Știri
Știri din categoria Apărare
Donald Trump a decis să reducă semnificativ implicarea SUA în exercițiile militare anuale cu Coreea de Sud, o mișcare care poate afecta postura operațională de descurajare a alianței în fața Phenianului, în condițiile în care manevrele din acest an sunt calibrate inclusiv pe lecțiile învățate de armata nord-coreeană în războiul din Ucraina, potrivit Agerpres.
Decizia a fost anunțată de Trump pe platforma Truth Social, unde a descris exercițiile drept „costisitoare” și a susținut că acestea „transmit un semnal total nepotrivit și ostil” Coreei de Nord. Președintele american a invocat „relația foarte bună cu Kim Jong Un” și a afirmat că, de la revenirea sa la Casa Albă în 2025, Phenianul nu s-a arătat „amenințător” și a fost „respectuos”.
Exercițiile, denumite „Scutul Libertății Ulchi”, au început luni și sunt programate să dureze 11 zile. Ele fuseseră planificate să implice 18.000 de soldați sud-coreeni, alături de efective din contingentul american de 28.500 de militari staționați în Coreea de Sud.
Ministerul Apărării de la Seul a transmis că manevrele au început „conform planului”, însă anunțul de la Washington introduce incertitudine asupra nivelului efectiv de participare americană.
Ediția din acest an este concepută pentru a integra experiența acumulată de trupele nord-coreene care au operat alături de armata rusă pe frontul ucrainean, în contextul apropierii strategice dintre Phenian și Moscova.
Colonelul Ryan Donald, purtător de cuvânt al Comandamentului comun al forțelor americane și sud-coreene, a spus pe 10 august că nord-coreenii „au învățat lucruri noi și le-au adus înapoi în Coreea de Nord”, iar antrenamentul ia în calcul această evoluție, inclusiv pe componente precum dronele, atacurile cibernetice și bruierea semnalelor GPS.
Coreea de Nord a denunțat exercițiile și a avertizat asupra unui posibil răspuns prin măsuri sporite de „descurajare”, considerând manevrele o repetiție pentru o invazie. Potrivit materialului, Phenianul a lansat miercuri o rachetă balistică în Marea Japoniei „în semn de protest”.
În planul evaluărilor, Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, consideră că reducerea exercițiilor comune „va slăbi descurajarea” în fața unor potențiale conflicte în Asia, iar „economiile realizate sunt marginale”, în timp ce beneficiile diplomatice sunt incerte.
Trump a invocat și faptul că Seulul nu a participat la operațiunile militare americane împotriva Iranului, susținând că a cerut Coreei de Sud să se alăture demersului de „denuclearizare” a Iranului, dar a primit un refuz.
Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi transpusă „reducerea semnificativă” în parametri concreți ai exercițiilor aflate deja în desfășurare și dacă aceasta va modifica planificarea comună SUA–Coreea de Sud. În paralel, Seulul a încercat în ultimul an o abordare mai conciliantă față de Phenian, însă autoritățile nord-coreene nu au răspuns, potrivit informațiilor citate.
