SOL$74.04-0.09%

Ucraina își întărește apărarea pe granița cu Belarus printr-un sistem „în eșaloane” de obstacole, menit să încetinească orice posibilă incursiune și să câștige timp pentru lovituri de artilerie, potrivit Kyiv Post. Linia este construită în regiunea Cernihiv, unde grănicerii și geniștii transformă pădurile și mlaștinile într-o barieră stratificată din sârmă, șanțuri și blocaje antitanc din beton.

Informațiile provin dintr-un interviu pe teren realizat de Ukrinform cu comandantul unui post de frontieră al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Ievhen, indicativ „Nissan”. Acesta descrie lucrările ca un mix de obstacole artificiale și naturale, în care terenul este folosit deliberat pentru a limita mobilitatea și recunoașterea inamicului.

Cum arată „linia de apărare” și ce rol are

Sistemul este construit ca o succesiune de straturi care nu urmăresc neapărat distrugerea forțelor adverse, ci întârzierea lor, pentru a le expune focului ucrainean. „Nissan” explică o logică în trei pași: „întârzie, încetinește, apoi distruge”.

Elementele descrise includ:

• obstacole din sârmă cu vizibilitate redusă, întinse jos între copaci;
• benzi continue de sârmă tip „Egoza” (un tip de sârmă ghimpată cu lame, foarte rezistentă);
• „blocaje” în pădure, prin doborârea controlată a copacilor pentru a îngreuna trecerea vehiculelor și a infanteriei;
• „dinți de dragon” din beton, de circa 1,5 tone fiecare, amplasați pe rutele probabile ale vehiculelor blindate;
• șanțuri antitanc adânci, săpate în sol greu și îmbibat cu apă, în spatele barierelor din beton.

Ritm de execuție și dependența de resurse locale

Comandantul afirmă că lucrările nu s-au oprit din 2022, după înaintarea inițială a Rusiei prin zonă, iar volumul infrastructurii inginerești ar fi crescut „cu aproximativ 500%” față de primele luni după eliberarea teritoriului. În același timp, construcția rămâne în principal în sarcina militarilor, deși autoritățile și comunitățile locale contribuie cu coordonare și utilaje.

În termeni operaționali, ritmurile de lucru menționate în material sunt:

• un excavator poate săpa până la aproximativ 200 metri de șanț antitanc pe zi, în funcție de cupă;
• doi soldați pot instala aproximativ 100 metri de sârmă „Egoza” în circa patru ore, iar zece soldați pot închide până la un kilometru în același interval;
• o unitate poate pregăti, în medie, aproximativ 500 metri de barieră „fiabilă” pe zi.

Factorul cel mai dificil nu ar fi resursele, ci vremea: iarna, solul înghețat din Polesia face fiecare metru de șanț sau sârmă mult mai greu de realizat, inclusiv la temperaturi de minus 30 de grade, potrivit declarațiilor.

Situația de securitate: fără „grupuri de lovire”, dar supraveghere permanentă

Pe segmentul descris, nu ar exista indicii ale unei concentrări majore de trupe inamice sau ale unor mișcări noi, iar un purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră ar fi spus că nu există grupuri de lovire pregătite pentru o incursiune. „Nissan” afirmă că, în prezent, nu sunt provocări din partea Belarusului, deși menționează că și forțele belaruse își întăresc propriile bariere.

În aer, amenințarea principală nu ar fi dronele FPV (de tip „first-person view”, folosite frecvent pe linia frontului), ci dronele de atac de tip Shahed și Gerbera, care combină lovirea cu recunoașterea. În consecință, plasele anti-dronă deasupra drumurilor ar fi mai puțin răspândite decât în zonele de front. Potrivit comandantului, aceste drone ar veni adesea de-a lungul graniței sau din regiunea rusă Briansk, fără a traversa, de regulă, direct din spațiul aerian belarus.

Pe ambele părți ale frontierei, camerele și dronele de recunoaștere rămân aproape de liziera pădurii, iar fiecare parte o monitorizează pe cealaltă, într-o stare descrisă ca „nici pace, nici război deschis”.

Context regional: fortificații și în state NATO, pe fondul riscului de extindere

Materialul plasează lucrările Ucrainei într-un context mai larg de întărire a frontierelor în regiune: Letonia a început instalarea de „dinți de dragon” la granița cu Rusia, ca parte a Liniei Baltice de Apărare, iar Estonia a instalat obstacole similare și, în iunie, primul adăpost public modular din beton armat la Tallinn, pentru protecția civililor.

Kyiv Post notează și un incident din mai, când o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României în timpul unor atacuri nocturne asupra Ucrainei și s-a prăbușit într-un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind doi civili.