Știri
Știri din categoria Apărare
Un submarin britanic cu propulsie nucleară ar fi fost poziționat în Marea Arabiei, potrivit Reuters, care citează un articol din Daily Mail pe fondul tensiunilor regionale. Agenția precizează că nu a putut verifica imediat informația, iar Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns pe loc unei solicitări de comentariu.
Conform relatării Daily Mail, submarinul ar oferi Regatului Unit capacitatea de a lansa lovituri la distanță mare dacă un conflict regional s-ar intensifica. Platforma ar fi echipată cu rachete de croazieră Tomahawk, un tip de armament destinat atacurilor asupra țintelor terestre de la distanțe mari.
Daily Mail indică faptul că este vorba despre HMS Anson, înarmat cu rachete Tomahawk Block IV și torpile Spearfish. Submarinul ar fi plecat din Perth la începutul lunii martie și ar fi parcurs aproximativ 5.500 de mile până în zonă.
Potrivit aceleiași surse, submarinul ar ieși periodic la suprafață pentru a comunica cu Permanent Joint Headquarters din Northwood, centrul de comandă operațională al Regatului Unit. În scenariul unei lansări, ordinul ar urma să fie autorizat de prim-ministru și transmis de șeful operațiunilor comune, mai notează publicația.
Reuters consemnează că această desfășurare ar veni după ce Downing Street a autorizat SUA să folosească baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene considerate o amenințare la adresa Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru tranzitul global de petrol și gaze. În lipsa unei confirmări oficiale, semnificația operațională a poziționării rămâne, deocamdată, la nivel de informație atribuită presei britanice.
Recomandate
SUA au aprobat o vânzare de armament de 1,96 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) către Arabia Saudită , într-o mișcare care întărește apărarea antiaeriană a regatului și, implicit, capacitatea sa de descurajare într-un context regional în care riscul de escaladare crește, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a anunțat miercuri aprobarea unei potențiale vânzări militare externe („foreign military sale”), estimată la aproape 2 miliarde de dolari, cu obiectivul declarat de a consolida apărarea aeriană saudită pe fondul intensificării războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce cumpără Arabia Saudită și cine livrează Contractorul principal al tranzacției ar urma să fie BAE Systems . Printre echipamentele solicitate se află până la 20.000 de sisteme Advanced Precision Kill Weapon Systems (APKWS) și focoasele aferente. Marina SUA descrie APKWS drept o soluție „ieftină” pentru distrugerea țintelor, cu limitarea pagubelor colaterale în lupta de aproape. Miza: apărare antiaeriană și interoperabilitate cu forțele SUA În comunicatul citat de Al Jazeera, Departamentul de Stat susține că vânzarea sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin îmbunătățirea securității unui „aliat major non-NATO” și prin întărirea stabilității în regiunea Golfului. Totodată, Washingtonul afirmă că pachetul ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințări actuale și viitoare, prin consolidarea apărării teritoriului și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu forțele SUA, precum și cu alte forțe regionale și NATO. Context operațional: tensiuni cu Houthis și riscuri pentru infrastructura energetică Aprobarea vine în momentul în care Arabia Saudită pare aproape de o reluare a conflictului cu Houthis din Yemen, sprijiniți de Iran, după ce aceștia au lansat luni rachete asupra unui aeroport din Abha, în sudul Arabiei Saudite. Atacul a urmat unor lovituri aeriene care au vizat aeroportul din Sanaa și au deviat un zbor ce transporta o delegație Houthi care se întorcea de la funeraliile liderului suprem iranian. Houthis au acuzat Riyadhul pentru atac. Liderul Houthi Abdul-Malik al-Houthi a avertizat joi că instalațiile petroliere saudite și alte obiective vitale ar putea deveni ținte pentru rachetele și dronele grupării dacă Arabia Saudită se implică într-o „agresiune cuprinzătoare” împotriva Yemenului și merge spre escaladare. Separat, materialul notează și deteriorarea armistițiului dintre SUA și Iran, în condițiile în care Washingtonul își intensifică atacurile după impunerea unei blocade navale. Efect asupra SUA: fără impact asupra pregătirii militare, susține Washingtonul Departamentul de Stat afirmă că tranzacția propusă nu ar avea „niciun impact negativ” asupra nivelului de pregătire al apărării SUA. [...]
