Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea deschide calea pentru producția locală de rachete Patriot în Europa și Ucraina, prin licențe americane, o mutare care ar schimba din temelii logica aprovizionării cu armament într-un moment în care cererea pentru sisteme de apărare aeriană rămâne ridicată, potrivit news.ro.
Întrebat miercuri, la Ankara, dacă ar fi de acord ca Europa să producă rachete Patriot pe plan intern pe baza unei licențe americane, Trump a răspuns că „vom discuta despre asta” și a insistat că Patriot este o armă „defensivă”, aspect pe care îl apreciază. În același context, el a sugerat mai direct că SUA ar fi dispuse să accepte acorduri de licențiere pentru producția de rachete Patriot, fiind citat de The Guardian.
Din declarațiile lui Trump reiese o deschidere către transferul de know-how (adică instruire și acces la procesele de fabricație) pentru rachetele Patriot către aliați, inclusiv Ucraina. Președintele SUA a afirmat că „le vom acorda dreptul de a produce rachete Patriot” și că „le vom arăta cum se face”.
În aceeași logică, Trump a susținut că Ucraina ar avea capacitatea să producă astfel de armament, spre deosebire de „majoritatea țărilor”, și a adăugat că, în acest fel, Kievul „nu se va mai putea plânge” că nu primește suficient, urmând să i se spună „fabricați-le singuri”.
Separat, întrebat despre experiența Ucrainei în domeniul dronelor, Trump a recunoscut expertiza Kievului și a spus că SUA ar fi dispuse să cumpere drone ucrainene. El a remarcat capacitatea Ucrainei de a produce volume mari chiar și în condiții de război, „în subsoluri” sau în adăposturi improvizate.
Trump a mai afirmat că Ucraina este bine poziționată pentru producția de armament deoarece are „talentul necesar” și a susținut că ar putea produce rachete Patriot „destul de repede”, invocând „o mare capacitate de a produce arme, arme destul de complexe”.
Declarațiile nu includ un calendar, condiții contractuale sau confirmarea unui acord concret de licențiere ori de achiziție de drone. Trump a spus inclusiv că „încă nu am informat compania despre asta”, fără a detalia la ce companie se referă, ceea ce indică faptul că discuția este, cel puțin deocamdată, la nivel de intenție politică.
Recomandate
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
Europa își redesenează apărarea în NATO pe fondul riscului ca SUA să se retragă parțial , iar una dintre schimbările cu impact operațional imediat este desfășurarea permanentă a unei brigăzi germane de tancuri în Lituania, potrivit Digi24 . Mișcarea semnalează trecerea de la un model de apărare bazat pe „conducerea” americană la unul în care europenii trebuie să poată planifica și susține operațiuni de amploare cu mai puține resurse și capabilități SUA. Presiunea vine din combinația dintre criticile președintelui american Donald Trump privind cheltuielile europenilor pentru apărare și tensiunile legate de războiul SUA contra Iranului, care ar putea fi folosite drept argument pentru neimplicarea Washingtonului într-un conflict Europa–Rusia. În acest scenariu, capitalele europene își reevaluează arhitectura de securitate, anticipând o implicare americană mai redusă și, în paralel, o implicare mai mare din partea Ucrainei. Schimbarea de pe teren: brigadă germană permanentă în Lituania În apropierea graniței Lituaniei cu Belarus, o brigadă germană de tancuri ( Brigada 45 Panzer ) a participat la exerciții timp de o lună, dar nu se întoarce în Germania după încheierea acestora. Este, conform articolului, prima desfășurare permanentă a unor unități militare germane în afara granițelor de la sfârșitul Războiului Rece încoace și face parte din extinderea armatei germane, care ar urma să devină cea mai mare din Europa. Colonelul Sebastian Hagen, comandantul grupului de luptă multinațional care formează nucleul brigăzii germane din Lituania, a punctat încărcătura istorică a prezenței germane în regiune: „Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania.” Hagen a adăugat, într-o declarație pentru The Economist, că militarii sunt conștienți și de efectele ocupației sovietice