Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina a minat segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova, pe fondul riscului ca Rusia să folosească regiunea Transnistria pentru acțiuni de diversiune în spatele frontului, potrivit G4Media, care citează declarațiile consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, preluate de Agerpres.
Podoliak a spus, într-o intervenție la un post de televiziune din Chișinău, că Ucraina ia în calcul posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze regiunea transnistreană pentru a crea presiune suplimentară asupra armatei ucrainene. În acest context, Kievul a decis măsuri de apărare pe segmentul transnistrean al graniței, inclusiv operațiuni de minare și înăsprirea controlului de frontieră, prin detașarea unor unități suplimentare de grăniceri care fac verificări suplimentare în zonă.
Oficialul ucrainean a argumentat că, deși punctele de trecere a frontierei pe acest segment „nu sunt funcționale de mai mulți ani”, ele ar necesita în continuare monitorizare strictă, pentru a împiedica folosirea unor grupuri de diversioniști și eventuale acțiuni terestre care ar putea viza logistica Ucrainei. Podoliak a legat aceste riscuri de prezența de trupe și armament rusesc în Transnistria, regiune aflată de facto în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău încă din anii 1990-1991, conform relatării.
De partea Republicii Moldova, vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri a declarat, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, că a aflat din presă despre măsurile Kievului și că nu cunoaște detalii suplimentare. El a susținut însă, citat de NewsMaker, că Ucraina „are tot dreptul” și „interesul” de a menține segmentul respectiv al frontierei într-o capacitate de apărare sporită.
Recomandate
Rusia ridică miza militară în regiune după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone asupra unor regiuni ruse „din spatele frontului”, inclusiv prin lansări de pe teritoriul Letoniei, și a amenințat cu lovituri de represalii, potrivit Biziday . În paralel, Moscova a anunțat exerciții militare de amploare, care includ și scenarii legate de utilizarea forțelor nucleare. SVR susține că autoritățile de la Kiev ar fi „convins” Riga să accepte operațiunea și avertizează că apartenența Letoniei la NATO „nu va proteja” țara de represalii, în formularea instituției ruse. „Apartenența acesteia la NATO nu va proteja complicii teroriștilor ucraineni de juste represalii.” Acuzațiile SVR: drone lansate din Letonia și infrastructură „cunoscută” Moscovei În comunicatul citat, SVR afirmă că forțe armate ucrainene ar fi deja staționate la mai multe baze militare din Letonia. Totodată, serviciul rus susține că „noile tehnologii moderne de recunoaștere” ar permite identificarea precisă a locurilor de lansare a dronelor și că infrastructura de comandă de pe teritoriul Letoniei ar fi cunoscută Moscovei. Potrivit SVR, obiectivul conducerii ucrainene ar fi dublu: să demonstreze aliaților europeni că își menține capacitatea de luptă și, în același timp, să provoace Rusiei pierderi economice suplimentare. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a autorităților ruse, fără elemente independente de verificare în materialul citat. Exerciții ruse „în condițiile unei amenințări de agresiune”, cu rachete și componentă nucleară Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții de „pregătire și utilizare a forțelor nucleare”, programate în perioada 19–21 mai, care includ lansări de rachete balistice și de croazieră la distanță, „în condițiile unei amenințări de agresiune”. Conform datelor comunicate de autoritățile ruse, manevrele includ: aproximativ 64.000 de militari; peste 7.800 de echipamente militare; peste 200 de lansatoare de rachete; mai mult de 140 de aeronave; 73 de nave de suprafață; 13 submarine, dintre care opt submarine strategice. Moscova afirmă că exercițiile au loc pe fondul unor „amenințări externe” și implică mai multe componente ale armatei ruse. Context: Belarus anunță exerciții pentru arme nucleare tactice, împreună cu Rusia Anunțul Rusiei vine la scurt timp după ce Belarus a informat că a început, în cooperare cu armata rusă, exerciții pentru antrenarea unităților în utilizarea armelor nucleare tactice. Ministerul Apărării din Belarus a precizat că, în timpul exercițiilor, este avută în vedere „rezolvarea problemelor legate de livrarea munițiilor nucleare și pregătirea acestora pentru utilizare”. În ansamblu, mesajele publice ale Moscovei combină acuzații privind extinderea operațiunilor ucrainene către teritoriul unui stat NATO cu o demonstrație de forță prin exerciții de mare amploare, inclusiv cu componentă nucleară, ceea ce amplifică riscul de escaladare în plan regional. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin finalizarea primei sale bombe aeriene, un proiectil de 250 de kilograme care ar urma să intre „în curând” în utilizare în situații reale de luptă, potrivit Agerpres . Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a transmis pe platforma X că dezvoltarea a durat 17 luni și că bomba are „un design unic, creat special pentru realitățile războiului modern”. Ce este nou și de ce contează operațional Potrivit ministrului, bomba este un produs „100% ucrainean”, rezultat al muncii clusterului de apărare Brave1 , menționat de media de la Kiev. Din punct de vedere operațional, miza este capacitatea de a lovi ținte fără ca aeronava să se apropie prea mult de zona de risc. Bomba a fost concepută pentru a distruge: fortificații, posturi de comandă, alte ținte aflate „la o adâncime semnificativă” și la o distanță de „zeci de kilometri”. Stadiul proiectului și următorii pași În acest moment, piloții ucraineni efectuează teste și „ultimele ajustări”, iar ministrul a indicat că bombele ar urma să înceapă în curând să lovească obiective ale forțelor ruse. Context: arma folosită intens de Rusia în Ucraina Agerpres notează că bombele aeriene sunt proiectile convenționale de mare putere, echipate cu sisteme proprii de navigație, care pot fi lansate de pe o aeronavă de la distanță. Rusia le folosește pe scară largă în Ucraina, iar efectele lor – distrugeri masive asupra pozițiilor fortificate – au contat în avansul forțelor ruse la sol. [...]
Interceptarea „repetată și periculoasă” a unui avion britanic deasupra Mării Negre ridică riscul de accident și escaladare în regiune , într-un moment în care NATO își consolidează flancul estic, potrivit informațiilor publicate de HotNews , care citează o dezvăluire a Ministerului britanic al Apărării, relatată de BBC. Incidentul a avut loc luna trecută, când două avioane rusești de luptă au interceptat un avion de recunoaștere al Forțelor Aeriene britanice ( Rivet Joint ) „în mod repetat și periculos”, deasupra Mării Negre. Potrivit Londrei, un Suhoi Su-35 s-a apropiat atât de mult de aeronava britanică încât au fost declanșate sistemele de urgență și s-a dezactivat pilotul automat. În plus, un Su-27 a făcut șase treceri prin fața avionului britanic, ajungând la o distanță de aproximativ șase metri. De ce contează: un incident tactic cu potențial strategic Mesajul Londrei pune accent pe riscul operațional imediat — posibilitatea unui accident în spațiu aerian internațional — și pe consecința strategică: o escaladare nedorită. Secretarul britanic al apărării, John Healey , a descris manevrele drept „inacceptabile” și a avertizat asupra riscurilor. „Aceste acțiuni creează un risc serios de accidente și potențială escaladare”, a declarat John Healey. Contextul misiunii și reacția Regatului Unit Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronava Rivet Joint era neînarmată și efectua un zbor internațional de rutină, cu rol în „securizarea flancului estic al NATO”. Healey a lăudat „profesionalismul remarcabil” al echipajului britanic și a calificat episodul drept cea mai periculoasă acțiune rusească de acest tip după 2022. Totodată, Londra a cerut ambasadei Rusiei să condamne incidentul și a transmis că episodul nu va schimba angajamentul Regatului Unit față de apărarea NATO. „Acest incident nu va descuraja angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, pe aliații noștri și interesele noastre de agresiunea rusă”, a mai declarat Healey. [...]
Armata israeliană a trecut la „nivel maxim de alertă” pe fondul unui nou schimb de amenințări între SUA și Iran, o decizie care ridică miza operațională în regiune și crește riscul unei escaladări rapide, potrivit G4Media . Șeful armatei israeliene, general-locotenentul Eyal Zamir , a spus, într-o întâlnire cu comandanții, că Israelul a „lovit și slăbit Iranul și întreaga axă (pro-iraniană) în mod sistematic, puternic și metodic” și că va continua acțiunile „atât pe fronturile apropiate, cât și pe cele îndepărtate”. „La ora actuală, armata se află la nivelul maxim de alertă și este pregătită pentru orice evoluție.” Ce indică trecerea la „nivel maxim de alertă” Din informațiile prezentate, măsura semnalează o postură de pregătire extinsă a armatei israeliene, în contextul în care tensiunile dintre Washington și Teheran se reaprind la nivel declarativ. În practică, un astfel de nivel de alertă sugerează că armata își adaptează dispozitivul pentru scenarii multiple, inclusiv pe direcții mai îndepărtate, așa cum reiese din formularea folosită de conducerea militară. Poziția iraniană: acuzații la adresa SUA În același timp, Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat ca principal negociator iranian și președinte al parlamentului iranian, a acuzat SUA că ar urmări reluarea războiului și că ar spera ca Republica islamică „să capituleze”. El a susținut, într-un mesaj audio difuzat de media iraniene, că „manevrele” adversarului ar arăta că acesta nu a renunțat la obiective militare și încearcă să declanșeze „un nou război”, în pofida presiunilor economice și politice. Informațiile sunt relatate de AFP și transmise de Agerpres, conform materialului citat. [...]
