Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană, potrivit Economica. Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor.
Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”.
Compania susține că noul avion va aduce progrese în:
În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe.
Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite.
Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție.
Recomandate
Rusia își crește presiunea pe buget pentru apărare , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de majorare a efectivelor armatei, iar guvernul de la Moscova a planificat pentru 2027 o creștere de 27% a cheltuielilor militare, potrivit news.ro . Decretul semnat de Putin mărește cu 15.500 numărul autorizat de militari din forțele armate, aceasta fiind a patra decizie de acest tip în acest an, relatează AFP, citată de publicație. Documentul nu oferă motivele creșterii și nici nu precizează cum vor fi ocupate noile posturi. Conform decretului, efectivul autorizat al forțelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unități, dintre care 1.550.500 de militari. Creșterea cumulată începând din martie ajunge la 47.860 de soldați, după alte documente semnate anterior pentru suplimentarea efectivelor. Buget de apărare mai mare în 2027 și presiune pe deficit Pe partea de finanțe publice, Rusia intenționează să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (202,58 miliarde de dolari, aprox. 911,6 miliarde de lei) pentru apărare în 2027, cu aproximativ 27% peste cele 13,5 trilioane de ruble prevăzute inițial în buget, potrivit documentelor guvernamentale consultate de Reuters. Documentele indică și o creștere a cheltuielilor totale pentru apărare la 50 de trilioane de ruble în următorii trei ani. Pentru 2026, guvernul planificase 12,1 trilioane de ruble, însă suma reală este clasificată și nu va fi făcută publică; în plus, o parte din cheltuielile militare poate fi înregistrată în alte secțiuni bugetare. În același set de documente, guvernul și-a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2026 la 3,2% din PIB, de la 1,6% anterior, în condițiile în care cheltuielile bugetare ar urma să crească cu 13,2%, până la 48,6 trilioane de ruble (20,9% din PIB). Cum încearcă Moscova să acopere gaura: taxe, împrumuturi și fondul suveran Pentru finanțarea deficitului, documentele consultate de Reuters mai arată câteva direcții: guvernul ar urma să prezinte proiectul de buget parlamentului până la 1 octombrie; sunt avute în vedere noi majorări de impozite în 2027, anunțate săptămâna trecută, inclusiv o nouă taxă pe profiturile excepționale pentru companiile din metalurgie și minerit, estimată să aducă aproximativ 200 de miliarde de ruble anual; în 2026, planul de îndatorare netă ar urma să fie majorat cu 26%, până la 5 trilioane de ruble, iar 459 de miliarde de ruble ar urma să fie folosite din partea lichidă a Fondului Național de Avuție pentru reducerea deficitului; estimarea veniturilor din petrol și gaze pentru 2026 a fost redusă la 7,6 trilioane de ruble, de la 8,9 trilioane anterior; datoria publică ar urma să crească la 21,7% din PIB în 2027, de la 19,9% în 2026, depășind pragul de 20% considerat sigur de autorități, iar împrumuturile totale în 2027 ar urma să urce cu 43%, la 7,7 trilioane de ruble. În plan operațional, decretul privind efectivele vine pe fondul unui război care durează de peste patru ani și jumătate, în care ambele părți înregistrează pierderi tot mai mari. Publicația notează că avansurile rusești au încetinit în acest an, iar utilizarea pe scară largă a dronelor face „aproape imposibile” mișcările rapide și masive de trupe. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare, acuzație respinsă de Putin ca „dezinformare”. Ultima mobilizare a rezerviștilor a fost ordonată în 2022 , după eșecuri militare pe front, mai arată materialul. [...]
