Știri
Știri din categoria Apărare
Marea Britanie își extinde sprijinul militar pentru Arabia Saudită, trimițând avioane de luptă Typhoon pentru misiuni de apărare aeriană menite să intercepteze rachete și drone lansate de rebelii Houthi din Yemen, potrivit CNN. Decizia ridică miza operațională a implicării britanice în regiune, într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii critice saudite s-au intensificat.
Ministerul britanic al Apărării a precizat că aeronavele Royal Air Force vor executa „misiuni defensive de contracarare aeriană” pentru protejarea orașelor saudite și a infrastructurii esențiale. Biroul premierului a transmis că Typhoon-urile vor avea rol de interceptare și nu vor desfășura lovituri ofensive în interiorul Yemenului.
Marea Britanie oferă deja sprijin prin realimentare aeriană pentru aviația saudită și a desfășurat echipamente de apărare antiaeriană și personal britanic în regat, conform aceleiași surse.
În ultima lună, Houthi au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, folosind rachete balistice și drone împotriva unor obiective precum facilități petroliere și aeroporturi. Conflictul s-a agravat după ce gruparea a anunțat în iulie că va viza transportul maritim saudit din Marea Roșie și infrastructura din regat, pe fondul unui atac saudit asupra aeroportului controlat de Houthi din Sanaa.
CNN notează că în ultimele săptămâni au avut loc lovituri repetate asupra aeroportului internațional King Khalid din Riad, iar un atac a ucis 13 persoane și a rănit peste 300, fiind cel mai sângeros atac asupra Arabiei Saudite din ultimul deceniu.
Într-o declarație citată de CNN, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a spus:
„Atacurile continue ale Houthi asupra aliatului nostru Arabia Saudită sunt absolut josnice.”
Arabia Saudită caută sprijin militar de la aliați regionali și occidentali pentru a contracara intensificarea atacurilor. CNN menționează mai multe elemente de sprijin:
Separat, Politico relatează că Londra ar urma să trimită și o aeronavă Atlas A400M pentru transport de echipamente, precum și consilieri militari, însă CNN nu include aceste detalii în materialul citat.
CNN mai arată că luna trecută Houthi au lansat o ofensivă rapidă pe coasta de vest a Yemenului, capturând teritorii-cheie, inclusiv strâmtoarea Bab al-Mandeb, un punct de trecere maritimă strategic la Marea Roșie. Evoluția ar putea extinde influența Teheranului asupra unui nou coridor comercial.
Pe teren, forțele guvernului yemenit anti-Houthi, sprijinite de aviația saudită, au început o contraofensivă pentru recucerirea teritoriilor pierdute, însă rebelii au continuat să lanseze rachete și drone. CNN menționează că cel puțin 53 de recruți ai forțelor guvernamentale yemenite au fost uciși într-un atac cu rachetă balistică în provincia Shabwa, iar peste 200 ar fi fost răniți, potrivit oficialilor locali.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare , potrivit G4Media , care citează surse apropiate discuțiilor. Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră , în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare. Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene. Publicația precizează că va reveni cu amănunte. [...]
Apariția unei a doua nave chineze dedicate lansării și recuperării dronelor submarine sugerează că Beijingul trece de la testare la o capabilitate operațională cu potențial de proiecție la distanță , potrivit Twz . Noua navă, fotografiată la Guangzhou, este foarte asemănătoare ca arhitectură cu un vas raportat anterior în construcție la șantierul Hudong-Zhonghua din Shanghai, ceea ce indică un program care ar putea depăși faza experimentală. Ce s-a observat și cum diferă a doua navă Imaginea apărută online arată un vas cu formă aproape identică, dar „aproximativ cu o treime” mai mic decât cel din Shanghai, cu modificări minore ale liniilor generale. Elementele-cheie ale configurației rămân însă aceleași, inclusiv: o ușă/garaj la pupa și un „well deck” (zonă deschisă spre apă, folosită pentru operarea ambarcațiunilor) pentru lansare/recuperare; piloni/turele de ridicare pentru manipularea dronelor submarine; o punte de zbor și un hangar în spatele suprastructurii din prova; poziționarea coșurilor de evacuare. Diferența notabilă menționată în analiză este la „turnurile” de ridicare: nava din Guangzhou ar avea șase în total, față de combinația de șase mari și șase mici descrisă la vasul din Shanghai. De ce contează operațional: