Știri
Știri din categoria Apărare
Apariția unei a doua nave chineze dedicate lansării și recuperării dronelor submarine sugerează că Beijingul trece de la testare la o capabilitate operațională cu potențial de proiecție la distanță, potrivit Twz. Noua navă, fotografiată la Guangzhou, este foarte asemănătoare ca arhitectură cu un vas raportat anterior în construcție la șantierul Hudong-Zhonghua din Shanghai, ceea ce indică un program care ar putea depăși faza experimentală.
Imaginea apărută online arată un vas cu formă aproape identică, dar „aproximativ cu o treime” mai mic decât cel din Shanghai, cu modificări minore ale liniilor generale. Elementele-cheie ale configurației rămân însă aceleași, inclusiv:
Diferența notabilă menționată în analiză este la „turnurile” de ridicare: nava din Guangzhou ar avea șase în total, față de combinația de șase mari și șase mici descrisă la vasul din Shanghai.
Twz argumentează că două astfel de platforme pot fi încă interpretate ca active cu rol preponderent experimental, dar o flotă în creștere ar avea „importanță tactică și chiar strategică”. Miza este capacitatea de a lansa și recupera:
și de a le opera „departe de țărmurile Chinei”. O astfel de infrastructură ar susține patrule de durată ale unor sisteme care pot rămâne în misiune perioade lungi, ceea ce ar crește flexibilitatea și persistența operațiunilor subacvatice.
Analiza enumeră un spectru larg de utilizări pentru vehicule subacvatice fără echipaj (UUV – „uncrewed underwater vehicle”), de la roluri cu aplicabilitate duală până la misiuni militare directe:
În această logică, Twz notează că, pentru China, intră în discuție inclusiv crearea unei amenințări credibile la adresa avanposturilor americane din Pacific și chiar a teritoriului continental al SUA.
Deși inițial au existat speculații online, publicația afirmă că poate spune „cu certitudine” că nava a fost construită la Guangzhou Shipyard International (GSI), pe insula Longxue, la sud-est de Guangzhou. GSI este o subsidiară a China State Shipbuilding Corporation (CSSC), iar Twz indică drept suport o verificare pe imagini satelitare de arhivă, inclusiv o captură din 2 octombrie în care vasul apare înainte de lansare.
Concluzia Twz este că apariția a două astfel de nave într-un interval scurt „subliniază” pariul major al Chinei pe tehnologiile pe care le vor sprijini. Dacă vor apărea și alte unități similare, va deveni mai clară amploarea planurilor marinei chineze pentru UUV-uri de mari dimensiuni și potențialul lor expediționar. În acest moment, evaluarea rămâne bazată pe imagini și interpretarea configurației, nu pe confirmări oficiale privind rolul și numărul final de nave.
Recomandate
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Anduril ia în calcul producția în Europa a rachetelor interceptoare Steelfin , o mișcare care ar putea accelera livrările într-o piață europeană presată de deficitul de muniții și de extinderea rapidă a apărării antiaeriene, potrivit news.ro . Compania americană de apărare analizează inclusiv o colaborare cu industria militară din Polonia pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului Steelfin, în contextul în care statele europene caută să-și crească capacitățile de apărare antiaeriană. Informația este transmisă de Reuters, citată de publicație. De ce contează: producția locală, între viteză și cost Brian Moran, vicepreședinte Anduril pentru Europa, spune că firma este interesată să lucreze cu autorități și companii poloneze pentru a dezvolta și produce Steelfin, dar avertizează că localizarea producției vine cu costuri și potențiale întârzieri. „Suveranitatea are un cost. Localizarea producţiei presupune cheltuieli şi costuri legate de timp şi de calendarul livrărilor.” În același timp, Moran indică faptul că autonomia industrială nu înseamnă doar fabricare, ci și siguranța aprovizionării, capacitatea de întreținere, precum și control asupra actualizărilor software și modificărilor viitoare ale sistemelor. Ce este Steelfin și care este calendarul Steelfin este o nouă rachetă interceptoare prezentată recent de Anduril, iar compania o poziționează ca o alternativă „mai accesibilă financiar”, care ar putea completa sistemele existente de apărare antiaeriană, precum Patriot . Potrivit informațiilor din articol, Steelfin ar urma să înceapă testele de zbor în 2027. Polonia, posibil hub: discuții și pentru Barracuda-500 Anduril poartă deja negocieri pentru fabricarea în Polonia a rachetelor sale de croazieră Barracuda-500, în colaborare cu grupul de stat polonez de armament PGZ. Moran afirmă că discuțiile implică și divizia WZL-2 a PGZ, Ministerul polonez al Apărării și alte instituții guvernamentale. Contextul mai larg este presiunea pe stocurile de interceptoare și întârzierile de livrare, pe fondul războaielor din Ucraina și din regiunea Golfului, care au determinat guvernele să caute soluții pentru accelerarea producției. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Armata SUA își accelerează capacitatea de producție pentru muniții cu cost redus prin introducerea motoarelor de rachetă imprimate 3D în programul de rachete de croazieră LCCM, potrivit Tom's Hardware . Miza este una operațională: creșterea rapidă a volumelor livrabile, în cadrul inițiativei „Arsenal of Freedom”, care urmărește refacerea bazei industriale de apărare a SUA. X-Bow Systems , producător de motoare cu combustibil solid specializat în fabricație aditivă (imprimare 3D), a obținut un contract prin Leidos pentru dezvoltarea și producția de boostere (motoare de propulsie) destinate proiectului Low-Cost Containerized Munition (LCCM) al Armatei SUA. Publicația notează că informația este relatată și de 3D Printing Industry, care plasează LCCM între programele Departamentului Apărării din cadrul „Arsenal of Freedom”. De ce contează: viteză de prototipare și producție „la scară” În logica conflictelor moderne, accentul se mută de la muniții „exclusiviste” la capacitatea de a produce și livra rapid cantități mari. CEO-ul și fondatorul X-Bow, Jason Hundley, susține că rezultatul unui conflict este decis de volumul de muniție livrat pe teatru, nu de rafinamentul fiecărei lovituri, iar colaborarea cu Leidos ar permite companiei să livreze „motoare de rachetă gata de luptă” la scară de producție, rapid. Un element relevant pentru credibilitatea industrială a furnizorului este istoricul de producție: deși X-Bow a fost fondată în 2016, compania afirmă că a fabricat deja peste 2.100 de motoare de rachetă „gata de luptă”, ceea ce sugerează că poate susține cerințe de volum ale Armatei SUA. Context: LCCM și „Arsenal of Freedom” Potrivit informațiilor citate, LCCM este unul dintre programele asociate inițiativei „Arsenal of Freedom”, orientată spre reconstruirea bazei industriale de apărare a Statelor Unite. În acest cadru, imprimarea 3D este folosită ca instrument de comprimare a ciclurilor de dezvoltare și de creștere a capacității de producție, cu accent pe muniții cu cost redus. Notă: materialul nu oferă detalii despre valoarea contractului, calendarul livrărilor sau numărul de boostere vizat în această etapă. [...]