Bundeswehr a intrat într-un program pilot pentru evacuarea medicală cu drone , un demers cu potențial de a schimba modul în care sunt scoși răniții din zonele cu risc ridicat și de a reduce expunerea personalului medical pe câmpul de luptă, potrivit G4Media . Armata germană testează, împreună cu compania germană Avilus , un sistem de drone dedicat evacuării răniților din zone de conflict, informație anunțată de cele două părți și preluată de dpa, citată de Yahoo News. Acordul dintre Bundeswehr și producător a fost semnat la începutul lunii aprilie și prevede testarea a două drone din modelul „Grille”, concepute pentru misiuni de evacuare medicală și transport rapid în condiții de risc ridicat. Ce se testează și cum va fi folosit Programul pilot include două componente: evaluarea tehnică a dronelor și instruirea personalului militar care le va opera. Testele sunt derulate împreună cu serviciul medical al Bundeswehr, cu obiectivul de a adapta sistemul la nevoile operaționale ale armatei germane. „Scopul este de a adapta cu precizie sistemul la cerințele operaționale specifice ale forțelor armate prin teste practice cu serviciul medical al Bundeswehr.” Capacitățile declarate ale dronelor „Grille” Conform datelor furnizate de producător, dronele testate au următoarele caracteristici: autonomie de aproximativ 50 de kilometri; viteză de până la 90 km/h; capacitate de transport: o persoană de până la 135 de kilograme. Aceste specificații ar permite evacuarea răniților din zone greu accesibile sau aflate sub amenințare directă, fără a trimite imediat echipe medicale sau vehicule în perimetre expuse. De ce contează operațional Testele sunt prezentate ca parte a eforturilor Bundeswehr de a integra tehnologii autonome și sisteme fără pilot în operațiuni, pe fondul lecțiilor din conflictele recente și al accentului pus pe protejarea personalului medical și a militarilor răniți. Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea testelor sau pentru o eventuală achiziție la scară mai mare. [...]
Marea Britanie repornește investițiile în drone de luptă „loyal wingman” , alocând finanțare dedicată pentru programul Storm Fighter, într-o încercare de a transforma rapid conceptul în capacitate operațională după eșecul unor inițiative anterioare. Potrivit TWZ , Royal Air Force (RAF) a lansat un nou program de „collaborative combat aircraft” (CCA) – aeronave fără pilot care operează împreună cu avioane de vânătoare cu pilot – pe fondul unei modernizări mai ample a forțelor armate britanice. Programul Storm Fighter este finanțat dintr-o investiție de 406 milioane dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) destinată CCAs, inclusă în Defense Investment Plan (DIP) publicat la începutul lunii. În paralel, modernizarea britanică pentru sisteme fără pilot și autonome este susținută de circa 6,6 miliarde dolari (aprox. 30 miliarde lei) pe patru ani, conform aceleiași surse. Miza operațională: drone „suficient de bune”, ieftine și produse rapid La conferința Global Air and Space Chiefs’ Conference de la Londra, ministrul britanic pentru pregătire și industrie în apărare, Luke Pollard , a descris Storm Fighter ca parte a unei viziuni de „forță aeriană de generația a șasea” în Europa, bazată pe integrarea dronelor în misiuni de luptă alături de platforme cu pilot. Un oficial RAF a insistat pe criteriile de cost și ritm de producție, sugerând că programul trebuie să evite capcana unor platforme prea scumpe și prea lente de livrat. Publicația redă și un prag de comparație cu F-35: dacă o astfel de dronă ar ajunge să necesite 70% din timpul de fabricație al unui F-35 și să coste trei sferturi din acesta, programul ar trebui „reluat de la zero”. Cum se leagă Storm Fighter de flota RAF și de alte programe „Storm” Storm Fighter este încadrat într-o familie mai largă de inițiative „Storm” pentru războiul aerian. TWZ notează că: Storm Shroud , o dronă de război electronic (EW – electronic warfare), ar urma să intre în serviciu în acest an; RAF a anunțat și Storm Chrome , tot o dronă EW; a fost menționat și Storm Fire , o dronă de atac „one-way” (muniție rătăcitoare/„kamikaze”) cu rază de 1.000 de mile (aprox. 