Știri
Știri din categoria Apărare
Estimarea Seulului de până la 120 de focoase nucleare nord-coreene ridică miza de securitate în regiune și accentuează diferențele față de cifrele vehiculate la Washington, potrivit Biziday. Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back, a spus parlamentarilor că Coreea de Nord ar avea între 80 și 120 de focoase, dar a precizat că este dificil de stabilit un număr exact.
Ahn a revenit ulterior cu o clarificare: intervalul provine din estimări ale unor organizații private de cercetare, iar armata sud-coreeană nu poate confirma oficial aceste date.
Diferența devine relevantă și în plan diplomatic, după ce Donald Trump a afirmat cu o zi înainte, la Casa Albă, că Phenianul ar deține 57 de „arme nucleare foarte puternice”, în contextul discuțiilor despre un posibil summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la finalul anului. Întrebat despre această declarație, ministrul sud-coreean a spus doar că „cifrele par oarecum diferite”.
Coreea de Sud evită tradițional să facă publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord și, totodată, nu recunoaște oficial Phenianul ca stat deținător de arme nucleare. Ahn a reiterat această linie când a fost întrebat direct dacă guvernul sud-coreean recunoaște Coreea de Nord ca stat înarmat nuclear:
„Nu putem recunoaște oficial acest lucru”.
Ministrul a refuzat să comenteze dacă referința lui Trump la 57 de focoase ar echivala cu o recunoaștere de către SUA a statutului nuclear al Coreei de Nord, argumentând că nu este potrivit ca el să comenteze declarațiile președintelui american.
Ahn a reafirmat că Seulul va continua să se bazeze pe „umbrelă nucleară” a SUA (garanțiile de descurajare nucleară oferite de Washington), în linie cu politica sud-coreeană de a nu dezvolta propriile arme nucleare. El a spus că țara sa nu poate dezvolta arme nucleare și nici nu ar trebui să accepte desfășurarea de arme nucleare tactice americane.
Declarațiile vin în contextul în care Trump încearcă să reia relația cu Kim Jong Un, după ce a ordonat reducerea exercițiilor militare comune SUA–Coreea de Sud, pe care le-a descris drept „ostile” Coreei de Nord, conform informațiilor citate de Biziday din Reuters.
Recomandate
SUA își condiționează tot mai explicit garanțiile de securitate de alinierea politică a aliaților , într-un demers care poate schimba regulile de funcționare ale NATO înaintea unei posibile reduceri a prezenței militare americane în Europa, potrivit G4Media , care citează un document consultat de Bloomberg . Washingtonul a transmis statelor membre NATO un chestionar prin care încearcă să măsoare sprijinul politic acordat administrației Donald Trump, inclusiv prin întrebări despre susținerea publică a politicii externe americane și despre restricțiile impuse armatei SUA în utilizarea bazelor de pe teritoriul fiecărui stat. De ce contează: riscul unei „condiționări politice” a protecției americane Potrivit unor persoane familiarizate cu documentul, citate sub protecția anonimatului, întrebările au stârnit nemulțumiri în rândul unor aliați, care se tem că SUA încearcă să lege angajamentele de securitate de gradul de aliniere politică. O astfel de abordare ar marca o schimbare față de perioada postbelică, când garanțiile de securitate americane au rămas în vigoare chiar și în episoade de dezacord politic între aliați. Documentul întreabă și dacă statele membre și-au demonstrat alinierea la abordarea americană descrisă drept „puternică, clară și discretă”, formulare asociată secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Ce verifică SUA: baze militare, achiziții și poziții publice Chestionarul include, între altele, întrebări despre: restricții privind folosirea bazelor de către armata SUA și disponibilitatea statelor de a le reduce sau elimina; achiziții de echipamente militare de la producători americani; opoziția publică față de reglementări care ar putea limita accesul companiilor din SUA la contracte de apărare; dovezi privind respectarea unor obiective mai ridicate de cheltuieli pentru apărare și înlocuirea treptată a unor capabilități furnizate în prezent de SUA. Iran și Venezuela, puncte de fricțiune invocate indirect Documentul atinge indirect subiecte care au generat tensiuni între Washington și aliații europeni, inclusiv operațiunile militare americane împotriva Iranului și acțiunile SUA în Venezuela. În cazul Iranului, SUA și Israelul au declanșat conflictul fără consultarea prealabilă a aliaților NATO, iar ulterior unele state europene – între care Spania – au impus restricții privind utilizarea bazelor lor pentru operațiuni împotriva Iranului. Chestionarul cere clarificări despre aceste restricții și despre disponibilitatea de a le relaxa. În Venezuela, operațiunea prin care Nicolas Maduro a fost capturat și arestat a generat dispute cu mai multe guverne europene, care au considerat acțiunea o încălcare a dreptului internațional. Context: revizuire de șase luni și posibile reduceri până în decembrie Chestionarul a fost trimis în contextul unei revizuiri de șase luni a prezenței militare americane în Europa , inițiată de administrația Trump, care ar urma să fie finalizată până în decembrie și ar putea duce la noi reduceri de forțe și resurse. SUA au anunțat deja retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania și redistribuirea unor forțe fără înlocuire, în timp ce administrația Trump s-a angajat să suplimenteze trupele din Polonia după alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte. Reduceri ar putea viza și capabilități puse la dispoziția NATO, inclusiv bombardiere strategice, drone și nave de război. Un oficial NATO a confirmat colaborarea cu SUA în cadrul revizuirii, fără a comenta conținutul documentului, iar Departamentul american al Apărării nu a oferit un punct de vedere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat revizuirea drept un proces „înțelept” și a susținut că sporirea cheltuielilor europene și canadiene pentru apărare permite o reevaluare a rolului SUA. [...]