Recomandate
Pactul de apărare de la Mecca repoziționează securitatea regională și pune presiune pe rutele energetice , într-un moment în care Arabia Saudită își consolidează arhitectura de descurajare printr-o formulă trilaterală cu Turcia și Pakistan, potrivit unei sinteze de opinii din presa arabă publicate de The Jerusalem Post . Acordul – descris drept „ Mecca Joint Defense Agreement ” – este prezentat ca un pas de cooperare strategică între trei state musulmane, construit pe principiul apărării colective: un atac armat asupra uneia dintre părți ar fi tratat ca un atac asupra tuturor. În logica autorilor citați, această formulă ar crește coordonarea militară, de securitate și politică și ar ridica nivelul de descurajare într-un context regional „în schimbare rapidă”. Ce se schimbă operațional: apărare colectivă și coordonare mai strânsă Comentariul publicat de Al Rai (Kuweit) susține că pactul urmărește nu doar întărirea securității, ci și dezvoltarea unor capabilități comune de apărare, inclusiv prin schimb de expertiză și îmbunătățirea pregătirii. În plus, acordul ar putea deschide cooperarea în: industrii de apărare; instruire militară; tehnologii moderne; investiții și proiecte comune cu impact economic pentru statele participante. În aceeași cheie, Muslim World League este menționată ca salutând demersurile de „solidaritate islamică” și coordonare în fața amenințărilor comune. Unghiul cu miză economică: petrolul și rutele maritime, parte din ecuația de securitate Analiza din Asharq al-Awsat (publicație cu sediul în Marea Britanie) leagă explicit noua alianță de trei obiective, dintre care unul este „apărarea pieței petrolului”. Autorul afirmă că Iranul ar fi încercat să folosească presiunea asupra fluxurilor energetice – inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii și a rutelor maritime – ca instrument de negociere, iar noul „ax” Riyadh–Ankara–Islamabad ar reduce din această pârghie. În același text se afirmă că piețele ar fi reacționat la anunțul alianței prin scăderea prețurilor petrolului pe bursele internaționale, fără a fi oferite însă valori sau intervale concrete. Tot în registrul securității maritime, este menționată și formarea unei coaliții militare maritime internaționale conduse de Riyadh, iar o reuniune la Ministerul Apărării din Arabia Saudită ar fi reunit 43 de guverne, potrivit aceleiași surse. Context: percepția unei escaladări și efectul de descurajare În comentariul din Asharq al-Awsat, alianța este descrisă ca un răspuns la ceea ce autorul numește intensificarea atacurilor iraniene asupra Arabiei Saudite, inclusiv cu drone și rachete, și extinderea confruntării prin teatre precum Irak și Yemen. Textul susține că includerea Turciei și Pakistanului schimbă raportul de forțe, prin „adâncime strategică”, capabilități militare și o frontieră terestră extinsă în vecinătatea Iranului. Separat, un alt comentariu (Al-Bayan, EAU) discută implicațiile războiului SUA–Iran pentru China, pornind de la relatări atribuite unor instituții media americane despre consumul de muniții și interceptoare al armatei SUA și despre impactul potențial asupra capacității de reînarmare. Textul notează că prelungirea unui conflict limitat ar putea avantaja Beijingul prin „uzura” resurselor americane, dar avertizează că o escaladare regională care perturbă transportul și aprovizionarea energetică ar lovi direct economia chineză. Ce urmează și care este limita informațiilor Materialul este o compilație de opinii din presa arabă, iar afirmațiile despre atacuri, reacția pieței petrolului sau efectele asupra negocierilor sunt prezentate ca evaluări ale autorilor citați, nu ca date verificate independent în text. În măsura în care pactul va fi pus în practică, miza imediată rămâne dacă va produce mecanisme concrete de coordonare și dacă va reduce riscul de escaladare pe rutele maritime și în zona infrastructurii energetice. [...]
Ordinul lui Donald Trump de a reveni la catapulte cu abur pe viitoarele portavioane americane riscă să împingă în sus costurile și întârzierile programului clasei Ford , într-un moment în care Marina SUA are deja probleme de personal și termene depășite, potrivit HotNews . Memorandumul de securitate națională semnat joi le cere secretarului apărării, Pete Hegseth, și secretarului interimar al marinei, Hung Cao, să pregătească în 60 de zile un plan pentru înlocuirea Sistemului Electromagnetic de Lansare a Avioanelor (EMALS) și a ascensoarelor avansate pentru arme cu sisteme „cu abur și hidraulice” pe USS Doris Miller , un portavion din clasa Ford. Nava are deja o întârziere de doi ani față de termenul prevăzut, conform Wall Street Journal . Costuri și risc de execuție: „miliarde de dolari” și reproiectare la jumătatea lucrărilor Associated Press notează că schimbarea ar urma „probabil” să coste miliarde de dolari