asupra Lituaniei. De ce contează: „europenizarea” modului de luptă, nu doar a bugetelor Miza nu este doar câți bani alocă Europa apărării, ci și cum își construiește capacitatea de a lupta fără infrastructura de comandă, supraveghere și integrare pe care o aduce SUA. În material se arată că un avantaj convențional mare nu mai garantează succesul, invocând atât rezistența Ucrainei în fața Rusiei, cât și dificultățile întâmpinate de SUA în lupta contra Iranului. În acest context, oficiali și experți citați susțin că Europa ar avea nevoie de o „metodă europeană” de a purta războiul, bazată pe: conducere mai descentralizată; arme mai ieftine; producție mai eficientă; strategii noi de protecție împotriva agresiunii rusești. Un înalt oficial britanic a descris diferența de abordare față de modelul american, în discuții cu Financial Times : „Europenii nu vor putea aplica o forță copleșitoare. Ei vor trebui să încerce să contracareze adversarul, să creeze dileme și să producă o apărare de tip ‘porc spinos’.” Semnale din SUA și efecte în lanț pentru Europa La summitul de la Ankara, liderii europeni încearcă să îl convingă pe Trump că își respectă obligațiile, în condițiile în care, împreună, membrii NATO (fără SUA) și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20% pe an în ultimii doi ani, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte . Tot în articol se menționează că această creștere ar susține 195.000 de locuri de muncă în SUA. În paralel, Washingtonul a anulat mai multe desfășurări de trupe în Europa, a redus capabilități folosite în cadrul NATO și a început o reevaluare a poziției militare americane în Europa. Planurile de apărare ale NATO adoptate cu un an în urmă prevedeau ca SUA să acopere aproape 40% din capacitatea de luptă a alianței, procent despre care materialul afirmă că „cu siguranță” va scădea. Un alt semnal de vulnerabilitate operațională: epuizarea rapidă a stocurilor de armament ale SUA și ale aliaților din Golful Persic în războiul din Iran, ceea ce a dus la întârzieri de „câțiva ani” pentru livrările către clienți europeni, conform articolului. Ce urmează: mai multă integrare europeană în NATO, cu ritmuri diferite între state În timp ce Germania, țările nordice și statele baltice ar urma să urce cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2029, Franța și Marea Britanie sunt prezentate ca fiind departe de această țintă și nu ar depăși 2,7% din PIB până în 2030. Articolul notează și că Germaniei îi lipsește încă un plan de finanțare pe termen lung. În plan operațional, avertismentul central rămâne că Europa poate adăuga „mușchi”, dar fără o capacitate proprie de comandă și integrare riscă să rămână dependentă de un „creier” american imprevizibil — ceea ce împinge aliații europeni să caute o formulă de consolidare a rolului lor în conducerea NATO, nu de înlocuire a alianței. [...]
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara , pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews . Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale. Miza economică: bani, comenzi și presiune pe capacitatea de producție În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab. Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană. Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare. „Urletul” lui Rutte: accelerarea industriei de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului. „Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.” În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari. Context politic: Trump reia criticile și lasă deschisă retragerea de trupe Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului. Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală. Ucraina: cerere de apărare aeriană și discuția despre aderare Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu. Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale. România: birou regional pentru viitoarea Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii. Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027. Ce urmează A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune. [...]
