Știri
Știri din categoria Apărare
Deși Washingtonul vorbește despre „victorie”, SUA își consolidează prezența militară în Golf și mențin blocada navală a porturilor iraniene, o combinație care prelungește riscurile pentru transportul maritim și ține presiune pe prețul petrolului, potrivit Politico.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a alternat la o conferință de presă la Pentagon între mesajul că operațiunea nu va deveni un „război fără sfârșit” și amenințări cu „violență maximă” împotriva Iranului. În același timp, administrația Trump continuă să trimită forțe suplimentare în regiune și cere sprijinul aliaților, pe fondul unei strategii finale neclare, în condițiile în care discuțiile de pace din Pakistan au eșuat, iar Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Hormuz.
În pofida declarațiilor publice despre încheierea conflictului, SUA își întăresc dispozitivul din zonă:
Președintele Donald Trump a refuzat recent să estimeze cât timp va menține ritmul acestor desfășurări, spunând reporterilor „nu mă grăbiți” în privința încheierii războiului.
Un punct central al conflictului a devenit blocada navală a porturilor iraniene, pe care Hegseth a spus că SUA o vor menține „atât timp cât va fi nevoie” și că Washingtonul nu este „nerăbdător pentru un acord”. Potrivit materialului, Teheranul insistă că blocada trebuie ridicată pentru reluarea discuțiilor.
Politico notează și o schimbare importantă de context: traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz a funcționat „fără probleme” până la începutul campaniei de bombardamente SUA–Israel, la 28 februarie. Deși Trump a declarat în repetate rânduri că strâmtoarea este deschisă, transportul comercial rămâne blocat, iar prețurile petrolului sunt „puternic” ridicate.
Planificatorii militari americani susțin că Iranul instalează mine marine în strâmtoare, iar Marina SUA a început operațiuni de căutare și posibilă neutralizare a acestora, concomitent cu abordarea navelor care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene. Hegseth a recunoscut că transportul comercial este „mult mai limitat decât și-ar dori oricine”, invocând parțial minele iraniene.
Pe fondul reticenței unor aliați NATO de a se implica, Hegseth a criticat „free riding”-ul (dependența de protecția altora fără contribuție proporțională) și a transmis că „timpul” acestuia „a trecut”.
„Europa și Asia au beneficiat de protecția noastră timp de decenii, dar timpul pentru free riding s-a terminat.”
Casa Albă ia în calcul modalități de a sancționa statele considerate necooperante în Golf și, în paralel, de a recompensa țările care oferă sprijin, potrivit articolului.
Menținerea blocadei și a tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz – rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul lumii, conform Politico – amplifică riscul de perturbări prelungite în transportul maritim și alimentează presiunea asupra prețurilor la energie, chiar în timp ce mesajul politic de la Washington rămâne că războiul ar fi „câștigat”.
Recomandate
Marina germană își pregătește navele de vânătoare de mine pentru o posibilă misiune în Strâmtoarea Hormuz , dar avertizează că nu are rezerve de personal , ceea ce ar obliga la tăieri din alte priorități dacă Berlinul decide trimiterea unui contingent, potrivit Focus . Echipajul celui de-al treilea escadron de dragare a minelor din Kiel se antrenează pentru un posibil scenariu de misiune în zona Golfului Persic, cu obiectivul declarat de a contribui la securizarea navigației internaționale. Într-un astfel de context, navele specializate în vânătoarea de mine ar fi esențiale pentru menținerea rutelor maritime deschise. Capacitate tehnică, limită de personal Germania are opt nave de vânătoare de mine, fiecare cu loc pentru 42 de militari, notează publicația. Aceste nave pot neutraliza încărcături explozive de pe fundul mării cu ajutorul dronelor subacvatice și al scafandrilor specializați în mine. Problema majoră este însă resursa umană. Viceamiralul Jan Christian Kaack a declarat pentru Sat.1 că marina este deja „complet încărcată” de angajamentele NATO și a avertizat: „Dacă există o altă prioritizare – nu avem nicio rezervă – trebuie să reducem altceva ca prioritate.” Planificare pe „scenariu de tip worst case” și condiții politice Kaack a mai spus că situația exactă a amenințărilor din teren este „complet neclară”, iar planificarea se bazează în prezent pe un „scenariu de tip worst case” (cel mai nefavorabil scenariu). Rămâne incert dacă va exista, în final, o trimitere efectivă de forțe. Cancelarul federal Merz condiționează misiunea de aprobarea Bundestagului și de existența unei încetări a focului stabile în regiune, condiție care, potrivit informațiilor din material, „nu este în vedere” în acest moment. [...]
