din nou aptă de misiune, potrivit Digi24 , care citează AFP. Marina americană nu a indicat următoarea destinație a portavionului, dar a transmis că acesta „a finalizat reparațiile și a primit aprovizionarea necesară pentru continuarea operațiunilor” și că „rămâne pregătit să își îndeplinească misiunea în serviciul obiectivelor naționale în orice zonă de operațiuni”, conform Agerpres. USS Gerald Ford a operat în estul Mării Mediterane și în Marea Roșie, în cadrul operațiunilor militare americane împotriva Iranului. Nava a fost afectată de un incendiu la „spălătoria principală” pe 12 martie, incident în urma căruia doi marinari au fost răniți, iar aproximativ 100 de cușete au suferit pagube semnificative. Marina SUA a precizat că ancheta este în desfășurare. Contextul este o campanie aeriană amplă lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, după o consolidare militară americană în Orientul Mijlociu care a inclus USS Gerald Ford (aflat pe mare de nouă luni) și portavionul Abraham Lincoln. Potrivit informațiilor citate, ambele portavioane au avut un rol important în operațiuni, iar retragerea temporară a USS Gerald Ford la mijlocul lunii martie a creat un deficit de capabilități pentru forțele americane implicate, în condițiile în care avioanele de vânătoare de la bord au susținut peste două săptămâni de bombardamente. [...]
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut demisia și pensionarea imediată generalului Randy George , șeful Statului Major al Armatei SUA, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de CBS News. Conform CBS News , decizia a fost confirmată de surse familiarizate cu situația și vine în contextul războiului din Iran. Una dintre surse a spus că Hegseth își dorește în acest rol o persoană care să pună în aplicare viziunea președintelui Donald Trump și a secretarului Apărării pentru Armată. Randy George (n. 1964) ocupă funcția de al 41-lea șef al Statului Major al Armatei (Chief of Staff of the Army) din septembrie 2023. Mediafax notează că acesta este veteran al războaielor din Irak și Afganistan și că, în mandatul său, a pus accent pe modernizarea forțelor și pregătirea pentru luptă. În mod obișnuit, șeful Statului Major al Armatei are un mandat de patru ani. George a fost nominalizat de fostul președinte Joe Biden și confirmat de Senatul SUA în 2023, ceea ce ar fi însemnat, în mod normal, un mandat până în 2027, reiese din Congress.gov , link indicat în articolul Mediafax. Pentru înlocuire, este menționat ca posibil candidat actualul adjunct, generalul Christopher LaNeve, fost asistent militar al lui Hegseth. În același material, CBS News mai arată că Hegseth a concediat în ultimele luni zeci de ofițeri superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown, și pe alți comandanți de vârf. Totodată, sursele citate precizează că solicitarea ca George să plece nu are legătură cu un incident recent privind un echipaj de elicopter Apache, pentru care Hegseth a intervenit public pe platforma X, trecând peste măsurile anunțate inițial de Armată. [...]
România ia în calcul rezilierea contractului de drone cu Elbit Systems , pe fondul întârzierilor de livrare, potrivit Economedia , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, preluate de Jerusalem Post. Contractul, în valoare de 427,2 milioane de dolari, a fost semnat în 2022 și prevedea livrări începând din 2025. Miruță a spus că firma a cerut trei amânări, invocând forța majoră (situații excepționale care pot suspenda obligațiile contractuale), iar ministerul a acceptat primele două. Ministrul a mai afirmat că Elbit ar fi acumulat penalități de întârziere de aproximativ 60 de milioane de euro și că analizează opțiunea de a opri contractul, inclusiv din perspectiva utilității tehnice a echipamentelor dacă ajung prea târziu. „Analizez dacă vrem să reziliem acest contract”, a declarat Miruță reporterilor. „Există unele dispozitive care au caracteristici tehnice care, dacă sunt primite cu câțiva ani mai târziu, nu mai sunt relevante.” Contextul este unul de securitate regională: România, stat membru UE și NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a raportat încălcări ale spațiului aerian de către drone, precum și căderi de fragmente pe teritoriul său, de la începutul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În același timp, bugetul de apărare al României pentru 2026 este de 2,45% din PIB, iar țara intenționează să aloce aproximativ 200 de milioane de euro pentru producția de drone, mai notează Economedia. [...]
Ministrul Apărării spune că unele firme au majorat ofertele cu circa 30% în programul SAFE, potrivit Adevărul . Radu Miruță a declarat joi, într-o conferință de presă, că anumite companii interesate de contracte cu Armata au revenit cu propuneri financiare mai mari decât cele comunicate anterior, iar ministerul nu va accepta aceste creșteri. Miruță a susținut că Ministerul Apărării și-a îndeplinit rolul în proiect, prin transmiterea către grupul de lucru a caracteristicilor tehnice pentru echipamentele militare vizate. În această etapă, grupul de lucru analizează și „procentele de localizare”, adică ce parte din achiziții ar urma să fie produsă în România, unde anume și la ce costuri, menționează articolul, care citează Mediafax. „Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.” Ministrul a spus că majorarea ofertelor i se pare „inacceptabilă” și a insistat că statul nu va plăti „prețuri artificiale” doar pentru că există fonduri disponibile. În același context, el a afirmat că utilizarea banilor din SAFE nu ar fi o opțiune, ci se leagă de un plan de achiziții public aprobat în Parlament, pe care Armata Română îl derulează anual. Miruță a argumentat și de ce instrumentul SAFE ar fi avantajos pentru România, prin costuri de finanțare mai mici decât împrumuturile de pe piața liberă. El a dat exemplul Poloniei, care s-ar putea împrumuta în condiții similare cu cele din SAFE, în timp ce România ar plăti, potrivit ministrului, de două sau chiar de trei ori mai mult. În privința pașilor următori, ministrul a afirmat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și entitățile din grupul de lucru pentru a transmite companiilor că nu există varianta de a cumpăra mai scump. Dacă firmele nu revin la prețul inițial, Miruță a indicat că se poate ajunge din nou la o ședință CSAT și la schimbarea cadrului către care se adresează statul pentru aceste achiziții, subliniind că Armata nu va cumpăra până când nu sunt îndeplinite condițiile, inclusiv cele privind producția în România. [...]