Peste 100 de vehicule terestre autonome americane sunt folosite de nouă luni în Ucraina, iar datele de utilizare sugerează că logistica și evacuarea răniților devin o piață de „autonomie la sol” finanțată din bugete de apărare , potrivit The Next Web . Forterra spune că a desfășurat în zone de luptă peste 100 de ATV-uri autonome din octombrie, într-un demers pe care îl descrie drept cea mai mare desfășurare în luptă a unor vehicule terestre fără echipaj (UGV) realizată de o companie americană de tehnologie de apărare. În cele nouă luni, vehiculele ar fi parcurs peste 2.500 de mile (aprox. 4.023 km) în peste 1.100 de misiuni, au transportat 777.440 de livre de marfă (aprox. 352.700 kg) și au realizat 52 de evacuări de răniți, conform companiei. Ce sunt „Lancer” și de ce contează operațional Platformele Forterra, numite Lancer, sunt bazate pe ATV-uri Polaris, echipate cu un „pachet” propriu de senzori și calcul (hardware și software care permit navigația și controlul). Sunt alimentate cu benzină și pot transporta până la 750 kg, de trei ori capacitatea UGV-urilor ucrainene pe baterii, susține publicația. Un militar ucrainean citat de TechCrunch a descris rolul lor în logistică drept critic pentru menținerea apărării și a cerut mai multe unități, potrivit articolului. Finanțare, pierderi și modificarea care a făcut diferența Desfășurarea a fost finanțată din fonduri americane pentru apărare, în contextul sprijinului SUA pentru rezistența ucraineană și al eforturilor de transformare a armatei americane, notează sursa. În același timp, utilizarea dronelor aeriene ar fi creat „zone interzise” extinse, unde supravegherea poate duce rapid la lovituri, ceea ce împinge planificarea militară spre autonomie la sol. O parte dintre vehicule au fost pierdute în luptă, inclusiv în situații în care au rămas blocate în noroi adânc și au putut fi țintite de forțele ruse, potrivit relatării. Publicația mai menționează că adăugarea unei antene Starlink a fost modificarea care le-a făcut „utile operațional”. Limitele autonomiei: teleoperare în loc de autonomie completă Deși sunt prezentate ca vehicule autonome, militarii ucraineni le-ar fi operat în principal prin teleoperare (control de la distanță), deoarece sistemele actuale nu pot identifica suficient de bine amenințări neașteptate și nu pot reacționa adecvat „în timp real” în fața inamicului, reiese din declarațiile citate. Forterra lucrează la combinarea algoritmilor clasici de robotică cu inteligența artificială generativă pentru reacții mai generalizate, însă articolul nu oferă un termen pentru maturizarea acestor capabilități. Presiunea pe costuri și competiția pentru bugete Principala cerință a militarilor ucraineni ar fi reducerea costurilor. Deși Forterra folosește lanțul comercial de aprovizionare al Polaris pentru a ține prețurile mai jos, vehiculele rămân „prea valoroase” pentru a fi consumate la fel de liber ca dronele, într-un război în care uzura și pierderile sunt inevitabile, potrivit citatului redat. În paralel, „împingerea” Pentagonului către dominanța dronelor direcționează miliarde către vehicule militare autonome, iar competitori precum Scout AI (care a strâns 100 milioane de dolari, aprox. 460 milioane lei), Field AI și Overland AI testează la rândul lor UGV-uri cu armata SUA, mai notează publicația. Forterra ar fi atras peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) finanțare de tip venture capital. [...]
Raportul cost-efect al dronelor rescrie bugetele de apărare , iar presiunea pentru a muta investițiile dinspre platforme grele către sisteme mai ieftine și mai flexibile crește, potrivit TechRadar . Fostul CEO Google Eric Schmidt a sintetizat schimbarea printr-o comparație directă: „o dronă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei)”. Schmidt a vorbit la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită despre ascensiunea războiului bazat pe drone, în contrast cu rolul istoric al tancurilor și al vehiculelor blindate. Mesajul central: raportul dintre cost și paguba produsă este „incredibil de favorabil”, iar SUA și aliații occidentali ar trebui să se îndepărteze de „tehnologia moștenită” (platforme vechi, costisitoare) în favoarea dronelor și a tehnologiilor conexe. „O dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari.” De ce contează economic: eficiența la cost împinge schimbarea de portofoliu Comparația folosită de Schmidt indică o problemă de bază pentru planificarea apărării: dacă mijloace relativ ieftine pot neutraliza active foarte scumpe, atunci randamentul