Știri
Știri din categoria Apărare
Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană, printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres. Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene.
Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab, conform comunicatului suedez citat în material.
Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite:
Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei.
Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme.
Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare.
În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen.
Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia.
Recomandate
Producătorii europeni de armament își cresc costurile și procedurile de securitate pentru a-și proteja conducerile, după avertismente ale serviciilor occidentale că Rusia își intensifică eforturile de asasinare a directorilor din industria de apărare, potrivit G4Media , care citează Financial Times. Directorii din sector sunt în alertă încă din 2024, după descoperirea unui complot rusesc care îl viza pe Armin Papperger , directorul general al Rheinmetall. În paralel, mai mulți manageri din industrie au spus publicației că, în ultimele șase luni, și-au consolidat măsurile de protecție apropiată, la recomandarea expresă a serviciilor guvernamentale de securitate, iar unii recurg la astfel de măsuri mai ales când călătoresc în afara țării. De ce contează pentru companii: securitatea devine o linie de cost și un risc operațional Pe lângă riscul direct pentru persoane, extinderea protecției pentru directori și pentru obiective industriale poate deveni o povară financiară, în special pentru companiile nou-înființate, avertizează sursa citată. Un director a declarat că firma sa a mutat recent unul dintre centrele de producție din Europa de Vest pentru a-l proteja de amenințările rusești, semn că riscul de securitate începe să influențeze decizii de amplasare și continuitate a producției. Experți în securitate spun că primesc tot mai multe solicitări de la companii din industria de apărare, dar și din infrastructură critică și energie, privind protejarea angajaților din Europa. Claudine Fry, partener la Control Risks (consultant în informații strategice și securitate), afirmă că riscurile de asasinat au urcat „mult mai sus” pe lista preocupărilor și că există interes crescut pentru măsuri concrete de gestionare a acestui risc. Ce spun serviciile: ținte mai multe, metode adaptate și componentă „psihologică” Financial Times notează că a discutat cu oficiali din cinci servicii europene de informații, care avertizează că directorii generali și alți angajați de rang înalt ai companiilor de apărare sunt vizați, inclusiv în firme mai mici, mai ales cele implicate în fabricarea dronelor sau a componentelor. Un oficial european de rang înalt din domeniul informațiilor a declarat: „Nivelul amenințării a crescut în Europa. Atât în ceea ce privește bunurile materiale, cât și oamenii.” În Germania, serviciul de informații interne (BfV) și-a intensificat contactele cu companiile de apărare și a recomandat inclusiv utilizarea unor echipe private de protecție apropiată. Sinan Selen, șeful BfV, a avertizat în fața parlamentarilor germani: „Rusia se angajează în planificarea deliberată a unor acte de violență împotriva unor persoane, prin intermediul unor actori statali sau controlați de stat.” „Observăm o evoluție suplimentară a acestor acțiuni în ceea ce privește țintele, metodele și actorii implicați, inclusiv utilizarea structurilor de criminalitate organizată.” Potrivit sursei, responsabilitatea pentru astfel de comploturi revine în mare parte GRU (serviciul de informații militare al Rusiei), iar metodele ar fi fost adaptate: colaborare mai strânsă cu grupări de criminalitate organizată, rețele transfrontaliere și împărțirea sarcinilor între celule diferite. Un element-cheie, spun oficiali citați, este că tentativele nici nu trebuie duse la capăt pentru a produce efecte. Un oficial din serviciile de informații a explicat: „Din perspectiva Rusiei, obiectivul principal rămâne unul psihologic.” „Este suficient să-i facă pe oameni să simtă că ar putea fi ținte pentru ca aceste acțiuni să-și producă efectul. Rușii vor ca oamenii să se gândească de două ori înainte de a face afaceri cu Ucraina.” Cazul Rheinmetall și un exemplu recent din Suedia În cazul complotului din 2024, serviciile de informații americane și germane ar fi descoperit o operațiune care îl viza pe Armin Papperger, descris ca susținător vocal al înarmării Ucrainei. Papperger a declarat că beneficiază de protecție apropiată permanentă, 24 de ore din 24, printr-o combinație de agenți de securitate privați și polițiști. Într-un alt episod menționat, doi tineri turiști ruși au fost arestați în Suedia după ce și-au instalat un cort în apropierea proprietății lui Micael Johansson, directorul general al Saab, și au fost eliberați la scurt timp. În ansamblu, avertismentele serviciilor și reacția companiilor indică o schimbare de regim de risc pentru industria europeană de apărare: securitatea personală a conducerii și protecția facilităților tind să devină parte din costurile recurente și din planificarea operațională, nu doar măsuri excepționale. [...]
