Știri
Știri din categoria Apărare
România ar putea primi în câteva săptămâni sisteme anti-dronă de la aliați, dar operarea lor cere instruire, ceea ce împinge efectul real al măsurii dincolo de reacția „pe loc”, potrivit Digi24. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, spune că astfel de capabilități sunt cele mai eficiente în timp de pace și că România a cerut sprijin NATO pentru acoperirea unor puncte-cheie până la livrarea echipamentelor contractate.
În evaluarea sa, pentru a înțelege traiectoria dronei prăbușite la Galați și dacă a fost deviată „cinetic” (prin lovire) sau „noncinetic” (prin mijloace electronice), ar fi necesar un schimb de informații cu Ucraina, care ar fi monitorizat la rândul ei incidentul și ar putea avea sisteme mai performante. Toma avertizează însă că o concluzie cu „100% certitudine” este puțin probabilă, chiar și după o analiză care poate dura zile sau săptămâni.
Punctul operațional critic, potrivit fostului comandant NATO, este că primirea unui sistem anti-dronă nu rezolvă automat problema: personalul trebuie instruit pentru utilizare, iar acest proces durează.
Toma dă ca exemplu sistemul Merops, pentru care pregătirea s-ar fi făcut în comun cu militari din Polonia, și estimează că, „în cel mai fericit caz”, instruirea durează câteva săptămâni.
Pe termen scurt, Toma indică drept opțiune „la îndemână” solicitarea de sprijin NATO și, separat, sprijin american, prin dislocarea temporară a mai multor sisteme anti-dronă. Scopul ar fi protejarea unor puncte-cheie de la frontieră, nu neapărat acoperirea integrală a întregii lungimi.
În același material este menționat și un contract semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Quantum Systems pentru furnizarea produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro fără TVA (aprox. 153 milioane lei), pentru 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kit-uri Scorpion. Conform contractului, livrarea celor 34 de sisteme este prevăzută pentru anul 2027, iar utilizarea lor este descrisă ca fiind pentru misiuni de supraveghere.
Separat, Digi24 mai notează că România a semnat principalele contracte din cadrul programului european SAFE pentru modernizarea accelerată a Armatei, pachet care include și sisteme anti-dronă de ultimă generație, alături de alte categorii de echipamente.
Recomandate
România își mută accentul pe apărarea antidrone și pe producție comună cu Ucraina , în contextul incidentelor tot mai dese de pe Flancul Estic, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la CNN după cazul dronei rusești prăbușite la Galați. În intervenția televizată, Țoiu a spus că România are „o listă clară de capabilități” necesare pentru creșterea capacității de apărare pe Flancul Estic și că a alocat „2 miliarde” pentru achiziții de apărare, menționând și participarea la misiuni de apărare „nu doar pe teritoriul nostru”. De ce contează: apărarea antidrone devine o nevoie operațională, nu doar o opțiune Mesajul central al ministrului este că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru riscul specific al dronelor care ajung în proximitatea zonelor locuite. Oana Țoiu a invocat avioanele F-16 ca parte a apărării aeriene, dar a explicat că folosirea lor împotriva dronelor în zone rezidențiale poate crea riscuri suplimentare, motiv pentru care România ar avea nevoie de radare și sisteme antidrone. „Avem avioanele F-16 pe care le folosim, dar asta creează și un risc de securitate în ceea ce privește doborârea dronelor în zonele de securitate. Tocmai de aceea avem nevoie de radare și sisteme anti-dronă.” Contextul imediat este incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a provocat o explozie; în urma acestuia, două persoane au fost rănite și au avut nevoie de spitalizare, conform aceleiași surse. Marea Neagră și cooperarea regională, în logica NATO Țoiu a plasat discuția și în cadrul mai larg al apărării la Marea Neagră, pe care a numit-o „un punct strategic” pentru NATO, indicând cooperarea cu Turcia și Bulgaria pentru apărarea zonei. Ucraina, „partener strategic” pentru sisteme antidrone și producție comună Un element cu implicații directe pentru industria de apărare este deschiderea către colaborare cu Ucraina, pe fondul experienței acumulate de aceasta în războiul dronelor. Ministrul a afirmat că România vede în Ucraina „un partener strategic” și că ar urma să producă împreună sisteme de apărare împotriva dronelor. „Vedem în Ucraina un partener strategic și vom produce împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.” Ce achiziții sunt deja în derulare: un contract SAFE de 30,7 milioane euro În același context, articolul notează că Ministerul Apărării a publicat lista contractelor semnate pentru Programul SAFE , iar unul dintre ele vizează furnizarea de către Quantum Systems a produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro, fără TVA (aprox. 153 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro). [...]
