Știri
Știri din categoria Apărare
Deși Washingtonul vorbește despre „victorie”, SUA își consolidează prezența militară în Golf și mențin blocada navală a porturilor iraniene, o combinație care prelungește riscurile pentru transportul maritim și ține presiune pe prețul petrolului, potrivit Politico.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a alternat la o conferință de presă la Pentagon între mesajul că operațiunea nu va deveni un „război fără sfârșit” și amenințări cu „violență maximă” împotriva Iranului. În același timp, administrația Trump continuă să trimită forțe suplimentare în regiune și cere sprijinul aliaților, pe fondul unei strategii finale neclare, în condițiile în care discuțiile de pace din Pakistan au eșuat, iar Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Hormuz.
În pofida declarațiilor publice despre încheierea conflictului, SUA își întăresc dispozitivul din zonă:
Președintele Donald Trump a refuzat recent să estimeze cât timp va menține ritmul acestor desfășurări, spunând reporterilor „nu mă grăbiți” în privința încheierii războiului.
Un punct central al conflictului a devenit blocada navală a porturilor iraniene, pe care Hegseth a spus că SUA o vor menține „atât timp cât va fi nevoie” și că Washingtonul nu este „nerăbdător pentru un acord”. Potrivit materialului, Teheranul insistă că blocada trebuie ridicată pentru reluarea discuțiilor.
Politico notează și o schimbare importantă de context: traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz a funcționat „fără probleme” până la începutul campaniei de bombardamente SUA–Israel, la 28 februarie. Deși Trump a declarat în repetate rânduri că strâmtoarea este deschisă, transportul comercial rămâne blocat, iar prețurile petrolului sunt „puternic” ridicate.
Planificatorii militari americani susțin că Iranul instalează mine marine în strâmtoare, iar Marina SUA a început operațiuni de căutare și posibilă neutralizare a acestora, concomitent cu abordarea navelor care încearcă să intre sau să iasă din porturile iraniene. Hegseth a recunoscut că transportul comercial este „mult mai limitat decât și-ar dori oricine”, invocând parțial minele iraniene.
Pe fondul reticenței unor aliați NATO de a se implica, Hegseth a criticat „free riding”-ul (dependența de protecția altora fără contribuție proporțională) și a transmis că „timpul” acestuia „a trecut”.
„Europa și Asia au beneficiat de protecția noastră timp de decenii, dar timpul pentru free riding s-a terminat.”
Casa Albă ia în calcul modalități de a sancționa statele considerate necooperante în Golf și, în paralel, de a recompensa țările care oferă sprijin, potrivit articolului.
Menținerea blocadei și a tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz – rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul lumii, conform Politico – amplifică riscul de perturbări prelungite în transportul maritim și alimentează presiunea asupra prețurilor la energie, chiar în timp ce mesajul politic de la Washington rămâne că războiul ar fi „câștigat”.
Recomandate
Liderii G7 au convenit să crească livrările de apărare antiaeriană și capabilități cu rază lungă pentru Ucraina , un pachet care combină sprijin militar imediat cu posibile măsuri de creștere a producției interne de armament și cu întărirea rezilienței energetice înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post . Decizia, anunțată după summitul G7 de la Évian (Franța), vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone asupra orașelor, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. În declarația comună, liderii G7 afirmă că rămân „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și invocă „un nou impuls” în evoluțiile recente de pe câmpul de luptă. „Pentru a sprijini și accelera acest nou impuls, suntem de acord să creștem livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare, precum și capabilități cu rază lungă”, se arată în declarația comună citată de publicație. Ce include angajamentul G7 Potrivit articolului, înțelegerea are câteva direcții operaționale: Extinderea apărării aeriene : livrări mai mari de sisteme și interceptoare pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice. Capabilități cu rază lungă : sprijin suplimentar pentru a întări capacitatea Ucrainei de a perturba operațiunile militare ruse. Producție de apărare : G7 spune că este pregătit să ia în calcul extinderea licențelor care ar permite creșterea producției militare interne a Ucrainei. Reziliență energetică : sprijin suplimentar pentru a trece peste iarna următoare, în contextul atacurilor continue asupra facilităților energetice. Patriot și licențe de producție: miza industrială Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, conform aceleiași surse, că președintele SUA Donald Trump a răspuns pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete Patriot (interceptoare pentru sistemul antiaerian Patriot ). Zelenski a mai spus că cei doi au discutat și despre posibile licențe americane care ar permite Ucrainei să producă intern rachete Patriot. Presiune economică asupra Rusiei În paralel cu componenta militară, liderii G7 au reiterat intenția de a crește presiunea asupra economiei de război a Rusiei , inclusiv prin întărirea sancțiunilor care vizează sectoarele de petrol și gaze . Zelenski a mai afirmat că summitul reflectă o înțelegere comună că Rusia „nu câștigă războiul” și că trebuie împinsă către un acord, potrivit articolului. [...]