Rusia a simulat pregătirea și deplasarea focoaselor nucleare pentru Iskander-M într-un exercițiu de trei zile desfășurat în Rusia și Belarus , potrivit Agerpres . Miza practică a mesajului transmis prin imaginile publicate este una operațională: antrenarea lanțului de livrare–încărcare–mascare–deplasare către poziții de lansare pentru sisteme mobile, într-un context de tensiuni ridicate cu NATO și Europa. În imaginile difuzate de Moscova apar militari care ar livra focoase nucleare pentru lansatoare mobile Iskander-M, le-ar încărca și apoi le-ar deplasa „fără a fi detectate” către locurile de lansare, în cadrul unui „exercițiu nuclear major”, relatează Reuters , citată de Agerpres. Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat către presa de stat, că forțele sale au exersat aducerea unităților „la cele mai înalte niveluri de pregătire de luptă pentru utilizarea armelor nucleare”. Dimensiunea exercițiului și forțele implicate Exercițiul a început marți, durează trei zile și se desfășoară atât pe teritoriul Rusiei, cât și în Belarus. Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, sunt implicate: 64.000 de militari; peste 200 de lansatoare de rachete; 140 de aeronave; 73 de nave; 13 submarine. Totodată, exercițiul include repetarea procedurilor de lansare pentru arme nucleare tactice rusești aflate în Belarus, conform aceleiași surse. Ce arată imaginile și ce sistem este vizat În înregistrarea video, forțele nucleare ruse apar deplasându-se în convoi printr-o zonă împădurită, camuflând vehiculele și ridicând un lansator în poziție de tragere. Iskander-M este descris ca având o rază de acțiune de până la 500 km și capacitatea de a transporta atât focoase nucleare, cât și convenționale. Exercițiul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al unei perioade de tensiuni accentuate între Rusia, pe de o parte, și NATO și statele europene, pe de altă parte, mai notează materialul. [...]
Pentagonul a redus de la patru la trei brigăzile de luptă din Europa , o decizie cu impact operațional direct asupra planificării și rotației trupelor americane pe flancul estic al NATO, potrivit Agerpres . Reducerea echivalează cu o brigadă, adică aproximativ 4.000 de militari. Ministerul american al Apărării a precizat că această diminuare „a provocat o întârziere” în desfășurarea de trupe în Polonia și că va decide ulterior „dispunerea finală” a acestor militari în Europa. Ce se schimbă, concret, în teren În ultimele săptămâni, mesajele venite de la Washington au fost neuniforme în privința prezenței militare din Europa, pe fondul presiunii exercitate de președintele Donald Trump asupra aliaților europeni pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În cronologia invocată în material: la 1 mai, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în termen de un an; a doua zi, Donald Trump a spus că reducerea va fi „mult mai mult de 5.000”, din cei aproximativ 36.000 de soldați staționați în Germania; pe 15 mai, un general american a anunțat anularea desfășurării a 4.000 de militari în Polonia; marți, vicepreședintele JD Vance a afirmat că desfășurarea este, deocamdată, „întârziată”, nu anulată. Polonia rămâne „ancoră”, dar fără decizie finală privind redistribuirea JD Vance a spus că cei 4.000 de militari „ar putea merge în altă parte în Europa” și că nu există încă o decizie finală privind destinația lor. În același timp, comunicatul Pentagonului subliniază că SUA „vor menține o prezență militară puternică în Polonia”, țară pe care Donald Trump o indică drept exemplu, având cheltuieli militare printre cele mai ridicate din Europa ca pondere în PIB. Agerpres notează că aceste mișcări sunt urmărite atent și în contextul în care președintele american a promis că va pune presiune pe aliații europeni care nu au susținut războiul împotriva Iranului. [...]
