Știri
Știri din categoria Apărare
Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană, printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres. Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene.
Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab, conform comunicatului suedez citat în material.
Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite:
Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei.
Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme.
Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare.
În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen.
Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia.
Recomandate
Suedia își extinde prezența militară în Finlanda, cu avioane de luptă Gripen și nave de război, într-o mișcare menită să întărească supravegherea și descurajarea pe flancul estic al NATO , după ce Helsinki a cerut sprijin, potrivit Focus . Miza este una operațională: patrule în „zone deosebit de sensibile” la granița cu Rusia, pe fondul unor incidente aeriene repetate în regiune. Trimiterea de unități militare are ca obiectiv consolidarea supravegherii comune la frontiera estică a Finlandei. În teren ar urma să opereze avioane Gripen și nave militare, pentru a sprijini securizarea teritoriului finlandez, conform informațiilor din material. Ce a declanșat decizia: solicitarea Finlandei și incidente aeriene Postul public suedez SVT relatează că decizia a fost luată după un ajutor cerut de la Helsinki. Finlanda ar reacționa la mai multe incidente care au agravat situația de securitate în zona de graniță, inclusiv „amenințări aeriene” repetate în cursul anului, care au dus la închiderea unor aeroporturi. Ce include operațiunea și ce ar putea urma Potrivit publicației economice Dagens industri , cooperarea mai strânsă vizează „supravegherea și protecția integrității teritoriale”. În toamnă, ar putea fi relocate în Finlanda și unități terestre anti-dronă, însă acest pas nu este confirmat și rămâne, deocamdată, deschis. Mesajul politic și coordonarea cu NATO Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson , a încadrat măsura în politica de securitate comună a celor două state și în logica descurajării în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO. „Ca aliați, Suedia și Finlanda au o viziune comună asupra importanței unei descurajări și apărări puternice în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO.” De partea finlandeză, ministrul apărării Antti Häkkänen a spus că cooperarea aeriană și navală este deja un element stabil al relației bilaterale și că extinderea către supravegherea teritorială este un pas firesc. „Este firesc să dezvoltăm acest lucru acum prin cooperare în supravegherea teritorială și în protecția integrității teritoriale.” Operațiunea este descrisă ca fiind strâns coordonată cu NATO, iar guvernele celor două țări o prezintă atât ca sprijin pentru Finlanda, cât și ca o contribuție la securitatea întregii regiuni a Mării Baltice. [...]
Zelenski își întărește comanda defensivă în Donețk prin numirea a doi comandanți de prim-plan pentru a superviza apărarea „centurii de fortărețe” din est, într-un moment în care Rusia înaintează lent spre orașe-cheie, potrivit HotNews . Președintele Volodîmîr Zelenski, aflat într-o vizită pe linia frontului alături de șeful statului major, a anunțat că Andrii Bilețki (comandantul Corpului al Treilea de Armată) și Denis Prokopenko (comandantul Primului Corp „Azov”) vor conduce noile grupări menite să consolideze apărarea în zona Donețk, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: Donețk rămâne miza operațională imediată Trupele ruse avansează către așa-numita „centură de fortărețe”, o succesiune de orașe industriale din Donețk. În paralel, Kremlinul a cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune ca condiție pentru încetarea războiului, cerere respinsă de Kiev. În acest context, numirile sunt prezentate ca o încercare de a întări coordonarea apărării în jurul unor bastioane considerate esențiale, precum Kostiantînivka, Kramatorsk și Sloviansk, pe măsură ce forțele ruse se apropie de aceste orașe. Cine sunt comandanții și ce rol primesc Cei doi sunt descriși ca parte a unei generații noi de comandanți de teren, cu experiență, care conduc unele dintre cele mai capabile și mai bine instruite forțe ale Ucrainei. Unitățile lor sunt deja implicate în luptele din est, iar comandanții au fost apreciați pentru eficiență și capacitate de planificare, potrivit materialului. Publicația notează și câteva repere despre profilul lor: Andrii Bilețki a fondat Batalionul „Azov” în 2014 și ulterior a înființat Corpul al Treilea de Armată, considerat una dintre unitățile ucrainene cele mai căutate de noii recruți. Denis Prokopenko a comandat „Azov” în timpul asediului de la Mariupol și, după revenirea din captivitate în Rusia, a contribuit la transformarea unității într-o structură de „zeci de mii de trupe”, conform textului. Ambele unități sunt asociate cu adoptarea doctrinei de tip NATO și a noilor tehnologii. Legătura cu reorganizarea conducerii militare Potrivit analistului militar ucrainean Mikola Bielieskov, citat în articol, aceste numiri ar urmări să îi ofere noului șef al statului major, Mihailo Drapatîi, mai mult spațiu pentru planificare strategică. În oglindă, predecesorul său, Oleksandr Sîrski, fusese criticat pentru micromanagement și pentru încercarea de a gestiona inclusiv sectoare mai mici ale frontului. Separat, comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a salutat numirile, considerându-le un pas către „războiul centrat pe rețea” (concept care pune accent pe conectarea unităților și a senzorilor într-un sistem comun de comandă și lovire). „Asta este exact ceea ce înseamnă «Războiul Inteligent»”, a scris el pe rețelele sociale. [...]