Flotila Fluvială a României are un deficit operațional în apărarea antidrone , deși execută trageri cu rachete și artilerie în exerciții din Delta Dunării și în proximitatea litoralului, potrivit Antena 3 . În material se arată că armamentul folosit în aplicații nu poate fi utilizat pentru doborârea dronelor care vin dinspre mare către apele teritoriale și zona terestră, din motive tehnice. Articolul, care preia o analiză semnată de jurnalistul Radu Tudor, descrie situația drept „un foarte mare neajuns” pentru un stat membru NATO , în contextul în care, de trei ani, Rusia ar fi încălcat spațiul maritim, aerian și terestru românesc cu drone. Textul nu detaliază care sunt exact limitările tehnice invocate, menționând doar că acestea există. Exercițiul „Danube Protector 26 ”: capabilități testate, dar cu limitări În perioada 5–9 octombrie, peste 350 de militari au participat la exercițiul „Danube Protector 26”, desfășurat în poligonul temporar Sfântu Gheorghe. Au fost implicate structuri din Flotila Fluvială, Baza Logistică Navală „Pontica”, Centrul 39 Scafandri, Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” și Brigada 243 Radioelectronică și Observare „Calatis”. În cadrul exercițiului au fost executate trageri cu mai multe calibre, inclusiv 100 mm, 122 mm, 30 mm și 14,5 mm, potrivit pasajelor citate în articol. Ce forțe și mijloace au fost mobilizate Conform textului atribuit de Antena 3 lui Radu Tudor, în raion au fost aduse: două monitoare și două vedete blindate ale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie; patru vedete fluviale și două șalupe rapide de intervenție; nouă ambarcațiuni de asalt; nave logistice pentru sprijin. Separat, materialul menționează misiuni de cercetare și supraveghere, identificare și monitorizare a țintelor, securizarea comunicațiilor fluviale și protecția obiectivelor strategice, inclusiv cu sisteme autonome fără pilot (UAS) pentru cercetare aeriană și evaluarea impactului la țintă, informație atribuită Observatorului Militar. De ce contează: vulnerabilitate pe un tip de amenințare deja prezentă Mesajul central al materialului este că, în pofida exercițiilor și a tragerilor cu armament greu și de calibru mic, Flotila Fluvială nu ar avea, în forma actuală, capacitatea de a angaja eficient drone care vin dinspre mare către teritoriul României. În articol, această limitare este prezentată ca o problemă nerezolvată în ultimii trei ani, cu implicații directe pentru apărarea națională și pentru obligațiile României ca stat membru NATO. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
SUA accelerează producția bombardierului B-21, dar planul de 100 de aparate riscă să fie prea mic pentru nevoile operaționale , pe fondul îmbătrânirii flotei actuale și al creșterii cerințelor militare, potrivit Focus . Extinderea programului are o componentă industrială și financiară importantă: Forțele Aeriene ale SUA vor să adauge suprafață de producție la Palmdale (California) și să introducă o linie suplimentară de asamblare finală. Bugetul total indicat este de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei), finanțat parțial din bugetul SUA, iar restul de producătorul Northrop Grumman . Capacitate de producție mai mare, intrare în serviciu vizată în 2027 Conform informațiilor prezentate, extinderea ar urma să crească capacitatea anuală de producție cu un sfert. În paralel, Forțele Aeriene pregătesc introducerea avionului, programată pentru 2027, în timp ce testele sunt deja în derulare: două aeronave se află în faza de încercări și au efectuat inclusiv realimentări în aer. B-21 Raider este descris ca un bombardier „invizibil” pe radar (tehnologie stealth), destinat să pătrundă în spații aeriene puternic apărate, la distanțe mari, pentru a livra atât armament convențional, cât și