Donald Trump a decis să reducă semnificativ implicarea SUA în exercițiile militare anuale cu Coreea de Sud , o mișcare care poate afecta postura operațională de descurajare a alianței în fața Phenianului, în condițiile în care manevrele din acest an sunt calibrate inclusiv pe lecțiile învățate de armata nord-coreeană în războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată de Trump pe platforma Truth Social , unde a descris exercițiile drept „costisitoare” și a susținut că acestea „transmit un semnal total nepotrivit și ostil” Coreei de Nord. Președintele american a invocat „relația foarte bună cu Kim Jong Un” și a afirmat că, de la revenirea sa la Casa Albă în 2025, Phenianul nu s-a arătat „amenințător” și a fost „respectuos”. Ce se schimbă în plan operațional Exercițiile, denumite „ Scutul Libertății Ulchi ”, au început luni și sunt programate să dureze 11 zile. Ele fuseseră planificate să implice 18.000 de soldați sud-coreeni, alături de efective din contingentul american de 28.500 de militari staționați în Coreea de Sud. Ministerul Apărării de la Seul a transmis că manevrele au început „conform planului”, însă anunțul de la Washington introduce incertitudine asupra nivelului efectiv de participare americană. De ce contează: exerciții ajustate la amenințări noi Ediția din acest an este concepută pentru a integra experiența acumulată de trupele nord-coreene care au operat alături de armata rusă pe frontul ucrainean, în contextul apropierii strategice dintre Phenian și Moscova. Colonelul Ryan Donald, purtător de cuvânt al Comandamentului comun al forțelor americane și sud-coreene, a spus pe 10 august că nord-coreenii „au învățat lucruri noi și le-au adus înapoi în Coreea de Nord”, iar antrenamentul ia în calcul această evoluție, inclusiv pe componente precum dronele, atacurile cibernetice și bruierea semnalelor GPS. Reacții și riscuri: descurajare mai slabă, beneficii incerte Coreea de Nord a denunțat exercițiile și a avertizat asupra unui posibil răspuns prin măsuri sporite de „descurajare”, considerând manevrele o repetiție pentru o invazie. Potrivit materialului, Phenianul a lansat miercuri o rachetă balistică în Marea Japoniei „în semn de protest”. În planul evaluărilor, Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, consideră că reducerea exercițiilor comune „va slăbi descurajarea” în fața unor potențiale conflicte în Asia, iar „economiile realizate sunt marginale”, în timp ce beneficiile diplomatice sunt incerte. Trump a invocat și faptul că Seulul nu a participat la operațiunile militare americane împotriva Iranului, susținând că a cerut Coreei de Sud să se alăture demersului de „denuclearizare” a Iranului, dar a primit un refuz. Ce urmează Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi transpusă „reducerea semnificativă” în parametri concreți ai exercițiilor aflate deja în desfășurare și dacă aceasta va modifica planificarea comună SUA–Coreea de Sud. În paralel, Seulul a încercat în ultimul an o abordare mai conciliantă față de Phenian, însă autoritățile nord-coreene nu au răspuns, potrivit informațiilor citate. [...]