1.609 km). În privința integrării, Pollard a indicat că dronele Storm Fighter ar urma să „zboare în luptă” împreună cu Typhoon , F-35 și viitorul Tempest . TWZ subliniază însă o constrângere de calendar: Typhoon este planificat să fie retras până în 2040, ceea ce implică nevoia ca Storm Fighter să ajungă operațional înainte de intrarea în serviciu a Tempest. Lecția Project Mosquito și presiunea de a livra Relansarea vine după anularea Project Mosquito, parte a inițiativei LANCA (Lightweight Affordable Novel Combat Aircraft). Mosquito viza un prototip de „vânător fără pilot” până în 2023, iar în 2021 fusese atribuit un contract către Spirit AeroSystems. Programul a fost anulat în 2022, din motive pe care TWZ spune că nu sunt pe deplin clare, dar sursa indică drept posibil factor bugetul redus: 41 milioane dolari pe trei ani (aprox. 190 milioane lei). În acest context, Storm Fighter este prezentat ca o revenire la o nevoie operațională mai veche a Ministerului Apărării britanic: drone capabile să zboare la viteză mare alături de avioane de vânătoare, cu încărcături pentru rachete, supraveghere și război electronic, inclusiv cu așteptări de supraviețuire în fața sistemelor sol-aer. Cine ar putea construi dronele: interes industrial, dar fără cerințe publicate Deocamdată, Storm Fighter rămâne „mai mult decât un nume atașat unei cerințe în formare”, fără design, contractor sau calendar de achiziție formalizat, potrivit TWZ. Totuși, publicația menționează că Janes ar fi raportat interes din partea BAE Systems și Boeing , în condițiile în care cerințele oficiale nu au fost încă publicate. TWZ amintește și de interesul britanic pentru MQ-28 Ghost Bat (Boeing), precum și de implicarea BAE în programul MQ-28 (sisteme de autonomie și stație de control la sol). În plus, BAE colaborează cu Lockheed Martin Skunk Works la un concept de dronă CCA „high-end”, numit Vectis, iar General Atomics ar fi propus o variantă din familia Gambit adaptată pentru portavioane; compania furnizează deja RAF dronele Protector. Ce urmează, practic, este definirea cerințelor și a modelului de achiziție: dacă RAF va reuși să fixeze rapid specificațiile și să aleagă o soluție care să poată fi produsă în volum, Storm Fighter poate deveni un program cu impact direct asupra structurii viitoare a aviației militare britanice. Dacă nu, riscă să repete blocajele care au dus la dispariția Project Mosquito. [...]
Conflictul dintre conducerea civilă și cea militară din Ucraina riscă să blocheze reforme-cheie , după ce ministrul apărării Mykhailo Fedorov l-a acuzat public pe comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrsky, că obstrucționează schimbările și evită să discute deschis problemele din sistem, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin în contextul în care demiterea lui Fedorov, anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski, mai are nevoie de aprobarea Parlamentului. Fedorov a spus, într-un briefing de presă de urgență la Kiev, pe 16 iulie, că nu i-a cerut lui Zelenski să aleagă între el și Syrsky, dar că „toate inițiativele” ministerului ar fi început să fie blocate, ceea ce ar fi făcut cooperarea imposibilă. În același timp, el a susținut că Syrsky nu ar fi dispus să recunoască public problemele din armată și că, în loc să se concentreze pe înfrângerea Rusiei, ar alimenta divizări interne. „Syrsky nu este pregătit să vorbească deschis despre probleme. În loc să se gândească la cum să învingă Rusia, s-a gândit cum să împartă țara.” Reformele invocate: drone, roboți și schimbări de personal Fedorov a cerut „decizii fundamentale de personal”, inclusiv înlocuirea comandantului-șef și a șefului Statului Major General, pentru a da mai multă influență comandanților tineri. El a acuzat Statul Major că a împiedicat reforme în interiorul ministerului, oferind două exemple operaționale: aprobarea unui program de dotare a brigăzilor cu drone ar fi durat patru luni, din cauza disputelor birocratice; în șase luni, structura Ministerului Apărării nu ar fi putut fi schimbată deoarece nu ar fi primit avizul Statului Major. În viziunea lui Fedorov, avantajul pe câmpul de luptă ar trebui să vină din tehnologie, nu din numărul de militari, iar dronele ar trebui să înlocuiască soldații „ori de câte ori este posibil”. „Mai întâi, dronele trebuie să lupte. Trebuie să protejăm oamenii. Să pierdem drone, nu soldați.” El a mai cerut înființarea unei școli dedicate „războiului modern”, pentru