România operează 46 de F-16, dar are mai puțini piloți decât avioane , ceea ce riscă să limiteze capacitatea reală de reacție și să țină la un nivel mai jos pregătirea de luptă, în pofida creșterii numărului de aeronave din inventar, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că problema ține atât de resursa umană, cât și de finanțare și infrastructură. Miruță a declarat, într-un interviu la ProTV, că „avem mai puțini piloți decât avioane” și că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025. În același timp, el a arătat că misiunile de poliție aeriană împotriva dronelor au dus la mai multe ridicări în aer, cu un efect de antrenament, dar a calificat acest tip de reacție drept „nu-i foarte eficient”. Ore de zbor în scădere, pe fondul constrângerilor de personal și costuri Conform datelor citate în material, piloții români au realizat: 25.000 de ore de zbor în 2022 (la începutul războiului din Ucraina); 21.000 în 2023; 20.000 în 2024; 18.000 în 2025. Întrebat dacă scăderea ține de lipsa personalului sau de bugetul pentru carburanți, ministrul a răspuns că ambele sunt deficitare și a punctat că „financiar” nu înseamnă doar combustibil, ci și baze logistice și mentenanță, „care sunt foarte mari”. Explicația MApN: instruire întârziată și efecte bugetare cu decalaj Într-un punct de vedere transmis ulterior redacției Știrile ProTV, Ministerul Apărării Naționale a indicat drept cauză și lipsa unui număr suficient de avioane IAR-99 pentru instruire, pe fondul întârzierilor în programul de modernizare. MApN a mai precizat că execuția orelor de zbor depinde direct de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat, iar în 2025 au existat limitări legate de durata mare a formării și conversiei pe F-16, dar și de fluctuații de personal (mutări interne, treceri în rezervă). Ministerul a subliniat și un „decalaj semnificativ” între alocarea fondurilor (mai ales pentru înzestrare și mentenanță) și efectele operaționale, din cauza termenelor de livrare și implementare care pot ajunge la ani. Câte F-16 are România și cum sunt folosite România operează în prezent 46 de avioane F-16, potrivit declarațiilor generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene, făcute la emisiunea „Frontul” de pe TVR Info (link în sursa HotNews). Toate sunt modele AM/BM modernizate, iar ținta operațională menționată este de 49 de aparate (17 cumpărate din Portugalia și 32 din Norvegia). Separat, alte 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda și sunt folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești, ceea ce înseamnă că o parte din flotă este alocată instruirii, nu misiunilor curente. În termeni operaționali, România are două escadrile complete și operaționale, o a treia în curs de operaționalizare, iar cele 18 aparate de la Fetești pot constitui baza unei a patra escadrile, dar în rol de pregătire. Concluzia practică a situației descrise de ministru și de MApN este că extinderea flotei nu se traduce automat în mai multă putere aeriană disponibilă, dacă formarea piloților și mentenanța nu țin pasul. [...]
Ucraina spune că a recucerit 51 km² și a capturat peste 250 de prizonieri într-o operațiune menită să oprească avansul Rusiei în nordul regiunii Donețk și să arate aliaților că presiunea de pe front poate fi inversată, potrivit Politico . Anunțul a fost făcut luni de generalul Andrii Bilețkîi , comandantul Corpului 3 Armată, care a susținut că militari ruși „s-au predat pe subunități întregi”, inclusiv ofițeri, piloți și artileriști. Bilețkîi a descris succesul ca a treia etapă din „Operațiunea Vivaldi”, o ofensivă „pregătită cu atenție” pentru recâștigarea inițiativei în Donețk. De ce contează: presiune pe axa Lîman și mesaj către aliați Potrivit Corpului 3 Armată, ultima fază a recucerit 51 km², iar totalul recuperat în cadrul „Vivaldi” ar fi ajuns la 176 km². Miza operațională este zona din jurul orașului Lîman, descris ca un punct-cheie în „centura de fortărețe” care a frânat avansul rusesc ani la rând. Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice al Ucrainei și analist la ONG-ul Come Back Alive Initiatives Center, a avertizat că, dacă forțele ruse ar fi avansat mai mult, apărarea Lîmanului ar fi devenit „semnificativ mai dificilă”, iar logistica și liniile de aprovizionare ar fi fost perturbate. Dincolo de câștigul tactic, operațiunea este prezentată ca argument politic: Kievul vede astfel de contraatacuri ca dovadă pentru aliați — „în special administrația Trump”, notează publicația — că avansul rusesc în Donețk nu este inevitabil și că Vladimir Putin nu poate doar să aștepte epuizarea apărării ucrainene și a sprijinului occidental. Cum a fost dusă ofensiva: drone, blindate și „robotizare” improvizată „Vivaldi” ar fi folosit integrat drone, blindate, artilerie și infanterie împotriva forțelor ruse care încercau o manevră de încercuire pentru a prelua controlul asupra Lîmanului. Politico relatează și despre accentul pus de Ucraina pe tehnologie fără pilot pentru a reduce pierderile, inclusiv: lansarea din aer a unor „roboți” mici de sol în spatele liniilor ruse; transformarea unor transportoare blindate BTR-60 din epoca sovietică în vehicule „kamikaze”, încărcate cu explozibil și dirijate spre fortificații. Bilețkîi a mai susținut că trupele ucrainene au indus în eroare Rusia, sugerând că lovitura principală va veni spre Șandrîholove și Zelena Dolîna, atrăgând rezervele ruse acolo, în timp ce atacul real a fost îndreptat spre Nove. Reacții și verificări: confirmări OSINT, negare de la Moscova Câștigurile ucrainene ar fi fost documentate independent de monitori open-source, inclusiv DeepState, potrivit articolului. În schimb, Ministerul rus al Apărării a respins informațiile, numind anunțul un „paravan” pentru „tutorii occidentali” ai Kievului și susținând că ar fi vorba doar despre infiltrări eșuate ale unor „grupuri mici de asalt” în nordul regiunii Donețk. Ce urmează Comandantul Corpului 3 Armată a spus că operațiunea va continua, iar numele „Vivaldi” vine de la ciclul „Anotimpurile” al compozitorului italian Antonio Vivaldi. „Muzica lui Vivaldi merge mai departe”, a declarat Bilețkîi, potrivit Politico. [...]
