Știri
Știri din categoria Apărare

Turcia mizează pe sisteme antidronă fără muniție, cu costuri operaționale mai mici, după ce ASELSAN a testat EJDERHA, un sistem care ar fi neutralizat simultan 51 de drone în câteva secunde, folosind unde electromagnetice de mare putere, potrivit Digi24. Demonstrația a avut loc la centrul de încercări Gölbek din Turcia, iar informațiile despre test sunt atribuite agenției Anadolu.
Testul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la înființarea ASELSAN și a avut două etape. În prima fază, sistemul a neutralizat două drone controlate prin cablu, la o distanță de aproximativ un kilometru. Acest tip de drone nu depinde de conexiuni radio pentru comenzi, ceea ce le face mai greu de contracarat prin bruiaj electronic (interferențe deliberate asupra semnalelor).
În a doua etapă, ASELSAN susține că a lansat simultan 51 de drone, toate fiind neutralizate „în câteva secunde”. Compania a publicat imagini video ale demonstrației, însă nu a oferit date independente privind condițiile exacte ale testului.
„Sistemul EJDERHA al ASELSAN a devenit primul din lume care a doborât 51 de drone prin simpla apăsare a unui buton, fără să lanseze vreo rachetă sau să utilizeze muniție”, a declarat directorul general al companiei, Ahmet Akyol.
Miza operațională a unor astfel de sisteme este reducerea dependenței de interceptori clasici (rachete antiaeriene), care sunt costisitori și limitați ca stoc, mai ales în scenarii cu roiuri de drone. În schimb, tehnologiile bazate pe microunde/unde electromagnetice pot lovi mai multe ținte într-o singură intervenție, fără consum de muniție convențională.
În același timp, Digi24 notează că aceste sisteme au, de regulă, o rază de acțiune relativ redusă și sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască, apărarea bazată pe rachete, tunuri, lasere și mijloace de război electronic.
Spre deosebire de apărarea antiaeriană clasică, EJDERHA folosește unde electromagnetice de mare putere pentru a afecta electronica dronelor. Efectele pot include:
Sistemul utilizează radar pentru detectare și senzori electro-optici pentru urmărire, apoi direcționează emisia electromagnetică către dronele identificate. ASELSAN afirmă că tehnologia a fost testată în teren împotriva mai multor tipuri de aparate fără pilot, inclusiv drone mici, drone FPV (de regulă operate cu vedere „din cockpit”, prin cameră video) controlate prin cablu sau radio și aparate cu aripi fixe.
EJDERHA este gândit pentru integrarea în arhitectura multistratificată de apărare aeriană a Turciei, „Steel Dome (ÇELİKKUBBE)”, care reunește tehnologii diferite pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene.
Deși compania spune că sistemul a intrat în producție de serie, nu a comunicat câte unități au fost produse sau livrate și nici cine sunt beneficiarii. De asemenea, nu au fost făcute publice:
Materialul menționează și un exemplu din SUA: compania americană Epirus a anunțat că sistemul Leonidas a neutralizat 61 de drone din 61 într-o demonstrație din august 2025, în statul Indiana, inclusiv un „roi” de 49 de drone printr-un singur impuls electromagnetic. Totuși, condițiile testelor au fost diferite și stabilite de producători, astfel că rezultatele nu permit o comparație directă a performanțelor.
Recomandate

Acordul de apărare reciprocă dintre Turcia și Qatar extinde arhitectura de securitate a alianței sunnite și poate deschide calea pentru o cooperare militară mai strânsă în Golf, într-un moment în care Ankara își consolidează rolul regional, potrivit Digi24 . Înțelegerea a fost semnată vineri, după întâlnirea de la Istanbul dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , și emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani . Informația apare într-o declarație a biroului lui Erdogan, citată de Reuters, fără detalii despre conținutul tehnic al acordului. Ce urmărește Ankara: securitate în Golf și cooperare în apărare Președinția Turciei a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că Erdogan a spus că cele două state vor continua să lucreze împreună pentru a preveni reapariția războiului în regiunea Golfului, pentru a crea o bază de dialog și pentru a obține pacea. Totodată, comunicarea oficială menționează că Turcia și Qatarul lucrează la „dezvoltarea și diversificarea” parteneriatului energetic, iar cooperarea lor în industria de apărare „va continua să crească”. Context: „ NATO islamic ” și clauza de apărare colectivă Acordul Turcia–Qatar vine după ce, în august, Turcia, Arabia Saudită și Pakistan au semnat la Mecca un acord comun de apărare, denumit popular „NATO al musulmanilor suniți” sau „NATO islamic”. Conform înțelegerii dintre cele trei puteri regionale, un atac asupra uneia dintre părți este considerat un atac asupra tuturor. Digi24 notează că Parlamentul Turciei a ratificat săptămâna trecută acordul de la Mecca, ceea ce deschide calea pentru ca Ankara să trimită ajutor militar Arabiei Saudite, în contextul atacurilor militanților houthi din Yemen, susținuți de Iran. De ce contează Prin semnarea unui acord de apărare reciprocă cu Qatarul, Turcia își lărgește rețeaua de angajamente de securitate în regiunea Golfului și își întărește profilul de furnizor de sprijin militar pentru parteneri. În lipsa detaliilor publice despre mecanismele acordului, rămâne neclar ce obligații concrete și ce tip de asistență ar putea fi activate în practică. [...]