formarea unei noi generații de lideri militari pe baza lecțiilor din invazia la scară largă a Rusiei. Cifre și rezultate revendicate în mandatul de șase luni Fedorov a enumerat mai multe realizări din perioada în care a condus ministerul, inclusiv: drone interceptoare care ar doborî 70–80% dintre dronele rusești Shahed; creșterea achizițiilor de sisteme robotice terestre de la 12.000 anul trecut la 50.000 anul acesta; dezvoltarea unui concept de apărare antiaeriană „stratificată”, care ar urmări interceptarea a până la 95% din dronele Shahed și rachetele de croazieră, folosind tehnologii noi. Tot el a afirmat că Ucraina l-ar fi convins pe Elon Musk să restricționeze accesul Rusiei la terminalele Starlink , în urma unor discuții directe. Demiterea, încă în joc în Parlament, și reacțiile din armată și societate Zelenski a confirmat demiterea lui Fedorov cu o zi înainte, invocând, între altele, neînțelegeri cu Syrsky privind modul de ducere a războiului. Fedorov ar urma să rămână „în echipă” într-un alt rol, nespecificat, iar plecarea sa face parte dintr-o remaniere mai amplă, în care ministrul de interne Ihor Klymenko ar urma să îl înlocuiască la Apărare. Decizia a generat reacții în lanț: adjunctul comandantului Forțelor Aeriene, Pavlo Yelizarov, și-a anunțat demisia, spunând că nu poate rămâne în armată după îndepărtarea lui Fedorov. În paralel, mii de oameni s-au adunat lângă Teatrul „Ivan Franko” din Kiev, cerând președintelui să revină asupra deciziei. Pe plan politic, în timpul dezbaterilor parlamentare, unii deputați au cerut ca Fedorov să prezinte un raport despre rezultatele mandatului înainte de orice vot. Mai multe instituții media ucrainene, citând surse parlamentare, au relatat că în Rada nu ar exista suficiente voturi pentru aprobarea demiterii, însă această informație rămâne la nivel de raportare pe surse. [...]
Demisia adjunctului comandantului Forțelor Aeriene ale Ucrainei expune tensiuni în vârful conducerii apărării , în plin proces de schimbare a Cabinetului și a conducerii Ministerului Apărării, potrivit Kyiv Post . Pavlo Yelizarov spune că a plecat din armată după demiterea ministrului apărării Mykhailo Fedorov, pe care o consideră „o mare nenorocire” pentru capacitatea de apărare a țării. Yelizarov a anunțat pe Facebook că și-a depus demisia „în al cincilea an al războiului” și a precizat că nu intenționează să-și continue serviciul militar. „Din păcate, în al cincilea an al războiului, mi-am depus demisia din Forțele Armate ale Ucrainei. Consider că demiterea lui M. Fedorov este o mare nenorocire pentru capacitatea de apărare a țării.” Schimbarea de la Apărare, legată de „viziuni diferite” asupra războiului În același context politic, parlamentarii discutau componența noului Cabinet, iar una dintre mizele rămase neclarificate era conducerea Ministerului Apărării. Publicația notează că, după o a doua reuniune a fracțiunii de guvernământ „Servitorul Poporului”, deputata Olha Vasylevska-Smahliuk a spus că președintele Volodîmîr Zelenski îl va nominaliza pe ministrul de interne Ihor Klymenko pentru funcția de ministru al apărării. Zelenski a explicat ulterior că a decis să-l înlocuiască pe Fedorov deoarece ministrul în funcție și comandantul-șef Oleksandr Sîrski ar fi avut „viziuni diferite” despre modul în care trebuie purtat războiul. Președintele a adăugat că Fedorov va rămâne în echipa sa, fără să precizeze rolul. Presiune publică și risc de discontinuitate în reforme și cooperare Materialul consemnează și o protestare în Kiev față de demiterea lui Fedorov, la care ar fi participat câteva mii de persoane, potrivit unui corespondent al publicației. Manifestanții au cerut revenirea asupra deciziei și au susținut că schimbarea ar putea deraia reformele din apărare; poliția a spus că protestul a fost pașnic. În plan extern, comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius a criticat decizia, numind-o „o mare surpriză” și subliniind importanța păstrării cooperării de apărare UE–Ucraina. El a spus că UE va căuta asigurări că programele comune de producție de arme și drone continuă fără întreruperi. Parlamentul urma să voteze noul cabinet joi, 16 iulie, iar la momentul publicării articolului legislativul analiza și numirea lui Serhiy Koretsky, director general al Naftogaz, ca prim-ministru. [...]