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
Intrarea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat ridicarea de la sol a două F-18 spaniole și a unui elicopter IAR-330 românesc , după ce ținta a fost detectată în proximitatea frontierei cu Ucraina, potrivit Biziday . Drona s-a prăbușit într-o zonă nepopulată din localitatea Grindu (județul Tulcea), fără victime sau pagube materiale raportate. Ministerul Apărării Naționale arată că sistemul de supraveghere radar a detectat, la ora 02:23, un „grup de ținte aeriene” în apropierea graniței cu Ucraina. Ca urmare, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol pentru monitorizare, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat pentru o misiune de cercetare aeriană. La ora 03:21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar populația a fost avertizată prin Ro-Alert la 03:20. La 03:24, echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de Grindu, într-o zonă nepopulată. După impact, drona a luat foc, însă incendiul s-a stins singur, iar alerta aeriană a încetat la 03:52. Ce s-a întâmplat cu resturile și cine investighează Într-o actualizare comunicată la ora 12:00, MApN precizează că, în urma verificărilor la fața locului, fragmentele „nu prezintă risc pirotehnic”. Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. [...]
O nouă pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat, în noaptea de miercuri spre joi, procedurile de alertare și monitorizare în zona de graniță, după ce aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit HotNews , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale . Potrivit comunicatului MApN, radarele militare au detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat într-o misiune de cercetare aeriană. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost informat, iar la ora 03.20 a fost emis un mesaj RO-Alert . Conform MApN, la 03.21 o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar la 03.24 echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană a încetat la 03.52. Impact operațional: incendiu minor și securizarea zonei Drona prăbușită a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale, a transmis MApN. O echipă de militari a fost trimisă la locul impactului pentru securizarea zonei. Context: a treia dronă identificată în zonă din noiembrie Prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a recomandat populației să sune la 112 dacă observă o dronă deasupra localităților sau dacă una se prăbușește în apropiere și să nu se apropie de zona de impact, potrivit Agerpres. MApN indică faptul că drona căzută în comuna Grindu este a treia identificată în zonă din luna noiembrie a anului trecut până în prezent. În același timp, Tulcea este menționat ca unul dintre județele cu cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, pe fondul proximității și configurației frontierei româno-ucrainene, fără ca în cazurile anterioare să fi fost raportate victime. [...]
Aproape 1.300 de militari și 300 de vehicule de luptă testează la Cincu capacitatea de operare comună a Grupului de Luptă NATO , într-un exercițiu care pune accent pe interoperabilitate – de la proceduri și comunicații până la „același vocabular” în teren, potrivit G4Media . În aceste zile, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica ” din Cincu are loc exercițiul EAGLE SPEARHEAD, organizat de Grupul de Luptă NATO din România. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Brașov. Participă militari din Franța, Belgia, Spania și Luxemburg (țări care formează Grupul de Luptă de la Cincu), alături de militari din Portugalia, România și Italia. În exercițiu au fost implicate „nu mai puțin de 300 de vehicule de luptă”, conform declarațiilor citate ale căpitanului Clement. Ce se testează operațional: scenariu tactic și coordonare între categorii de forțe Conform descrierii din material, exercițiul a inclus un scenariu tactic în care un „inamic” venea dinspre sud și est și încerca să cucerească „regiunea 5”. În cadrul scenariului, au fost folosite mai multe tipuri de capabilități: trupe de infanterie, ca element principal de confruntare la sol; trupe de geniu, pentru detectarea și distrugerea câmpurilor de mine și a altor obstacole; componentă blindată, inclusiv tancuri principale de luptă, având în vedere profilul de „grup de luptă blindat”. De ce contează: interoperabilitatea într-un mediu multinațional Miza exercițiului este consolidarea instruirii în comun, evaluarea nivelului de pregătire și verificarea capacității de a acționa eficient într-un cadru multinațional, arată aceeași sursă. Locotenentul Mathilde, comandant al unei subunități participante, explică importanța interoperabilității (capacitatea forțelor din armate diferite de a lucra împreună, cu proceduri și comunicații compatibile) și a unui limbaj comun în operațiuni: „Avem nevoie de o interoperabilitate mai bună între diferitele categorii de forță, dar și între diferitele armate și forțele aliate. (...) principalul meu obiectiv este să învăț cum să lucrez cu aceste diferite tipuri de comunicații, să-i înțeleg pe toți și să folosim același vocabular, astfel încât să ne putem înțelege unii cu ceilalți.” [...]