MApN avertizează că riscul pentru navigație este ridicat într-un perimetru din largul Deltei Dunării, iar comandanții navelor comerciale sunt recomandați să își planifice rutele astfel încât să evite zona, potrivit Economica . Măsura are impact operațional direct pentru transportul maritim din Marea Neagră, prin posibile ocoliri de rută și ajustări de planificare, deși navigația rămâne permisă. Recomandarea vine după ce Direcția Hidrografică Maritimă a emis „avizul radio pentru navigatori nr. 172/2026”, care delimitează zona ce ar trebui evitată. Conform mesajului ministrului Apărării, perimetrul este asociat cu aria în care au fost lovite „aseară” nave de drone, iar avertizarea este prezentată ca una preventivă. Ce spune avertizarea și ce trebuie să facă operatorii Avizul indică faptul că riscul pentru navigație este „ridicat” din cauza „prezenței unor obiecte aeriene și de suprafață venite dinspre nord”. În consecință, recomandarea către navele comerciale este una de planificare a rutelor, pentru evitarea zonei delimitate. Elementele-cheie comunicate sunt: recomandarea are caracter preventiv; navigația în zonă rămâne permisă; zona vizată este în largul Deltei Dunării, în proximitatea gurilor Dunării/Canalului Sulina, conform contextului prezentat în material. Context: incidente cu drone și reacția autorităților În același context, ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a anunțat că va discuta la Bruxelles situația din Marea Neagră și nevoia de sprijin aliat, inclusiv patrulare cu avioane de observare și echipamente pentru lupta antidronă. Potrivit Agerpres, el a menționat și întâlniri cu compania Thales , furnizor de radare „Gap Filler”, care ar urma să fie livrate mai devreme. MApN a transmis că două nave aflate în Marea Neagră, în apropiere de Canalul Sulina, au fost lovite de drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, fără victime, iar incendiile au fost stinse de echipaje. În material sunt menționate și numele unor nave lovite: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov. De ce contează pentru transportul maritim Chiar dacă nu este instituită o interdicție, recomandarea oficială de evitare a unei zone maritime semnalează un risc operațional care poate forța: rerutări și timpi de tranzit mai mari; ajustări de program și consum de combustibil; presiune suplimentară pe managementul riscului pentru echipaje și încărcături. Autoritățile spun că iau măsuri pentru a limita „riscurile indirecte” pe care războiul din proximitatea apelor teritoriale le generează pentru navigația comercială și siguranța echipajelor. [...]

Polonia își asumă finanțarea unei baze americane permanente, cu investiții de până la 4,4 miliarde de dolari (aprox. 20,2 miliarde lei), într-un demers care poate schimba pe termen lung prezența operațională a SUA pe flancul estic al NATO , potrivit Mediafax . Varșovia spune că a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului, iar decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie, conform informațiilor publicate de Breaking Defense. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , după o întâlnire la Pentagon cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth . Oficialul polonez susține că Pentagonul a dat „undă verde” pentru înființarea bazei, însă hotărârea finală ar aparține Casei Albe. „Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez. Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump ar urma să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie. Ce presupune proiectul: amplasamente și capacitate Autoritățile poloneze au identificat patru posibile locații pentru bază: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate sunt în vestul Poloniei, la vest de râul Vistula, poziționare descrisă ca fiind în linie cu preferințele părții americane. Orașele au deja infrastructură militară poloneză, americană sau NATO: Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane. Wrocław este prezentat ca fiind aproape de baze de antrenament și având conexiuni rutiere și aeroportuare pentru transport de trupe și echipamente. Noua bază ar urma să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personal auxiliar. Costuri și implicații operaționale Costurile infrastructurii sunt estimate la 15–17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8–4,4 miliarde de dolari (aprox. 17,5–20,2 miliarde lei). Polonia s-a oferit să suporte cheltuielile, care includ locuințe și facilități pentru militari și familiile lor. „Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării. Din perspectivă operațională, proiectul ar transforma o parte din prezența americană din Polonia din rotațională (cu unități înlocuite periodic) într-una pe termen lung, cu staționare permanentă pentru circa 5.000 de soldați. Context: repoziționarea SUA în Europa și cerințe pentru aliați În paralel, administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și cere statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. În articol este menționată o strategie denumită „NATO 3.0”, care ar presupune ca țările europene să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează resursele și în alte regiuni. Polonia argumentează că o bază permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului. Achiziții și cooperare industrială: Tomahawk și mentenanță Patriot în Europa Varșovia vrea să cumpere din SUA rachete de croazieră Tomahawk și lansatoarele aferente. Ministrul polonez al Apărării afirmă că Pentagonul susține achiziția, dar aprobarea finală ar depinde de Congresul SUA. Cele două țări au semnat și o declarație de intenție pentru extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv producție și întreținere. În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia va găzdui primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara SUA, ceea ce ar permite efectuarea lucrărilor în Europa, fără transport peste Atlantic. Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, despre care spune că se apropie de 5% din PIB, și a afirmat că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa. [...]