UUV-urile, scoase mai departe de țărm Twz argumentează că două astfel de platforme pot fi încă interpretate ca active cu rol preponderent experimental, dar o flotă în creștere ar avea „importanță tactică și chiar strategică”. Miza este capacitatea de a lansa și recupera: fie câteva drone submarine foarte mari, fie un număr mai mare de vehicule mai mici, și de a le opera „departe de țărmurile Chinei”. O astfel de infrastructură ar susține patrule de durată ale unor sisteme care pot rămâne în misiune perioade lungi, ceea ce ar crește flexibilitatea și persistența operațiunilor subacvatice. Ce misiuni ar putea susține dronele submarine Analiza enumeră un spectru larg de utilizări pentru vehicule subacvatice fără echipaj (UUV – „uncrewed underwater vehicle”), de la roluri cu aplicabilitate duală până la misiuni militare directe: cartografierea fundului mării; vânătoarea de submarine și nave; căutarea minelor; lansarea de rachete de croazieră și drone; utilizarea ca arme în sine, cu potențial distructiv ridicat. În această logică, Twz notează că, pentru China, intră în discuție inclusiv crearea unei amenințări credibile la adresa avanposturilor americane din Pacific și chiar a teritoriului continental al SUA. Unde ar fi fost construită nava din Guangzhou Deși inițial au existat speculații online, publicația afirmă că poate spune „cu certitudine” că nava a fost construită la Guangzhou Shipyard International (GSI) , pe insula Longxue, la sud-est de Guangzhou. GSI este o subsidiară a China State Shipbuilding Corporation (CSSC) , iar Twz indică drept suport o verificare pe imagini satelitare de arhivă, inclusiv o captură din 2 octombrie în care vasul apare înainte de lansare. Ce urmează de urmărit Concluzia Twz este că apariția a două astfel de nave într-un interval scurt „subliniază” pariul major al Chinei pe tehnologiile pe care le vor sprijini. Dacă vor apărea și alte unități similare, va deveni mai clară amploarea planurilor marinei chineze pentru UUV-uri de mari dimensiuni și potențialul lor expediționar. În acest moment, evaluarea rămâne bazată pe imagini și interpretarea configurației, nu pe confirmări oficiale privind rolul și numărul final de nave. [...]
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Anduril ia în calcul producția în Europa a rachetelor interceptoare Steelfin , o mișcare care ar putea accelera livrările într-o piață europeană presată de deficitul de muniții și de extinderea rapidă a apărării antiaeriene, potrivit news.ro . Compania americană de apărare analizează inclusiv o colaborare cu industria militară din Polonia pentru dezvoltarea și fabricarea sistemului Steelfin, în contextul în care statele europene caută să-și crească capacitățile de apărare antiaeriană. Informația este transmisă de Reuters, citată de publicație. De ce contează: producția locală, între viteză și cost Brian Moran, vicepreședinte Anduril pentru Europa, spune că firma este interesată să lucreze cu autorități și companii poloneze pentru a dezvolta și produce Steelfin, dar avertizează că localizarea producției vine cu costuri și potențiale întârzieri. „Suveranitatea are un cost. Localizarea producţiei presupune cheltuieli şi costuri legate de timp şi de calendarul livrărilor.” În același timp, Moran indică faptul că autonomia industrială nu înseamnă doar fabricare, ci și siguranța aprovizionării, capacitatea de întreținere, precum și control asupra actualizărilor software și modificărilor viitoare ale sistemelor. Ce este Steelfin și care este calendarul Steelfin este o nouă rachetă interceptoare prezentată recent de Anduril, iar compania o poziționează ca o alternativă „mai accesibilă financiar”, care ar putea completa sistemele existente de apărare antiaeriană, precum Patriot . Potrivit informațiilor din articol, Steelfin ar urma să înceapă testele de zbor în 2027. Polonia, posibil hub: discuții și pentru Barracuda-500 Anduril poartă deja negocieri pentru fabricarea în Polonia a rachetelor sale de croazieră Barracuda-500, în colaborare cu grupul de stat polonez de armament PGZ. Moran afirmă că discuțiile implică și divizia WZL-2 a PGZ, Ministerul polonez al Apărării și alte instituții guvernamentale. Contextul mai larg este presiunea pe stocurile de interceptoare și întârzierile de livrare, pe fondul războaielor din Ucraina și din regiunea Golfului, care au determinat guvernele să caute soluții pentru accelerarea producției. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
