Știri
Știri din categoria Apărare
Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană, printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres. Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene.
Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab, conform comunicatului suedez citat în material.
Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite:
Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei.
Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme.
Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare.
În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen.
Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia.
Recomandate
Suedia pregătește transferul de avioane Gripen către Ucraina, un pas care poate accelera operaționalizarea apărării aeriene ucrainene și deschide, în paralel, discuții pentru o achiziție mult mai amplă finanțată cu credite UE, potrivit Digi24 . Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson urmează să anunțe joi transferul unor avioane de luptă JAS 39 Gripen către Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la baza aeriană Uppland din Uppsala. Avioanele vizate sunt din varianta C/D, conform informațiilor publicate de portalul suedez Aftonbladet . De ce contează: impact operațional, nu doar simbolic Gripen e ste descris ca fiind proiectat pentru condiții apropiate de cele din Ucraina, cu accent pe operarea din baze dispersate. În practică, asta înseamnă că poate decola și ateriza inclusiv de pe tronsoane obișnuite de autostradă și piste scurte, iar întreținerea ar necesita un număr minim de personal. În plus, timpii de întoarcere în luptă sunt prezentați ca foarte reduși: pentru misiuni aer-aer, realimentarea completă și reînarmarea ar dura sub 10 minute; pentru misiuni de atac la sol, sub 20 de minute. Următorul pas: negocieri pentru Gripen E, cu finanțare prin credite UE Pe lângă transferul avioanelor C/D, ar urma să înceapă negocieri pentru vânzarea către Ucraina a unor Gripen E, o variantă mai modernă. Conform informațiilor citate, Ucraina ar urma să plătească aceste aeronave folosind credite din partea Uniunii Europene. Contextul discuțiilor este o scrisoare de intenție semnată anul trecut de Suedia și Ucraina, care „ar putea duce” la un acord pentru 100–150 de avioane Gripen, potrivit aceleiași surse. Ce aduce în plus Gripen E, potrivit descrierii din articol Varianta Gripen E este prezentată cu câteva elemente tehnice care țintesc direct nevoile unui teatru de operațiuni contestat: motor General Electric F414G, cu viteze de până la 2.500 km/h și o rază de luptă de peste 800 km; radar Raven ES-05 cu antenă AESA (scanare electronică activă), pentru detectarea țintelor la distanțe mari inclusiv în condiții de război electronic; posibilitatea de a transporta rachete Meteor cu rază de acțiune de peste 100 km. Calendar: livrări posibile la câțiva ani după semnare Digi24 notează că au existat informații anterioare despre posibilitatea semnării unui acord chiar în acest an, cu finalizarea termenilor contractuali și a planului de finanțare. Totodată, în toamna anului trecut, Suedia ar fi indicat că primele Gripen E ar putea ajunge la piloții ucraineni în termen de trei ani de la semnarea tuturor documentelor necesare. [...]
Ucraina va fi integrată în apărarea aeriană a UE și în eforturile privind dronele , un pas care mută sprijinul european de la ajutor militar de urgență la cooperare structurală pe termen lung, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Von der Leyen a făcut afirmația după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , în contextul intensificării războiului dus de Rusia. Șefa Comisiei a spus că apărarea aeriană, dronele și capabilitățile anti-dronă au devenit „printre cele mai urgente priorități” ale Europei, domenii în care Ucraina a acumulat experiență semnificativă pe câmpul de luptă. Ce se schimbă: de la sprijin punctual la integrare în arhitectura de securitate Mesajul indică o schimbare de abordare la nivel european: de la livrări și finanțări punctuale către o integrare mai profundă a Ucrainei în eforturile comune de apărare ale continentului. În termeni practici, accentul cade pe conectarea Ucrainei la inițiativele europene legate de: apărare aeriană; drone; sisteme și măsuri de contracarare a dronelor. Publicația notează că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu rachete și drone a devenit tot mai relevantă pentru planificarea de securitate a Europei. Finanțarea: împrumut de 28,3 miliarde euro pentru nevoi militare Von der Leyen a legat această direcție de „Ukraine Support Loan”, despre care a spus că va avea o contribuție „vitală”, oferind 28,3 miliarde euro (32,9 miliarde dolari, aprox. 151 miliarde lei) doar în acest an , pentru acoperirea nevoilor militare ale Ucrainei, conform aceleiași surse. Context: discuții și despre aderarea la UE Cei doi lideri au discutat și despre parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană. Von der Leyen a afirmat că următoarele săptămâni vor fi importante pentru progrese în procesul de aderare, fără a detalia pași sau termene concrete. [...]