Finlanda intră în producția de drone pentru Ucraina și piața europeană , prin acorduri semnate între companii de apărare ucrainene și finlandeze, într-un demers care mută o parte din capacitățile industriale în afara razei loviturilor rusești și deschide perspectiva unor livrări și exporturi mai stabile. Informațiile apar în Kyiv Post , care citează anunțul făcut de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pe 23 august, după o întâlnire la Kiev cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , axată pe cooperarea din industria de apărare. Acordurile vizează dezvoltarea și fabricarea de drone în Finlanda pentru a acoperi atât nevoile armatei ucrainene, cât și cererea din Europa. Zelenski a prezentat parteneriatul ca o combinație între experiența de luptă acumulată de Ucraina și tehnologiile finlandeze. Ce include pachetul de cooperare Potrivit președintelui ucrainean, documentele semnate acoperă trei direcții operaționale: producție comună de vehicule aeriene fără pilot (drone); extinderea capabilităților pentru sisteme maritime fără echipaj; înființarea unei societăți mixte pentru producția de complexe robotice terestre (platforme fără echipaj pentru operațiuni la sol). Zelenski a legat momentul semnării de Ziua Drapelului Național al Ucrainei și de ajunul Zilei Independenței, mulțumind Finlandei pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Drone Deal”, un format pentru producție și export pe termen lung Acordurile cu Finlanda se înscriu într-un efort diplomatic mai amplu al Kievului de a obține pacte de cooperare pe termen lung în industria de apărare, sub ceea ce Ucraina numește formatul „Drone Deal”. Publicația amintește că, pe 7 iulie, la summitul NATO de la Ankara, Ucraina a semnat acorduri similare cu Estonia și Țările de Jos. În același context, Zelenski a descris aceste înțelegeri drept acorduri „depline”, care ar include producție comună de drone, dezvoltare tehnologică și exporturi sistematice de armament. De ce contează: reducerea riscului operațional și creșterea capacității industriale Miza principală a inițiativei, așa cum este descrisă în articol, este scalarea producției internaționale de echipamente fără echipaj, folosind expertiza ucraineană testată în luptă și, în același timp, diminuarea riscului ca fabricile din Ucraina să fie lovite de atacuri rusești, prin relocarea unor proiecte comune în state aliate. Materialul nu oferă detalii despre volume de producție, investiții, termene de livrare sau companiile implicate, astfel că impactul cantitativ și calendarul rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan pun pe masă proiecte comune în industria de apărare , la prima reuniune de lucru după semnarea unui pact de apărare colectivă care tratează un atac asupra uneia dintre țări ca un atac asupra tuturor, potrivit HotNews . Întâlnirea are loc luni, la Istanbul, și vine la câteva săptămâni după „ Înțelegerea de Apărare Comună de la Mecca ”, semnată pe 7 august. Acordul reunește trei aliați suniți ai Statelor Unite, pe fondul războiului din Golf și al atacurilor iraniene cu rachete asupra țărilor exportatoare de petrol din regiune. Ce urmăresc cele trei state: interoperabilitate și producție comună La reuniune participă miniștrii de Externe și ai Apărării, precum și șefii de stat-major ai Turciei, Arabiei Saudite și Pakistanului. Pe agendă sunt „chestiuni de securitate internațională”, iar discuțiile vizează, conform informațiilor citate: sporirea capacităților de apărare; o interoperabilitate mai mare între forțele armate (adică posibilitatea de a opera împreună, cu proceduri și echipamente compatibile); intensificarea cooperării în industria de apărare, inclusiv prin proiecte și producție comună de armament. Miza economică este directă: o astfel de cooperare poate muta o parte din cheltuielile de înzestrare către programe industriale comune, cu efecte asupra comenzilor, transferului de tehnologie și capacităților de producție din cele trei țări. O clauză de tip „articolul 5” și posibilă extindere Acordul este descris ca un mecanism de „descurajare colectivă” și include o clauză similară articolului 5 din Tratatul NATO: un atac armat asupra oricăreia dintre cele trei țări semnatare este tratat ca un atac asupra tuturor. Turcia a transmis că pactul este deschis extinderii, Egiptul fiind menționat ca potențial candidat, și că inițiativa nu urmărește să înlocuiască alianțele existente. În context, HotNews amintește că Turcia are a doua armată ca mărime din NATO, iar Pakistanul este o putere nucleară, în timp ce Arabia Saudită este unul dintre marii exportatori de petrol. Context regional: presiune militară și financiară asupra Iranului Reuniunea este anunțată pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile militare ale Israelului și ale Iranului șiit, în condițiile în care Statele Unite încearcă să limiteze tulburările regionale care au provocat o criză energetică globală. Tot în acest context, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva Statelor Unite și a Israelului, într-un mesaj transmis duminică, la șase luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit articolului, Iranul a vizat state aliate ale Washingtonului din regiune, iar relațiile Teheranului cu mai multe capitale s-au deteriorat. În perioada următoare, indicatorul practic pentru relevanța pactului va fi dacă discuțiile de la Istanbul se traduc în proiecte industriale concrete și în pași măsurabili de interoperabilitate, nu doar în coordonare politică. [...]
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