Pentagonul ia în calcul o retragere limitată, de circa 5.000 de militari americani din Europa , mult sub scenariile de 25.000–40.000 care au alimentat îngrijorări în rândul aliaților NATO, potrivit G4Media . Miza operațională este că o reducere modestă ar menține, în linii mari, capacitatea SUA de a folosi infrastructura europeană pentru operațiuni în afara continentului. Potrivit Bloomberg, citată de Mediafax, Pentagonul analizează o scădere de aproximativ 5.000 de persoane din totalul de 80.000 de militari americani staționați în Europa, iar decizia finală ar urma să fie luată de președintele american Donald Trump. De ce ar fi abandonată „marea retragere” Schimbarea de plan ar reflecta, conform surselor citate de Bloomberg, două elemente principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; dependența Washingtonului de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru susținerea operațiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. Conducerea Pentagonului ar fi recunoscut, în acest cadru, cât de mult se bazează armata SUA pe infrastructura din Europa pentru a-și proiecta forța în regiuni din afara NATO. Unde s-ar face reducerile și ce ar putea urma pentru flancul estic Majoritatea reducerilor ar viza Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit acelorași surse. În acest scenariu, o parte dintre militarii retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. G4Media notează că România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele militare românești. Calendar: recomandări pe 1 decembrie, decizie la Casa Albă Bloomberg mai relatează că șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump pe 1 decembrie, iar liderul SUA va lua decizia finală. Informațiile sunt prezentate ca scenarii în lucru, pe baza unor surse citate de publicația americană. [...]

Pentagonul testează roboți tereștri autonomi care pot opera în „haită” fără GPS , o schimbare cu impact operațional direct pentru modul în care armata americană face recunoaștere și supraveghere în zone unde navigația prin satelit și comunicațiile pot fi bruiate, potrivit Digi24 . Tehnologia este dezvoltată în cadrul unui program al Pentagonului, iar decizia de a lovi o țintă rămâne la un operator uman, relatează Business Insider. Ce s-a testat și unde Agenția DARPA (structură a Pentagonului pentru tehnologii militare experimentale) a testat în octombrie patru vehicule terestre autonome în exerciții desfășurate la Fort Knox , în statul Kentucky. Testele au fost parte din programul RACER (Robotic Autonomy in Complex Environments with Resiliency), care urmărește dezvoltarea unor sisteme capabile să funcționeze și când navigația prin satelit sau comunicațiile sunt perturbate. În exerciții, roboții au primit misiuni de explorare a terenului, colectare de informații și identificare de posibile poziții inamice. Vehiculele au putut acționa atât individual, cât și în grup, fără ca un militar să le controleze permanent deplasarea. De ce contează: operare fără GPS, în medii contestate Elementul central al testelor este navigarea autonomă fără GPS. În locul coordonatelor satelitare, vehiculele își construiesc hărți proprii pe măsură ce avansează, folosind senzori la bord și algoritmi de inteligență artificială. Jason Gregory, consilier tehnic în cadrul DARPA, a explicat pentru Business Insider că programul vizează vehicule care pot lua rapid decizii de deplasare pe baza informațiilor culese de propriii senzori. Sistemul a fost testat atât pe platforme cu patru roți, pentru teren accidentat, cât și pe vehicule cu șenile. Miza este adaptarea la conflicte moderne, unde adversarii pot perturba sau bloca semnalele de navigație prin mijloace de război electronic. Cum a arătat scenariul de „lovire” și ce rămâne la om Într-o demonstrație de la Fort Knox, un operator militar a folosit imagini din satelit pentru a seta misiunile roboților, după care vehiculele au explorat zona folosind navigația autonomă. Un robot a identificat un obiect suspect și s-a oprit; ținta era o cutie închisă, în interiorul căreia se afla o dronă. Datele au fost transmise operatorului, care a analizat situația și a decis un atac simulat cu o rachetă. Demonstrația a fost gândită să arate că roboții pot localiza independent ținte potențiale, dar folosirea armamentului rămâne în responsabilitatea militarilor. Context: lecțiile din Ucraina și pașii următori Programul RACER este rezultatul a aproximativ cinci ani de cercetări în inteligență artificială, mobilitate pentru vehicule autonome și utilizarea roboților în operațiuni militare. Dezvoltatorii au analizat și experiențele războiului dintre Rusia și Ucraina, unde vehiculele terestre fără echipaj sunt folosite pentru transport de provizii, evacuarea răniților, recunoaștere și, uneori, operațiuni de luptă. Potrivit DARPA, rezultatele testelor ar urma să fie folosite la dezvoltarea viitoarelor sisteme militare fără echipaj ale SUA, inclusiv pentru misiuni în care comunicațiile sunt întrerupte sau navigația prin satelit nu mai poate fi utilizată. Deocamdată, exercițiile indică „capacități experimentale” de navigație, recunoaștere și identificare a țintelor, nu desfășurarea unor roboți care decid singuri să execute atacuri. [...]

Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]