Ucraina își mută tot mai mult logistica și o parte din apărarea antiaeriană la sol pe roboți tereștri , iar planul este să ajungă anul acesta la zeci de mii de vehicule terestre fără echipaj, pe fondul riscurilor tot mai mari pentru manevra și transportul clasic în apropierea frontului, potrivit TWZ . Miza este una operațională: dronele aeriene au făcut extrem de periculoasă deplasarea în teren, iar Ucraina încearcă să înlocuiască misiuni repetate și expuse (transport, evacuare, luptă) cu platforme terestre controlate de la distanță, produse în mare parte intern. Într-un interviu acordat publicației, CEO-ul Brave1 (incubatorul ucrainean de tehnologie pentru apărare), Andrii Hrytseniuk, spune că Ucraina este „setată” să producă „zeci de mii” de astfel de sisteme în acest an și că cererea din partea forțelor armate este „vorace”. Ținta de 50.000 și baza industrială: 280 de companii, 550 de modele Președintele Volodîmîr Zelenski a stabilit ca obiectiv producția a 50.000 de vehicule terestre fără echipaj (UGV) în 2026, iar Hrytseniuk afirmă că implementarea „merge conform planului” și că există încredere că ținta poate fi atinsă. Pentru a susține ritmul, Ucraina se bazează pe o rețea extinsă de producători privați: 280 de companii ucrainene ar produce UGV-uri, iar în total ar exista 550 de modele diferite, de la platforme mici la unele mari, împărțite pe mai multe categorii operaționale. Unde se vede efectul imediat: „ultimii 10–15 kilometri” și misiunile de logistică Cea mai directă utilizare este în logistică, în special în „zona gri” din apropierea liniei frontului, unde Hrytseniuk indică drept interval critic ultimii 10–15 kilometri. Acolo, transportul de materiale de construcții, muniție și provizii este mutat tot mai mult pe UGV-uri pentru a reduce expunerea soldaților. În acest context, Brave1 indică o creștere a utilizării: în martie ar fi fost efectuate 9.000 de misiuni, iar în aprilie „mai mult de 10.000”, semnalând o accelerare a implementării logistice cu roboți tereștri. Evacuare și luptă: de la recuperarea răniților la rol antidrone Pe lângă logistică, a doua categorie menționată este evacuarea răniților, cu platforme dedicate extragerii din zone periculoase. A treia categorie este cea de luptă, unde Ucraina ar avea „mai mult de 10” modele. Acestea sunt folosite atât pentru atac împotriva trupelor și vehiculelor blindate rusești, cât și ca sisteme antidrone la sol. Hrytseniuk afirmă că astfel de UGV-uri sunt utilizate pentru a lovi drone Shahed, drone FPV (inclusiv unele ghidate prin fibră optică) și chiar „avioane rusești mici”. În privința armamentului, el enumeră calibre de 5,45 mm, 5,56 mm, 7,62 mm și 12,7 mm, precum și lansatoare de grenade, inclusiv Mk19. Inteligența artificială ca diferențiator și rolul sistemului Delta Un element cheie pentru eficiența în luptă este integrarea inteligenței artificiale (IA) în turelele de luptă: Hrytseniuk susține că fără IA, UGV-urile de luptă „nu funcționează la o eficiență adecvată”. El descrie utilizarea „viziunii artificiale” pentru recunoaștere, identificare, clasificare, urmărire și recomandări către operator, adăugând că sistemele pot achiziționa ținta și pot deschide focul. Separat, el afirmă că fără sistemul de comandă și control Delta, „toate aceste tehnologii avansate” nu ar funcționa pe câmpul de luptă, numindu-l „absolut crucial” pentru drone și operațiuni multidomeniu, fără a oferi detalii tehnice. Limitările fibrei optice la UGV-uri Deși fibra optică este un subiect intens discutat la dronele aeriene, Hrytseniuk spune că la UGV-uri nu este folosită în mod curent: există experimente, însă „doar un procent foarte mic” ar utiliza astfel de soluții, deoarece misiunile UGV sunt, de regulă, dus-întors, iar fibra optică ar împinge utilizarea spre misiuni „one-way”. În ansamblu, tabloul descris de Brave1 indică o schimbare de doctrină la nivel tactic: Ucraina încearcă să industrializeze rapid un „strat” terestru de robotică pentru a susține logistica și a reduce pierderile, în timp ce extinde rolul acestor platforme către luptă și apărare antidrone, într-un ritm pe care publicația îl compară cu cel al celor mai avansate armate. [...]