nuclear. De ce 100 de aparate pot deveni insuficiente În prezent, Forțele Aeriene ale SUA pornesc de la o flotă de „cel puțin 100” de B-21. Totuși, Focus notează că numeroși specialiști consideră cifra prea mică: publicația de specialitate 19FortyFive estimează un necesar de cel puțin 200 de aeronave, iar alți experți ar plasa nevoia „semnificativ mai sus”. Argumentul de fond este unul operațional: flota de bombardiere a SUA este îmbătrânită și în scădere, iar vârsta medie a ajuns la peste 40 de ani, ceea ce pune presiune pe ritmul de înlocuire și pe dimensiunea viitoarei flote. Înlocuirea flotei vechi și lecția B-2 B-21 este planificat să înlocuiască B-1B Lancer și B-2 Spirit. În același timp, varianta modernizată B-52J ar urma să rămână în serviciu cel puțin până în 2050. Îngrijorarea privind numărul de aparate are și o componentă istorică: deși pentru B-2 fusese avută în vedere inițial o producție mai mare, în final au fost construite doar 21 de aeronave, decizie considerată astăzi de mulți drept o eroare majoră. În acest context, extinderea capacității industriale pentru B-21 reduce riscul de blocaj pe partea de producție, dar nu rezolvă automat dezbaterea centrală: dacă planul de flotă rămâne la 100 de aparate, SUA ar putea ajunge cu o capacitate de bombardament strategic sub necesar, chiar în momentul în care încearcă să înlocuiască o flotă tot mai veche. [...]
SUA vor să transforme B-52 într-o platformă de lovire antinavă la distanță , prin integrarea a până la 20 de rachete LRASM pe fiecare bombardier, într-un demers care ar putea schimba modul în care Washingtonul își proiectează forța în Indo-Pacific, potrivit Focus . Planul apare într-o documentație de achiziție a Naval Air Systems Command, relatată de Naval News , care indică intenția US Navy de a integra rachetele antinavă AGM-158C LRASM pe bombardierele strategice B-52H ale US Air Force. Lucrările ar urma să fie realizate de Lockheed Martin. Ce se schimbă operațional: „magazie zburătoare” pentru lovituri maritime B-52 poate transporta deja până la 20 de rachete de croazieră JASSM pentru ținte terestre, iar LRASM face parte din aceeași familie de armament, ceea ce face integrarea „tehnic firească”, potrivit publicației poloneze Geekweek . Diferența este că LRASM este proiectată pentru ținte maritime, în special nave de război. În documentația citată sunt menționate activități precum adaptări software, teste de zbor, reparații la echipamentele de testare și investigații privind posibile defecțiuni — indicii că programul vizează integrarea completă, nu doar o demonstrație punctuală. De ce contează în Indo-Pacific: lovire de la distanță, cu salve mari Miza este creșterea capacității SUA de a lovi nave la distanță mare, în special în scenarii care implică marina Chinei. B-52 poate decola de pe baze îndepărtate și poate transporta mai multe rachete decât un singur avion de pe portavion, ceea ce, în logica planului, ar permite completarea grupărilor de portavioane care, într-un conflict cu China, ar trebui să opereze în proximitatea sistemelor chineze de apărare antiaeriană cu rază lungă. Fostul pilot de B-52 Mark Gunzinger a declarat, citat de Naval News, că mai multe bombardiere ar putea lansa într-o singură misiune un număr mare de rachete asupra țintelor maritime, ceea ce ar crește „puterea de lovire” a SUA în Indo-Pacific. Publicația Asia Times interpretează inițiativa ca pe un posibil răspuns la dimensiunea numerică a marinei chineze și amintește că SUA (prin Congres) au semnalat anterior creșterea forțelor navale ale Chinei. Limitări: B-52 nu este invizibil, iar distanța rămâne critică Focus notează și constrângerile: B-52 nu este un avion „stealth” (cu semnătură radar redusă), ceea ce înseamnă că ar trebui să opereze la distanță suficientă față de apărarea antiaeriană