și ar readuce pe cele mai avansate nave ale Marinei un sistem care necesită mai mulți marinari pentru operare și este mai dificil de întreținut. Din perspectiva industriei, General Atomics – compania care produce sistemul electromagnetic pentru portavioanele din clasa Ford – avertizează, într-o declarație citată de Wall Street Journal, că o astfel de decizie „necesită o reevaluare atentă”. Compania spune că lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50% și că o schimbare de direcție în acest punct ar implica „riscuri semnificative legate de costuri, calendar și integrare”. Impact operațional: mai mult personal, într-o Marină cu deficit de recrutare Un argument central pentru EMALS, potrivit Associated Press, este că poate lansa aeronave la viteze mai mari, ocupă mai puțin spațiu și, în același timp, este mai ușor de întreținut și necesită mai puțini oameni pentru operare. Publicația indică și un exemplu concret: pe USS Ford, sistemul electromagnetic ar fi redus numărul de marinari necesari pentru operarea catapultelor de la aproximativ 12 la doi. Revenirea la un sistem mai „intensiv” în personal vine într-un context dificil pentru recrutare: la începutul anului, Marina SUA avea aproximativ 20.000 de posturi neocupate în întreaga flotă. În februarie, Marina Militară a promovat sistemul într-un comunicat de presă, susținând că USS Ford poate lansa și recupera aeronave la o rată mai mare decât portavioanele din clasa Nimitz. Context strategic: aliați și rivali merg pe electromagnetic În timp ce Trump vrea să renunțe la tehnologia de ultimă generație, cele mai noi portavioane chinezești folosesc catapulte electromagnetice, iar Franța a anunțat că intenționează să utilizeze acest sistem pe viitorul său portavion, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Associated Press. Pe plan politic intern, senatorul democrat Mark Kelly (Arizona), fost astronaut și pilot de încercare, a criticat public decizia. „Am decolat de pe puntea portavioanelor de sute de ori, am o diplomă de master în inginerie aeronautică și sunt pilot de încercare, și nici măcar eu nu i-aș da sfaturi Marinei cu privire la modul de proiectare a unor sisteme specifice de pe navele sale.” „Donald Trump ar trebui să se limiteze la ceea ce știe cel mai bine – săli de bal, faliment și prostii.” O a doua decizie cu miză industrială: nave militare construite în străinătate În același memorandum, Trump a autorizat forțele navale ale SUA să construiască nave militare în străinătate, cu o condiție: constructorii străini care au „investiții substanțiale și durabile” în șantiere navale din SUA ar putea fi autorizați temporar să construiască până la două nave în șantierele lor „mamă”, pentru a suplimenta producția internă. În acest context, constructorul australian Austal a anunțat că grupul sud-coreean Hanwha s-a oferit să cumpere operațiunile Austal din SUA pentru 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), pe fondul interesului holdingului sud-coreean de a se extinde pe piața americană de apărare. Pentru programul portavioanelor din clasa Ford, miza imediată rămâne însă una de execuție: dacă reproiectarea cerută se confirmă, Marina și industria trebuie să gestioneze simultan costuri mai mari, riscuri de integrare și presiuni de personal, într-un calendar deja întârziat. [...]
SUA ridică bariere vamale pentru dronele importate, iar producătorii europeni riscă să piardă cota preferențială dacă folosesc componente chineze , potrivit Euronews . Administrația Donald Trump a aprobat tarife de până la 100% pentru drone și componente, invocând securitatea națională și nevoia de a reduce dependența de producția externă într-o tehnologie considerată esențială în războiul modern. Noile tarife au fost adoptate în baza Secțiunii 232, instrument folosit de SUA pentru măsuri comerciale motivate de considerente de securitate națională. Miza pentru companii este dublă: costuri mai mari la intrarea pe piața americană și presiune pentru localizarea producției sau pentru schimbarea lanțurilor de aprovizionare. Cum arată noile tarife și ce intră la 100% Tariful maxim, de 100%, se aplică pentru: drone cu greutate la decolare de peste 25 de kilograme; drone care transportă echipamente de imagistică termică; stații de andocare și anumite componente considerate critice. Dronele mai mici și mai puțin performante, precum și alte categorii de componente, vor fi taxate cu 25%. Cota de 15% pentru UE vine cu condiții stricte de origine Uniunea Europeană primește un tarif preferențial de 15% (în aceeași categorie fiind Japonia, Coreea de Sud, Elveția, Liechtenstein și Taiwan), în timp ce Marea Britanie beneficiază de cea mai redusă cotă, de 10%. Însă accesul la aceste cote depinde de reguli de origine: hardware-ul, software-ul și tehnologia unei drone trebuie să provină „în mare parte” din