Miniștrii Apărării din UE discută un „protocol de securitate de urgență” care ar putea crea un mecanism comun de reacție la atacurile hibride atribuite Rusiei , într-o formulă inspirată de Articolul 4 al NATO, potrivit Politico . La reuniunea Consiliului Afaceri Externe de luni, discuția s-a concentrat pe așa-numitul „ Emergency Security Protocol ”, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, drept parte a unei „strategii mai ample” împotriva atacurilor hibride. Propunerea a fost avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii din această lună, ca o versiune europeană a Articolului 4, care permite consultări între aliați atunci când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. Ce ar acoperi protocolul și de ce contează Miza practică este crearea unui cadru comun care să permită UE să reacționeze mai coerent la incidente „sub pragul agresiunii armate”, adică fără a ajunge la un scenariu de război deschis. Kallas a spus că miniștrii au discutat și cum ar putea coopera instituțiile UE cu statele membre pentru a decide ce instrumente pot fi folosite în cadrul unui astfel de răspuns. Diplomați citați de publicație spun că detaliile sunt încă neclare, însă protocolul ar putea fi aplicat în cazuri precum: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice, după ce devine suficient de clar cine este responsabil. Obstacolul politic: raportarea la NATO și lipsa unei majorități Propunerea a alimentat temeri în unele capitale privind o posibilă competiție de atribuții cu NATO. Kallas a declarat, la finalul reuniunii de luni, că nu este încă limpede dacă există o majoritate de state membre care să susțină inițiativa. Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a argumentat că intensificarea acțiunilor hibride vine pe fondul lipsei de progrese ale Rusiei pe câmpul de luptă și a cerut o abordare „calmă, dar decisivă”. El a indicat că răspunsurile ar putea include sancțiuni suplimentare și restricții de vize pentru turiștii ruși, subliniind totodată nevoia de cooperare strânsă cu NATO. Problema operațională: atribuirea rapidă și credibilă a atacurilor Un punct cheie pentru orice mecanism comun rămâne capacitatea UE de a strânge rapid dovezi solide pentru a atribui atacurile hibride. În Estonia, autoritățile investighează încă un incendiu suspect, la mijlocul lui august 2026, la contractorul din apărare Milrem Robotics , ca posibil act de sabotaj rusesc. Ministrul estonian al Apărării, Martin Herem, a spus că ar vrea ca, după identificarea autorilor, informația să fie făcută publică „așa cum a făcut Germania” cu câteva săptămâni înainte, iar apoi să urmeze acțiunea. Pe fond, discuția din UE indică o încercare de a standardiza reacția la o zonă gri a securității — între incident și conflict armat — însă rămâne de văzut dacă statele membre vor coagula o majoritate și ce instrumente concrete vor fi puse pe masă. [...]
Polonia și Lituania pregătesc un plan comun de evacuare a civililor peste graniță , un demers cu impact operațional direct asupra modului în care cele două state ar gestiona o criză majoră sau o amenințare militară, potrivit HotNews . Planul vizează evacuarea populației în scenariul unei deteriorări rapide a situației de securitate, iar coordonarea bilaterală este construită în jurul unei fâșii de teritoriu care leagă Polonia de Lituania și care este considerată esențială pentru mobilitate și acces între cele două țări. În context, HotNews amintește și de exerciții militare comune în zonă: soldați lituanieni au participat la un exercițiu lituaniano-polonez desfășurat în apropierea Coridorului Suwalki , lângă granița cu Polonia, la 26 aprilie 2024. [...]
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