Declarațiile șefului Pentagonului ridică din nou miza politică a „puterilor de război” ale președintelui SUA , într-un moment în care administrația Trump este contestată în Congres pentru conflictul început împreună cu Israelul împotriva Iranului, potrivit G4Media . Pete Hegseth , prezentat drept „secretar de război” al Statelor Unite, a elogiat „rezultatele militare decisive” în războiul împotriva Iranului și a susținut că forțele armate americane ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace „în fiecare an”, pe motiv că ar garanta securitatea globală. „Singura instituţie care ar trebui să câştige Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an sunt forţele armate ale Statelor Unite, pentru că suntem garantul securităţii şi protecţiei nu doar ale ţării noastre, ci şi ale multor oameni în această lume.” Rebranduirea Departamentului Apărării și doctrina „pace prin forță” Hegseth a răspuns la o întrebare venită de la site-ul TMZ, acreditat la Washington, despre posibilitatea schimbării din nou a denumirii Departamentului Apărării — redenumit anterior „Departamentul de Război” — în „Departamentul Păcii”. În toamna anului trecut, Donald Trump a semnat un ordin prezidențial prin care Departamentul Apărării a fost redenumit Departamentul de Război, notează articolul. Hegseth a justificat schimbarea prin ideea de „pace prin forță”, susținând că sloganul nu ar fi „doar cuvinte goale” și că scopul final al războiului ar fi obținerea păcii. Tot în același context, oficialul a afirmat că rolul său este să se asigure că forțele americane pot exercita „violență maximă” asupra adversarilor. Presiune politică internă: acuzații de depășire a prerogativelor Pe fond, declarațiile vin pe fondul criticilor din partea democraților din Congres, care acuză administrația Trump de depășirea prerogativelor, în condițiile în care președintele nu ar fi avut aprobarea legislativului pentru războiul inițiat împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului. Minoritatea democratică ar fi încercat fără succes să adopte măsuri care să limiteze prerogativele de război ale președintelui. Context: miza simbolică a Premiului Nobel Articolul mai arată că Trump și-a exprimat public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a criticat Comitetul Nobel norvegian după ce nu a primit distincția în 2025, deși susține că a pus capăt mai multor conflicte internaționale. [...]
NATO spune că livrările de arme americane către Ucraina prin mecanismul PURL nu dau semne de încetinire , în pofida dezbaterilor politice din SUA privind finanțarea viitoare, potrivit Kyiv Post . Mesajul vizează în primul rând continuitatea operațională a fluxului de echipamente, într-un moment în care Washingtonul discută public despre redistribuirea costurilor către Europa. Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , a declarat la Kyiv Security Forum că programul funcționează „conform planului” și că livrările sunt în derulare, conform Ukrinform, citat de publicație. Ce este PURL și de ce contează pentru ritmul livrărilor PURL (Priority Ukraine Requirements List – „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei”) este descris ca un mecanism comun SUA–NATO menit să accelereze livrările de arme și echipamente fabricate în SUA către Ucraina. Țările partenere finanțează achizițiile în funcție de nevoile prioritare ale Ucrainei, iar contribuțiile sunt agregate într-un fond administrat de NATO. În acest cadru, Dragone a susținut că nu există indicii privind o reducere a efortului și că fluxul continuă, inclusiv pentru sisteme deja disponibile sau aflate în tranzit. „PURL funcționează. Nu există semne de scădere a efortului. (…) Fluxul continuă.” Context politic: presiuni în SUA pentru mutarea costurilor către Europa Declarațiile vin pe fondul unor poziționări la vârful administrației americane. Kyiv Post notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea opri livrările de arme către Ucraina și a cerut aliaților europeni să se alăture unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În paralel, vicepreședintele JD Vance a susținut public ideea ca Europa să preia povara financiară a achizițiilor de armament. Publicația menționează că, la un eveniment Turning Point USA, Vance a spus că Washingtonul nu va mai cumpăra arme pentru Ucraina, lăsând Europei plata întregului sprijin, potrivit The Independent. Ce spun oficialii militari europeni Șeful Comitetului Militar al UE, generalul Sean Clancy, a declarat că a discutat împreună cu omologul său din NATO prioritățile curente ale Ucrainei cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. În pofida disputelor politice din SUA, oficiali NATO citați de Kyiv Post afirmă că, în acest moment, nu există întreruperi ale livrărilor de arme derulate prin mecanismul PURL. [...]