țările eligibile sau din SUA. Condiția poate deveni un obstacol pentru producătorii europeni, în contextul în care motoarele, bateriile, camerele și controlerele de zbor sunt cumpărate frecvent de la furnizori chinezi. Dacă o dronă nu îndeplinește criteriile, poate fi reîncadrată la 25% sau chiar la 100%, în funcție de dimensiuni și capabilități. Cine este expus și ce schimbări operaționale pot urma Piața americană este una dintre destinațiile importante pentru industria europeană a dronelor, care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani. Printre companiile menționate ca expuse se numără: Parrot (Franța), cu gama ANAFI certificată conform normelor americane de achiziții în apărare; Quantum Systems (Germania), care vinde aeronave de recunoaștere către clienți americani; Tekever (Portugalia), care își extinde activitatea în SUA. Impactul poate fi totuși inegal: Quantum Systems operează deja capacități de producție în SUA, iar mai mulți producători europeni au început să dezvolte operațiuni locale pentru a respecta regulile americane care favorizează furnizorii interni. Noile tarife ar putea accelera această tendință. Când intră în vigoare și ce stimulente pregătește Washingtonul Tarifele pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea ordinului. Pentru anumite componente mai puțin sensibile este prevăzută o perioadă de 180 de zile. Secretarul american al Comerțului a primit sarcina de a elabora un program de recompensare a companiilor care își mută producția în Statele Unite, ceea ce indică o combinație de penalizare prin taxe și stimulare prin politici industriale. Context: parte dintr-un pachet mai larg pentru industria de apărare Decizia privind dronele vine în aceeași zi cu semnarea unui memorandum pentru construirea unui al cincilea șantier naval american (primul nou șantier de acest tip în peste 80 de ani), plus un nou centru pentru repararea componentelor și o reorganizare a structurilor navale. În paralel, există discuții despre refacerea stocurilor de muniții: presa americană a relatat că războiul din Iran ar fi consumat o parte importantă a rezervelor, informații neconfirmate independent și contestate de Casa Albă. În ansamblu, măsurile indică o orientare spre creșterea capacității interne de producție pentru sectorul apărării, cu efecte directe asupra companiilor străine care vând pe piața americană și asupra modului în care își construiesc lanțurile de aprovizionare. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri limitate de interceptori Patriot , iar această constrângere operațională reduce spațiul de manevră al aliaților în sprijinul Ucrainei, care cere urgent rachete antibalistice înaintea unui nou val de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Miza este una de capacitate, nu de intenție: Kievul are nevoie de „sute” de interceptori, însă producția nouă ar veni prea târziu, stocurile SUA sunt descrise ca fiind la limită, iar principalii donatori europeni spun că au rămas cu puține rachete pe care le pot ceda „în condiții de siguranță”, conform unei analize Politico . În același timp, Ucraina raportează un ritm al atacurilor care depășește ritmul livrărilor: fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov , spune că Rusia lansează „mai multe rachete pe săptămână” decât primește Ucraina de la parteneri „în câteva luni”. Datele invocate de Ministerul Apărării din Ucraina indică presiunea asupra apărării aeriene: în iulie, ar fi fost interceptate 29 din 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 „nu au reușit să-și atingă țintele”. Stocuri europene la limită și dilema NATO: Ucraina vs. apărarea națională Germania, unul dintre principalii donatori, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar se confruntă cu un echilibru dificil între nevoile Kievului și nivelul minim necesar pentru protecția proprie și angajamentele față de NATO. Generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial al Ministerului Apărării german, a descris situația drept una de limită: „Chiar ne atingem limitele în această privință. Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.” În acest context, Berlinul și capitale din Europa de Nord cer altor state să identifice echipamente și finanțare suplimentare. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, avertizează că, pe termen lung, situația „nu este sustenabilă pentru Europa” și cere intensificarea eforturilor. Presiunea se mută asupra țărilor care mai au stocuri, inclusiv Polonia, Spania și Grecia, în condițiile în care deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2 — printre puținele mijloace eficiente împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză, potrivit analizei citate. Dependența de SUA și blocajul licențelor de producție O parte importantă a problemei este dependența de SUA: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, iar vânzarea și eventualele acorduri de producție țin de decizii politice la Washington. În discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, „subiectul principal” ar fi fost interceptorii Patriot, potrivit unui oficial citat de Politico. Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea producerii sub licență în Ucraina, dar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că un acord pe termen lung nu ar fi încheiat înainte de iarna aceasta, iar primele rachete ar veni și mai târziu. Ulterior, Trump a revenit, afirmând: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.” În paralel, după un raport Reuters despre epuizarea aproape completă a stocurilor SUA din cauza războiului împotriva Iranului, Trump a indicat că prioritatea este refacerea stocurilor americane; întrebat despre cererile Ucrainei, a răspuns: „Și noi vrem rachete.” Ce opțiuni are Kievul pe termen scurt Ucraina poate folosi sisteme mai ieftine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar pentru amenințarea balistică are nevoie de Patriot, în special PAC-3 și PAC-2, spune Mykhailo Podolyak, consilier prezidențial. În paralel, Kievul dezvoltă propriul interceptor „Freyja”, însă proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte de a putea acoperi rolul antibalistic. Până atunci, Ucraina caută soluții imediate și discută cu aliații despre achiziții, schimburi sau transferuri din stocuri. Ministrul de Externe Andrii Sibiha rezumă presiunea de moment: „Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă.” [...]
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic , după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters. Ce s-a întâmplat operațional Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați. De ce contează: a patra dronă doborâtă de la începutul războiului Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române . În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică. Ce forțe are Spania în România și ce urmează Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu . Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari. NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc. [...]
NATO trece la o misiune mai amplă de apărare aeriană la Mihail Kogălniceanu , odată cu rotația contingentelor: Forțele Aeriene Italiene își încheie misiunea, iar responsabilitatea este preluată de un detașament spaniol, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea contează operațional pentru România deoarece nu este doar o „predare-primire”, ci o trecere de la poliție aeriană la apărare aeriană, într-un cadru NATO mai flexibil. Pe durata desfășurării în România, italienii au operat aeronave Eurofighter și au asigurat serviciul de luptă Quick Reaction Alert (QRA) – mecanismul de reacție rapidă în cazul unor posibile încălcări ale spațiului aerian al NATO – conform unui comunicat al Comandamentului Aerian Aliat. Detașamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor și a răspuns la mai multe alerte de tip „Alpha Scramble”, adică decolări rapide ale avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat și la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 și au făcut antrenamente de sprijin aerian apropiat împreună cu forțele române. Ce s-a făcut la bază: integrare cu capabilități românești și aliate Misiunea a inclus exerciții bilaterale și multinaționale cu avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Fetești, dar și activități cu elicoptere românești și sisteme aeriene fără pilot operate din Baza Mihail Kogălniceanu. Italienii s-au antrenat și alături de detașamentul britanic de Eurofighter Typhoon aflat în România. Cooperarea a depășit componenta strict aeriană: personalul de protecție a forței a desfășurat împreună cu partea română inclusiv antrenamente pentru contracararea dronelor, cu obiectivul de a proteja personalul și infrastructura critică. Activitatea a fost integrată în operațiunea Eastern Sentry , lansată în septembrie 2025 pentru întărirea supravegherii și apărării flancului estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Spania preia responsabilitatea, iar misiunea se schimbă Odată cu plecarea detașamentului italian, responsabilitățile de la Mihail Kogălniceanu sunt preluate de Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole. Comandamentul Aerian Aliat arată că evoluția este de la Air Policing (supraveghere și protejarea integrității spațiului aerian) către un rol mai larg de Air Defence (apărare aeriană), în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană și antirachetă. Italia își menține, în același timp, contribuția pe flancul estic: patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari italieni sunt desfășurați la baza Šiauliai din Lituania, pentru protejarea spațiului aerian din regiunea baltică. [...]