Canada își mută achizițiile de apărare spre Europa și va cumpăra avioane de alertă timpurie GlobalEye de la grupul suedez Saab, în detrimentul modelului american E-7 Wedgetail produs de Boeing, potrivit Agerpres . Decizia are o miză operațională și industrială: Ottawa vrea să reducă dependența de furnizorii americani și să lege contractele de investiții și locuri de muncă în Canada. Prim-ministrul Mark Carney a declarat că țara sa va opta pentru GlobalEye, un avion de avertizare timpurie (platformă aeriană cu senzori și radar pentru supraveghere și coordonare) bazat pe aeronava Bombardier Global 6500. În competiție a fost și E-7 Wedgetail al Boeing, despre care se menționează că a fost afectat de întârzieri și depășiri de costuri. „Această decizie construiește autonomia strategică a Canadei, creează joburi canadiene și întărește poziția Canadei de lider global. Și este produsul preferat pentru mulți parteneri ai Canadei, inclusiv Franța, Suedia și Emiratele Arabe Unite.” Ce se știe despre contract și ce rămâne neclar Carney nu a oferit detalii privind mărimea flotei sau costul unui posibil contract. Totuși, oficiali militari canadieni au indicat anterior că ar dori să cumpere șase avioane de alertă timpurie. Saab a transmis, într-un comunicat, că intenționează să investească în cercetare și dezvoltare în Canada ca parte a oricărui acord, ceea ce sugerează o componentă industrială locală în pachetul de achiziție. Context: presiuni pe bugetul apărării și semnal către SUA Guvernul liberal condus de Carney anunțase anul trecut planuri de creștere a cheltuielilor de apărare, în condițiile în care SUA și alți aliați au criticat de-a lungul anilor faptul că Ottawa nu atinge ținta NATO privind cheltuielile militare. În paralel, Canada încearcă să cumpere mai puține arme americane și să-și consolideze legăturile cu industria europeană de apărare. Premierul suedez Ulf Kristerson a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale, că GlobalEye „deja creează locuri de muncă în Canada” și lucrează cu un lanț de aprovizionare canadian. Pe segmentul avioanelor de luptă, Saab este, de asemenea, în cursă pentru a vinde Canadei Gripen. În același timp, Canada are un acord pentru achiziția a 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin, însă Carney a cerut anul trecut armatei să verifice dacă această comandă poate fi anulată, după ce SUA au impus taxe vamale pe unele importuri-cheie din Canada. Ulterior, el a spus că o decizie privind flota de avioane de luptă va fi luată „la momentul potrivit” și a evitat să comenteze dacă armata ar putea opera două tipuri de avioane de luptă. Săptămâna trecută, un oficial al Pentagonului a declarat că întârzierea deciziei privind F-35 ar arăta că Ottawa pune politica înaintea chestiunilor de apărare, după ce Washingtonul a suspendat convorbirile bianuale cu Canada în domeniul apărării. [...]
MApN a angajat deja aproape 700 mil. euro în SAFE, dar riscă întârzieri la restul contractelor potrivit Digi24 , în condițiile în care termenul-limită pentru semnarea tuturor celor 15 contracte din program este 30 mai. Ministerul Apărării Naționale anunță că a semnat, până acum, patru contracte în cadrul programului SAFE, cu o valoare cumulată de aproape 700 de milioane de euro fără TVA și peste 1 milion de lei fără TVA. Achizițiile vizează drone și echipamente de recunoaștere aeriană, rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă (MANPAD MISTRAL) și muniție. Ce include pachetul deja contractat Din cele patru contracte, unul este cu Quantum Systems pentru „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30,7 milioane euro fără TVA (aprox. 154 milioane lei). Documentul prevede furnizarea a 34 de sisteme Mini UAS clasa I, cu livrare în 2027, plus 15 kit-uri Scorpion pentru conversia din configurație „aripă fixă” în „multicopter”. MApN spune că aceste sisteme vor fi folosite în misiuni de supraveghere și completează capabilitățile existente, fiind complementare unui proiect de coproducție dezvoltat în România. Cel mai mare contract menționat este cel semnat cu Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Franța, pentru achiziția sistemelor MANPAD MISTRAL, în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care participă și alte state europene. Valoarea este de 625.591.000 euro fără TVA (aprox. 3,13 miliarde lei) și include: 231 de sisteme MANPAD MISTRAL; 934 de rachete MISTRAL; instruire, muniții de antrenament, documentații; un simulator și suport logistic. Un al treilea contract, semnat prin NATO Support and Procurement Agency (NSPA) , vizează muniție de tip 35x228 mm: 87.360 de lovituri 35x228 mm LINKED HEI-T, la un preț de 23.356.400 euro fără TVA (aprox. 117 milioane lei), cu livrări programate anul viitor. Al patrulea contract este unul subsecvent pentru programul „Platforme multifuncționale de transport pe roți”, încheiat în baza acordului-cadru din 2019 cu IVECO DEFENCE VEHICLE S.p.A. (Italia). Valoarea este de 1.069.018.421 lei fără TVA, iar compania trebuie să livreze în perioada 2026–2028 un total de 860 de platforme auto multifuncționale, în 16 configurații. Miza imediată: termenul de 30 mai și blocajele procedurale Deși volumul financiar deja angajat este semnificativ, MApN indică existența unor „obstacole de natură procedurală și comercială” și spune că „caută soluții” pentru a respecta calendarul de implementare al SAFE. Cu termenul de 30 mai pentru semnarea tuturor celor 15 contracte, presiunea se mută pe capacitatea instituțională de a închide rapid restul achizițiilor, astfel încât programul să nu fie întârziat. [...]