Europa riscă un deficit de capacitate militară dacă SUA își reduc prezența , iar nota de plată ar putea ajunge la sute de miliarde de euro, într-un moment în care industria de apărare a UE rămâne fragmentată și greu de scalat, potrivit G4Media , care preia un interviu cu comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius . Kubilius susține că reducerea treptată a prezenței americane în Europa, așa cum este indicată de Strategia Națională de Apărare a SUA , ar trebui tratată ca un semnal pentru accelerarea construirii unor capabilități europene, inclusiv printr-o forță europeană de reacție rapidă. El amintește că SUA au „puțin sub 80.000 de soldați” pe continent, descriși ca o forță permanentă și coezivă, greu de replicat prin simpla „asamblare” a armatelor naționale. Costul înlocuirii capabilităților americane și presiunea pe bugete În interviul acordat publicației spaniole EL MUNDO , comisarul invocă un document realizat de experți germani („Sparta 2.0”), care ar estima tranziția la capabilități echivalente la circa 500 de miliarde de euro (aprox. 2.500 miliarde lei). În paralel, el indică faptul că, dacă statele membre își cresc cheltuielile pentru apărare la 3,5% (în linie cu o promisiune față de NATO, în formularea sa), totalul ar ajunge la aproximativ 6,8 trilioane de euro (aprox. 34.000 miliarde lei) în următorii zece ani. Mesajul central: chiar dacă finanțarea ar putea fi mobilizată la nivel național, implementarea depinde de capacitatea industriei europene de a livra rapid și la scară. Blocajul industrial: piață fragmentată, certificări nealiniate, contracte incerte Kubilius descrie industria europeană de apărare drept „extrem de fragmentată”, fără o piață unică funcțională. El indică probleme operaționale care frânează producția și livrările între statele UE: certificări și teste care nu sunt recunoscute între țări; transferuri intra-UE pe care le numește „un coșmar”; lipsa contractelor și a garanțiilor pe termen lung, care descurajează investițiile în extinderea capacităților; dificultatea de a scala producția „de înaltă performanță” (tehnologic sofisticată), comparativ cu producția de masă „suficient de bună”, pe care o atribuie Ucrainei și Rusiei. În această logică, presiunea nu este doar pe bugete, ci și pe reforme de piață și pe predictibilitatea comenzilor, fără de care industria nu își asumă investiții mari. Riscul de securitate: avertisment privind stocurile Rusiei și integrarea cu Ucraina Comisarul afirmă că, potrivit serviciilor de informații, Vladimir Putin „ar putea fi pregătit” pentru o agresiune militară împotriva unor țări vecine membre NATO. El susține că nu toată producția militară rusă este consumată în Ucraina, o parte fiind stocată, iar producția nu s-ar opri nici în cazul unei păci. „Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva țărilor vecine membre NATO. Nu tot ce produce industria rusă merge în luptele din Ucraina; ei își fac stocuri. Și dacă va veni pacea – și sperăm că va veni – producția lor de arme nu se va opri.” În acest context, Kubilius argumentează că Europa s-ar putea confrunta cu o armată rusă „testată în luptă”, inclusiv cu utilizarea „milioanelor de drone”, în timp ce experiența UE în acest domeniu ar fi limitată. De aici, accentul pus pe integrarea cu Ucraina, pe care o consideră importantă tocmai pentru transferul de experiență operațională. Ce urmează: decizii politice lente, dar cu impact direct între state Kubilius admite că răspunsul european – inclusiv ideea unui „Consiliu European de Securitate” și opțiunea unei forțe europene de reacție rapidă – va necesita timp și dezbateri. În final, el leagă investițiile în apărare de principiul apărării colective: dacă unele state nu investesc pentru că nu percep o amenințare imediată, slăbesc capacitatea comună, cu efecte directe asupra altor membri ai UE și NATO. [...]
Războiul cu drone împinge NATO spre producție în masă și adaptare rapidă , pe modelul Ucrainei, avertizează un fost ofițer al pușcașilor marini americani care a luptat voluntar pe front, potrivit Adevărul . Mesajul central: într-un conflict modern, avantajul nu mai vine automat din platforme scumpe și rare, ci din volum, viteză de inovare și integrarea războiului electronic. Fostul militar, citat de kyivindependent.com, susține că o companie ucraineană de infanterie ar putea învinge una americană, tocmai pentru că Ucraina a acumulat experiență directă într-un război de mare intensitate, în care „dronele decid viața și moartea”, iar mișcarea la suprafață este rapid detectată și lovită. De ce contează pentru NATO: costul și ritmul producției devin decisive Veteranul descrie o schimbare de paradigmă: drone relativ ieftine pot distruge echipamente evaluate la milioane, ceea ce obligă armatele să regândească ideea de „superioritate tehnologică” bazată pe sisteme sofisticate, dezvoltate în ani și produse în serii mici. „Sistemele ieftine obligă platformele scumpe să se ascundă sau să evite lupta.” În acest context, el afirmă că NATO are avantaje mari (industrie, finanțe, logistică, informații), dar că s-a pregătit „timp de decenii” pentru un alt tip de război decât cel observat în Ucraina, unde flexibilitatea și adaptarea rapidă sunt la fel de importante ca tehnologia de vârf. „Asimetria” dronelor: Ucraina vs. statele NATO Potrivit estimărilor citate în articol, Ucraina ar fi produs aproximativ cinci milioane de drone în 2025 și ar intenționa să depășească opt milioane în acest an. În comparație, toate statele NATO la un loc ar fi produs sub un milion de drone într-un an, conform aceleiași surse. Pe lângă drone, Kievul ar dezvolta și „zeci de mii” de roboți tereștri pentru misiuni de luptă și logistică, în încercarea de a scala rapid capacități care reduc expunerea soldaților. Presiune pe doctrine și achiziții: mai puțină sofisticare, mai multă adaptare Articolul leagă această lecție de o schimbare de direcție la Washington. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth , spune că SUA se îndepărtează de filosofia „arme puține, extrem de sofisticate și foarte costisitoare” și se orientează către producția în masă de drone și sisteme autonome, care pot fi ajustate rapid. În text este menționat și un reper bugetar: propunerea pentru anul 2027 ar include 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 mld. lei) pentru consolidarea superiorității SUA în domeniul dronelor și integrarea lecțiilor din Ucraina. „Cea mai importantă lecție este că nu este suficient să ai cea mai avansată tehnologie. Trebuie să poți produce rapid, să adaptezi constant sistemele și să răspunzi în timp real schimbărilor de pe câmpul de luptă.” Ce urmează: Ucraina, „laborator” de război modern pentru aliați Concluzia veteranului este că Occidentul are o fereastră rară de a învăța dintr-un conflict real fără a plăti direct costul unui război pe propriul teritoriu, iar „sprijinirea și integrarea lecțiilor Ucrainei” devine o necesitate pentru menținerea relevanței militare în conflictele viitorului. În paralel, oficialii americani descriu parteneriatul cu Kievul ca reciproc avantajos: sprijin pentru Ucraina, dar și acces pentru SUA la experiență operațională într-un război convențional de mare intensitate. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO , într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan , a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” „Rusia testează apărarea antiaeriană a NATO”, spune Zelenski Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News. Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.” Contextul din România: anchetă tehnică și confirmarea tipului de dronă În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente. Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat întărirea apărării de alocarea de resurse și consolidarea rezervei militare naționale , într-un mesaj transmis de Ziua Rezervistului Militar, potrivit news.ro . Șeful statului a plasat tema în contextul „vremurilor dificile” și al provocărilor care „redefinesc securitatea” la nivel regional, european și global. În mesaj, Nicușor Dan a susținut că, în acest cadru, „alocarea de resurse” și „consolidarea rezervei militare naționale” cresc forța militară și capacitatea de apărare și descurajare a României. NATO și parteneriatul cu SUA, prezentate drept garanții-cheie Președintele a indicat cooperarea cu aliații din NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite drept „cele mai solide garanții de securitate” ale României „din istorie”, menționând că acestea au fost obținute și prin implicarea rezerviștilor militari. Rolul rezerviștilor și experiența din misiuni externe Nicușor Dan le-a transmis militarilor în rezervă și în retragere că au „respectul și aprecierea” României pentru activitatea lor în misiuni din țară și în teatre de operații alături de aliați și parteneri, enumerând Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, precum și misiuni până în Africa și Asia. În același mesaj, președintele a afirmat că rezerviștii au avut „o contribuție esențială” la prestigiul Armatei României în Uniunea Europeană, NATO și ONU și i-a descris drept repere pentru societate, inclusiv pentru consolidarea „rezilienței” și pentru un răspuns mai eficient la provocările actuale. „În acest context, alocarea de resurse şi consolidarea rezervei militare naţionale potenţează forţa militară şi capacitatea de apărare şi descurajare.” „Cooperarea strânsă cu aliaţii din NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai solide garanţii de securitate ale României din istorie, obţinute inclusiv prin implicarea rezerviştilor militari.” Președintele a transmis, totodată, urări membrilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere și și-a exprimat convingerea că aceștia vor rămâne alături de rezerviștii voluntari și de militarii activi, care au nevoie de experiența lor. [...]
România va transmite aliaților NATO și UE concluziile tehnice privind drona prăbușită la Galați, după ce raportul specialiștilor statului a identificat aparatul ca fiind un Geran-2 de proveniență rusească, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională și de coordonare: incidentul intră în circuitul de informare al structurilor competente din cadrul Alianței și al Uniunii Europene. Președintele Nicușor Dan afirmă că identificarea s-a bazat pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”, iar concluzia raportului este „fără echivoc”. Într-o postare pe Facebook, el susține că pe fragmentele recuperate a fost găsită inscripția în chirilică „ГЕРАН-2”, iar componentele analizate (electronice, navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) ar avea similitudini „mergând până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. Ce indică raportul tehnic, potrivit președintelui Conform declarațiilor citate, raportul ar mai arăta că: marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani; analizele fizico-chimice ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. De ce contează: incidentul intră în mecanismele de coordonare aliată Nicușor Dan afirmă că drona a lovit un bloc de locuințe din România, „provocând victime și pagube materiale”, și atribuie responsabilitatea Federației Ruse. Tot el spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul obiectivului de consolidare a securității la frontiera estică. În același material este menționată și reacția președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care a susținut că „nimeni nu poate spune care este originea în lipsa unei expertize” și a cerut României informațiile disponibile pentru „o analiză proprie”. Articolul nu include un răspuns oficial detaliat al părții române la această solicitare, dincolo de poziția președintelui privind concluziile raportului tehnic. [...]