investițiilor în platforme tradiționale scade, iar prioritățile de achiziții și modernizare se pot reconfigura. În logica prezentată, avantajul nu este doar prețul mai mic, ci și eficiența operațională a dronelor în conflictele recente. Context: Ucraina și accelerarea utilizării dronelor Declarațiile vin la circa doi ani și jumătate după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, conflict descris ca fiind definit de tehnologii de nouă generație, inclusiv robotică și drone. Publicația notează că Ucraina a folosit drone cu inteligență artificială pentru a lovi linii de aprovizionare rusești (cu trimitere la BBC ), iar Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu propulsie cu reacție, care pot atinge viteze de până la 500 km/h, potrivit Euronews . În plus, TechRadar indică faptul că dronele sunt „incredibil de ieftine” comparativ cu tehnologiile folosite în trecut, făcând trimitere la o analiză Reuters , și menționează exemple de utilizare a dronelor și în conflictul dintre forțe americano-israeliene și Iran, cu referință la The Guardian . Cine este Eric Schmidt în ecosistemul de apărare TechRadar își sprijină contextul pe rolurile lui Schmidt în zona de politici și tehnologie pentru apărare: a condus Defense Innovation Board din martie 2016 (organism care conectează sectorul tehnologic cu Pentagonul) și a fost co-președinte al National Security Commission on Artificial Intelligence între 2019 și 2021, comisie cu misiunea de a face recomandări președintelui SUA și Congresului privind rolul inteligenței artificiale în viitorul apărării. În material nu sunt oferite detalii despre programe concrete de achiziții sau despre calendare de tranziție, însă mesajul este că presiunea economică a „costului pe efect” împinge armatele către drone și tehnologii asociate, în detrimentul platformelor grele tradiționale. [...]
Ucraina își extinde rapid cooperarea industrială pentru drone prin acorduri semnate cu Estonia și Olanda, într-un demers care vizează creșterea producției comune, schimbul de tehnologie și deschiderea către exporturi de armament, potrivit Kyiv Post . În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt în pregătire înțelegeri similare cu Canada și Finlanda, pe fondul presiunii de a întări apărarea aeriană în fața atacurilor rusești. Acordurile au fost semnate în aceeași săptămână, în marja summitului NATO de la Ankara (Turcia). În cazul Estoniei, documentul a fost parafat în urma unei întâlniri între Zelenski și premierul Kristen Michal. Pentru Olanda, Zelenski a discutat cu premierul Rob Jetten și a descris înțelegerea drept una „deplină”, care acoperă producția comună de drone, dezvoltarea tehnologică și exporturi „sistematice” de armament. „Vor exista și mai multe oportunități pentru producție comună și dezvoltare tehnologică și, cel mai important, pentru schimb sistematic de expertiză și exporturi de armament”, a declarat Zelenski. Canada și Finlanda: acorduri în lucru, pe fundalul unui nou pachet militar Separat, Zelenski s-a întâlnit cu premierul canadian Mark Carney și cu președintele finlandez Alexander Stubb, discuțiile vizând calendarul și termenii unor acorduri „Drone Deal” similare. Canada a anunțat la același summit un pachet militar pe termen mediu de 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru Ucraina, care include vehicule, muniții și sprijin continuu pentru apărarea aeriană. În cazul Finlandei, Zelenski a indicat că negocierile continuă și că sunt încă „multe detalii” de coordonat, inclusiv posibile date de semnare. Discuțiile au inclus nevoile Ucrainei de apărare aeriană și coordonarea unor pași diplomatici și de apărare. De ce contează: dronele devin axa cooperării de apărare și a capacității industriale Seria de acorduri sugerează o accelerare a integrării Ucrainei în lanțuri de producție și dezvoltare militară împreună cu parteneri europeni și nord-americani, cu accent pe drone – un segment unde experiența de pe front poate fi transformată în capabilități industriale și, potențial, în exporturi. Contextul politic este summitul NATO de la Ankara, unde, potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post ), Ucraina a venit într-o poziție mai puternică decât în urmă cu un an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii petroliere și logistice rusești și al sprijinului financiar european în creștere. În același timp, articolul notează că Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri critice de interceptoare Patriot, în condițiile atacurilor rusești cu rachete balistice. [...]