SUA pregătesc opțiuni militare pentru Strâmtoarea Ormuz , iar riscul major rămâne blocarea unei rute-cheie pentru comerțul global , potrivit Adevărul , care citează surse CNN. Planurile ar urma să fie activate dacă armistițiul cu Teheranul se prăbușește, într-un context în care traficul comercial evită încă zona, iar redeschiderea rapidă a strâmtorii nu este considerată garantată nici după eventuale lovituri. Ce vizează noile planuri: „ținte dinamice” și mijloace asimetrice Oficiali ai armatei americane elaborează scenarii de atac axate pe apărarea Iranului în jurul Strâmtorii Ormuz, Golfului Arabiei și Golfului Oman. În analiză intră lovituri asupra așa-numitelor „ținte dinamice” – obiective mobile sau care își schimbă rapid poziția – precum: ambarcațiuni rapide; nave specializate în amplasarea minelor; alte mijloace asimetrice folosite de Iran pentru a controla sau bloca căile navigabile. Publicația notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat deja economia globală și că situația persistă în pofida armistițiului care a oprit temporar bombardamentele lansate de SUA pe 7 aprilie. Schimbare de tactică: de la lovituri „în adâncime” la controlul apelor Dacă în prima fază SUA ar fi vizat mai ales obiective din afara strâmtorii, pentru a lovi în adâncimea teritoriului Iranului, noile planuri se concentrează pe zona maritimă strategică. Potrivit CNN, o mare parte din rachetele de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar Teheranul ar dispune de numeroase ambarcațiuni rapide care pot ataca nave comerciale, complicând eforturile de redeschidere a rutei. Mai mulți oficiali citați de CNN avertizează că, chiar și în cazul unor noi lovituri, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz nu este sigură. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că riscul poate fi controlat aproape complet, decizia depinde de cât de mult este dispus președintele american să își asume riscuri și să trimită nave prin strâmtoare”, a declarat o sursă apropiată planificării militare. Opțiuni mai controversate: infrastructură energetică și ținte de conducere Pentagonul ar lua în calcul și lovituri asupra infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv facilități energetice, ca instrument de presiune pentru a forța Iranul la negocieri. O astfel de escaladare este descrisă drept controversată de unii oficiali americani. Separat, o altă variantă discutată ar viza eliminarea unor lideri militari iranieni sau a unor persoane considerate „obstrucționiste” în cadrul regimului, inclusiv figuri din Garda Revoluționară, precum șeful acesteia, Ahmad Vahidi. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze detaliile, precizând doar că armata prezintă președintelui opțiuni și că toate „rămân pe masă”. Ce se întâmplă acum în zonă Donald Trump ar considera că regimul de la Teheran este „fracturat” după pierderile suferite în urma operațiunilor americano-israeliene și ar fi sugerat existența unor tensiuni interne, însă sursele citate de CNN spun că președintele american nu ar fi dispus să prelungească armistițiul pe termen nedefinit. În teren, o parte semnificativă a capacităților militare iraniene ar fi supraviețuit bombardamentelor inițiale, inclusiv lansatoare de rachete și drone kamikaze, unele fiind mutate în alte zone în timpul armistițiului. În paralel, SUA mențin o prezență navală importantă în regiune, cu 19 nave desfășurate în Orientul Mijlociu și în Oceanul Indian, iar unele operațiuni recente din cadrul blocadei au inclus interceptarea și controlul unor nave suspectate că transportă petrol iranian. [...]
Războiul din Iran este urmărit la Beijing ca un exercițiu practic pentru scenarii din jurul Taiwanului , inclusiv pentru o posibilă „carantină” maritimă sau blocadă, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează comentarii EFE preluate de Agerpres. În timp ce conflictul rămâne într-o fază incertă, cu armistițiul prelungit și cu refuzul Iranului de a redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, China ar extrage lecții operaționale și strategice despre cum reacționează SUA într-un război prelungit. Strâmtori, blocade și „carantină” maritimă: lecția Ormuz pentru Taiwan Unul dintre punctele centrale pentru analiști este modul în care Iranul ar fi transformat controlul asupra Strâmtorii Ormuz într-o armă politică și militară. William Yang, analist la Crisis Group, spune că această experiență ar întări la Beijing ideea de a continua dezvoltarea mijloacelor pentru „un control eficient asupra Strâmtorii Taiwan” și a altor rute maritime din jurul insulei. În declarații pentru EFE, Yang apreciază că armata chineză s-ar putea concentra pe dezvoltarea capacităților de a impune o „carantină” maritimă eficientă sau o blocadă în jurul Taiwanului. Uzura SUA și vulnerabilități ale dispozitivului american Analiști chinezi citați în material susțin că războiul ar oferi Chinei un „avantaj strategic uriaș” prin observarea, în timp real, a răspunsului Statelor Unite la un conflict de durată, a tensiunilor din