chineză și ar putea depinde de sprijinul altor aeronave și sisteme. În plus, chiar și cu LRASM, distanța față de țintă este limitată de raza rachetei. LRASM are, potrivit Naval News, o rază de acțiune de peste 320 km și include capabilități precum atacul asupra navelor în mișcare, căutare autonomă a țintei într-o zonă definită, dificultate sporită de detectare de către adversar și utilizare fără dependență completă de GPS. Racheta folosește senzori proprii și ghidaj în infraroșu în faza finală, astfel încât ținta nu trebuie fixată înainte de lansare cu coordonate perfect precise. Context: LRASM există deja pe alte platforme, B-52 ar fi „încă o opțiune” Racheta a fost integrată deja pe alte aeronave: B-1B Lancer o poate utiliza, iar în iunie 2026 US Air Force a confirmat pentru prima dată folosirea LRASM de către un B-2A Spirit în Pacific. Integrarea pe B-52 ar adăuga, în această arhitectură, o platformă capabilă să lanseze salve mari de rachete antinavă, însă eficiența ei într-un conflict de intensitate ridicată depinde de modul în care va fi gestionată vulnerabilitatea bombardierului și de sprijinul din rețea (aeronave și sisteme de protecție/descoperire). [...]
Un incident naval cu opt dispăruți, la limita apelor teritoriale românești, amplifică riscul operațional în nordul Mării Negre , pe fondul unor noi alerte cu drone în proximitatea Sulinei, potrivit Biziday . Nava comercială Wine Trader, un transportor de produse chimice sub pavilion San Marino, a transmis joi dimineață o alertă de urgență după izbucnirea unui incendiu la nivelul castelului navei, la ora 7. Conform Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) , la bord se aflau 12 persoane, iar opt sunt dispărute. Intervenție în desfășurare, dar condițiile meteo limitează salvarea Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat forțe și mijloace pentru gestionarea incidentului din largul Mării Negre. Au fost ridicate două elicoptere Black Hawk ale Inspectoratului General de Aviație (unul cu echipă medicală, al doilea plecat de la București pentru suplimentarea capacității), ambele dotate cu sisteme de salvare prin troliere. Pe mare, autoritățile au alocat două ambarcațiuni: nava „Fifi”, plecată din portul Mangalia către nava afectată, cu personal medical la bord (un medic, doi paramedici și un asistent medical); o șalupă multirol a ISU Tulcea, plecată din portul Tulcea către portul Sulina, cu trei paramedici și patru membri ai echipajului. În zonă, o navă a Poliției de Frontieră monitorizează situația și sprijină operațiunea. La momentul informării, salvarea persoanelor nu se putea realiza în condiții de siguranță din cauza valurilor foarte mari, iar prioritatea era recuperarea în siguranță a celor patru membri ai echipajului aflați încă la bord. Context: alerte cu drone și un incident similar raportat cu o seară înainte În cursul nopții, au fost detectate roiuri de drone rusești în zona Insulei Șerpilor. Ministerul Apărării Naționale a informat că o dronă a fost detectată la ora 1:34 la sud-est de Sulina și a evoluat timp de un minut în spațiul aerian național, după care a dispărut de pe radare; de la Kogălniceanu au decolat aeronave F-18 spaniole. Ulterior, un alt roi de drone a fost detectat lângă Insula Șerpilor, a fost transmis un mesaj Ro-Alert în nordul județului Tulcea, iar de la Borcea au decolat două aeronave F-16 românești. Armata a precizat că niciuna dintre dronele din acest al doilea grup nu a pătruns în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la 05:46. Separat, cu o seară înainte, o altă navă aflată la ancoră în apropiere de Sulina ar fi fost lovită, iar un petrolier fără încărcătură, ancorat în rada portului Sulina, la circa 16 km de țărm (în apele teritoriale românești), a raportat că ar fi fost lovit de o dronă. [...]