SUA riscă o „fereastră de vulnerabilitate” de până la trei ani din cauza ritmului lent în care își pot reface stocurile de muniții avansate consumate în războiul din Iran, potrivit Focus . Miza nu este doar una militară, ci și una operațională și industrială: chiar și cu bani disponibili, capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare limitează viteza de refacere a arsenalului. Informațiile sunt prezentate de AP News , care citează o analiză a CSIS (Center for Strategic and International Studies), un think-tank din Washington. Potrivit acesteia, după atacul asupra Iranului din 28 februarie 2025, SUA ar avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de război pentru principalele sisteme folosite frecvent. Ce muniții au fost consumate și cât durează refacerea stocurilor Analiza indică trei categorii majore de armament utilizate intens, cu termene de refacere care se întind până la finalul deceniului: Rachete Tomahawk : CSIS estimează că SUA au lansat peste 1.000 asupra Iranului. Producătorul, Raytheon , ar vrea să își quintupleze producția, iar până la finalul lui 2030 ar urma să fie atins din nou stocul de dinainte de război. Rachete Patriot (apărare antiaeriană) : în războiul din Iran ar fi fost folosite circa 1.500 . În 2026 s-ar fi produs doar aprox. 170 , iar revenirea la nivelul pre-război este estimată până la mijlocul lui 2029 . Muniții aer-sol (rachete de croazieră lansate din aer) : ar fi fost utilizate peste 1.100 . Producția ar urma să fie aproape dublată; dacă se ajunge la până la 860 pe an , stocul pre-război ar putea fi refăcut până la mijlocul lui 2027 . Publicația mai notează și țintele de producție menționate în material: 1.000 Tomahawk în 2027 ; 820 muniții aer-sol în anul următor (formularea exactă din sursă; nu este precizat explicit anul); din 2027 , producție planificată de peste 3.000 sisteme de apărare aeriană. De ce contează: banii există, dar timpul și lanțurile de aprovizionare nu se comprimă În plan politic, atât republicanii, cât și democrații ar susține creșterea stocurilor. Materialul citează un buget militar de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei ) pentru 2027 , aprobat de administrația Trump, și menționează că și investitori privați ar direcționa capital către sectorul militar. Totuși, concluzia CSIS, redată de AP, este că blocajul principal nu este finanțarea, ci timpul necesar pentru a crește producția într-un ecosistem industrial complex, dependent de furnizori și subcontractori. Mark Cancian, coautor al analizei și colonel în rezervă al Marinei SUA, explică pentru AP că interdependențele din lanțurile de aprovizionare fac dificilă accelerarea rapidă. „Problema de astăzi nu este banii, ci timpul.” Implicația strategică: presiune în Vestul Pacificului CSIS avertizează că această perioadă de refacere a stocurilor creează o vulnerabilitate temporară în cazul unui potențial conflict în Vestul Pacificului. În același context, materialul indică faptul că China urmărește obiectivul ca până în 2027 să fie capabilă să preia Taiwanul, dacă este necesar, prin forță — deși experții citați consideră termenul mai degrabă ambițios decât o „dată fixă”. „Stocurile epuizate au creat o fereastră de vulnerabilitate pentru un potențial conflict în Vestul Pacificului.” În evaluarea CSIS, un element care ar putea menține descurajarea pe termen scurt este diferența de experiență de luptă: China nu ar avea experiență recentă, iar ultimul său război, în 1979 împotriva Vietnamului, ar fi fost unul în care „a performat slab”, potrivit raportului citat. [...]