aparatul militar american și a capacității Washingtonului de a gestiona mai multe crize simultan. Zhu Zhaoyi, director executiv al Institutului de Studii din Orientul Mijlociu de la Universitatea din Beijing, a declarat într-un interviu publicat de South China Morning Post că acest conflict are valoare pentru China „în special în plan militar”, argumentând că prelungirea luptelor ar reduce „decalajul generațional” dintre armata americană și cea chineză. Separat, Tian Wenlin, profesor la Universitatea Renmin, a afirmat – potrivit Phoenix TV – că amploarea globală a bazelor SUA ar însemna și „multe puncte slabe”, iar instalațiile americane din statele din Golf ar fi devenit „ținte sigure” pentru rachetele iraniene. În aceeași linie, Song Zhongping, citat de Global Times, susține că „pregătirea reală de luptă” a armatei americane ar fi sub nivelul proiectat public. Drone, rachete și riscul „asimetric”: avertisment pentru Beijing Yang mai avertizează că folosirea dronelor și rachetelor de către Iran împotriva instalațiilor și obiectivelor americane din Golf ar funcționa și ca semnal de prudență pentru China, în condițiile în care Taiwanul încearcă să dezvolte „capacități de luptă asimetrice” (adică mijloace mai ieftine și mai flexibile, menite să compenseze inferioritatea numerică sau tehnologică). Dincolo de front: securitatea informațiilor și vulnerabilitatea comenzii Wing Lok Hung, profesor la Universitatea Chineză din Hong Kong, a declarat pentru EFE că Beijingul ar putea învăța și cum să evite sabotaje și scurgeri de informații sensibile către presupuse rețele de spionaj străine, inclusiv date despre locația liderilor politici și militari de rang înalt. În acest context, Hung leagă eliminarea la începutul războiului din Iran a liderului suprem iranian Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt de existența unor informații secrete și operațiuni coordonate, ceea ce ar muta atenția asupra vulnerabilităților din structura de comandă. Pe tema accesului la tehnologie americană recuperată de Iran, expertul se declară rezervat: consideră „puțin probabil” ca China să obțină astfel de tehnologii, deși ar putea beneficia din analizarea „rămășițelor de drone sau rachete americane interceptate”. În schimb, spune el, ar fi „mai probabil” ca Rusia să primească tehnologie americană recuperată de Iran. Ce urmează, potrivit analiștilor În evaluarea lui Yang pentru EFE, Beijingul va continua să monitorizeze îndeaproape operațiunile militare ale SUA și Iranului și va încerca să includă „lecții utile” în strategiile sale privind Taiwanul și vecinătatea imediată. Pentru companii și piețe, miza rămâne legată de riscul de blocaje maritime în strâmtori strategice, care pot deveni rapid instrumente de presiune și negociere în crize regionale. [...]
SUA a atribuit un contract de 196 milioane de dolari (aprox. 902 milioane lei) către Electric Boat , primul acord major legat de livrarea de submarine nucleare în cadrul AUKUS , potrivit Economica . Contractul a fost anunțat joi de guvernul SUA și marchează un pas operațional și financiar concret într-un program care, în paralel, rămâne sub presiune politică în Regatul Unit. AUKUS este un acord de securitate semnat în 2021, prin care Australia urmează să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, cu sprijinul Regatului Unit și al Statelor Unite, alături de cooperarea în tehnologie militară, notează Agerpres. Ce înseamnă contractul pentru programul AUKUS Atribuirea contractului către compania americană Electric Boat indică trecerea de la angajamente politice la execuție contractuală, cu finanțare alocată. În contextul AUKUS, astfel de contracte sunt relevante deoarece susțin efectiv capacitatea industrială și calendarul de livrare asociat submarinelor cu propulsie nucleară destinate Australiei. Presiuni politice în Regatul Unit Anunțul vine într-un moment în care, potrivit sursei, există presiuni politice în Regatul Unit privind unele elemente ale parteneriatului. În această lună, șefa executivului local galez, Eluned Morgan, a cerut guvernului britanic să oprească implicarea într-un alt proiect legat de AUKUS. „Cred în alianţe internaţionale, cred în securitatea colectivă, dar există o diferenţă clară între a fi alături de partenerii noştri şi a da permis de liberă trecere unui preşedinte al SUA care a arătat dispreţ faţă de ţara noastră”, a spus Morgan. Context: radarul DARC și evaluarea SUA asupra AUKUS Economica mai arată că programul DARC (Deep Space Advanced Radar Capability) vizează o rețea de radare dezvoltate în Australia, SUA și Regatul Unit pentru monitorizarea globală a cerului, cu scopul de a crește capacitatea celor trei țări de a urmări obiecte în spațiu. La finalul anului trecut, SUA au încheiat o analiză a acordului AUKUS, menită să asigure succesul pe termen lung și alinierea cu agenda președintelui „America First”. Ulterior, secretarul apărării american John Healey a declarat că parteneriatul funcționează „la capacitate deplină”, după discuții între Londra și Washington. [...]