Planificarea militară a SUA pentru Cuba rămâne, deocamdată, un exercițiu pe hârtie , dar discuțiile interne arată cum războiul din Iran consumă resurse și limitează opțiunile Washingtonului în alte dosare, potrivit HotNews , care citează o relatare CBS News preluată de Anadolu și Agerpres. Planificatorii militari americani au analizat mai multe scenarii pentru posibile acțiuni împotriva Cubei, inclusiv un asalt aerian la care ar participa mii de soldați. Conform unor oficiali americani citați de CBS News, misiunea ar fi asociată Diviziei 101 Aeropurtată, descrisă drept singura unitate pregătită pentru o astfel de operațiune. De ce e puțin probabil un pas rapid spre o operațiune Oficialii citați în relatare insistă că planificarea nu echivalează cu o decizie politică: nu ar însemna automat că președintele Donald Trump sau Pentagonul au hotărât lansarea unei operațiuni. În plus, o eventuală acțiune împotriva Cubei ar întâmpina „provocări majore” în acest moment, pentru că o parte importantă din resursele militare ale SUA rămâne angajată în operațiuni împotriva Iranului. În același context, se menționează că avioane, capabilități de informații și alte resurse au fost deja transferate în Orientul Mijlociu, ceea ce face improbabil un demers militar împotriva Cubei pe termen scurt. Ce a inclus briefingul de la Pentagon Potrivit CBS News, Pentagonul a organizat luna trecută un briefing pe un „concept de operațiuni” pentru a evalua opțiuni militare preliminare. În astfel de exerciții sunt analizate, în mod uzual: obiectivele misiunii; necesarul de trupe; logistica; termenele; riscurile. Presiune diplomatică și sancțiuni: linia oficială a Washingtonului Pe linie politică, secretarul de stat Marco Rubio ar fi susținut o tranziție diplomatică spre un guvern cubanez tehnocrat, dispus să aplice reforme economice, însă demersul ar fi intrat în impas, în pofida presiunii financiare crescute, inclusiv prin sancțiuni care vizează armata cubaneză și GAESA , conglomeratul militar. Departamentul de Stat a extins, de asemenea, sancțiunile împotriva entităților de stat cubaneze care „canalizează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea populației, inclusiv brigăzile de intervenție rapidă. Context intern: tensiuni legate de războiul din Iran Relatarea CBS News mai notează, pe baza unor surse familiarizate cu situația, că războiul din Iran ar fi scos la iveală tensiuni între Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul apărării. Doi oficiali au declarat că Hegseth ar fi favorizat o abordare militară mai dură, în pofida îngrijorărilor generalului Dan Caine, șeful Statului Major Interarme. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a respins informațiile privind nemulțumirea lui Trump față de subordonați, afirmând că președintele „a fost extrem de mândru” de conducerea lui Hegseth și a amiralului Brad Cooper pe durata Operațiunii „Epic Fury ”. În ansamblu, informațiile indică mai degrabă o evaluare de opțiuni și constrângeri operaționale, decât un semnal că SUA se pregătesc efectiv pentru o intervenție iminentă în Cuba. [...]