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
SUA pregătesc un depozit de arme și echipamente în Australia, cu investiții și personal dedicat, pentru a-și crește capacitatea de reacție în Indo-Pacific , potrivit Adevărul , care citează documente de licitație ale Marinei americane confirmate de oficiali pentru AFP. Planul vizează instalarea pe coasta de sud-est a Australiei a unui stoc de echipament militar „gata de utilizare”, inclusiv arme. Amplasarea ar fi în afara razei de acțiune a majorității rachetelor chineze, iar experții citați în material o leagă de efortul Washingtonului de a contracara consolidarea militară a Beijingului. Investiție de 30 de milioane de dolari și calendar până în 2028 Documente publicate în iunie de Marina americană descriu un proiect pentru statul Victoria, cu 30 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) alocați construirii de depozite și birouri pentru „prepoziționarea” unor stocuri strategice (adică plasarea în avans a echipamentelor, pentru a fi folosite rapid în caz de criză). Conform documentelor, stocul ar urma să fie depozitat inițial la Melbourne, apoi mutat în clădiri americane ce ar urma să fie construite anul viitor la o bază militară australiană din Bandiana . Baza ar urma să atingă capacitatea maximă în 2028. Operare: furnizor global și circa 110 specialiști Pentru administrarea depozitului, marina americană ar căuta un furnizor global din sectorul apărării care să recruteze aproximativ 110 ingineri, mecanici și specialiști în echipamente și securitate , pentru un stoc ce include „arme grele”, potrivit documentelor consultate. Corpul de Marină din Pacific a transmis pentru AFP că activitățile din Australia susțin „sprijinul logistic global integrat” și că echipamentul va fi menținut în „stare de pregătire ridicată”. Detaliile contractului nu au fost comentate, iar funcționarea instalației ar urma să fie stabilită în coordonare strânsă cu Ministerul Apărării din Australia. Miza strategică și efectul asupra politicii de securitate a Australiei Australia nu permite baze militare străine pe teritoriul său, însă are o alianță de securitate cu SUA și găzduiește tot mai multe forțe americane prin rotație în baze australiene. În prezent, aproximativ 2.000 de pușcași marini americani se antrenează șase luni pe an în Darwin, în nord-vestul țării. Materialul notează că Pentagonul a cerut Congresului o alocare de 500 de milioane de dolari (aprox. 38,5 miliarde lei) pentru 2027, destinată îmbunătățirii repoziționării echipamentelor și combustibilului în Asia-Pacific, cu scop de descurajare a Chinei. Un raport al Lowy Institute , citat în articol, arată că Beijingul poate lovi nordul Australiei cu rachete balistice lansate de la avanposturi din Marea Chinei de Sud, iar directorul pentru securitate internațională al institutului, Sam Roggeveen, avertizează că astfel de instalații devin „ținte evidente” odată operaționale. În același timp, profesorul John Blaxland (Universitatea Națională Australiană) indică o importanță în creștere a poziției geografice a Australiei, pe fondul îngrijorărilor privind vulnerabilitatea bazei americane din Guam. [...]
Germania și Polonia își extind cooperarea militară pentru apărarea flancului estic al NATO , printr-un nou acord care include mobilitate militară , infrastructură, apărare cibernetică și tehnologii noi, precum și sprijin pentru „ Scutul Estic ” construit de Polonia la granițele cu Belarus și Rusia, potrivit Antena 3 . Acordul a fost semnat miercuri și vine pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia și al incertitudinii legate de angajamentul SUA în Europa, notează materialul, care citează Euronews. În acest context, Varșovia vrea ca aliații europeni să preia un rol mai mare în apărarea frontierei estice, iar Berlinul caută parteneri în procesul de revitalizare a armatei germane. Ce include acordul și ce se schimbă operațional În forma prezentată, acordul ar urma să cuprindă planuri pentru protejarea regiunii Mării Baltice și detalii de cooperare în mai multe zone: mobilitate militară și infrastructură (capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente); apărare cibernetică; noi tehnologii; contribuții la dezvoltarea „Scutului Estic” al Poloniei. Ministrul adjunct al apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că soldați germani, printre alții, vor contribui la dezvoltarea în continuare a „Scutului Estic”, descris ca un sistem de fortificații extinse pe care Polonia îl construiește din 2024 la granițele cu Belarus și Rusia. De ce contează pentru arhitectura de securitate a Europei Miza principală este funcționarea planurilor de apărare ale NATO în zona baltică. Justyna Gotkowska, director adjunct al think tank-ului Center for Eastern Studies din Varșovia, afirmă că Germania are un rol esențial în apărarea regiunii baltice, însă fără cooperarea cu Polonia acest lucru „nu va fi posibil”. În material se arată și că statele baltice sunt adesea considerate cea mai probabilă țintă a Rusiei în cazul unui viitor atac asupra teritoriului NATO, ceea ce crește presiunea pentru coordonare între aliații europeni de pe flancul estic. Context politic: relație mai pragmatică și presiune pentru includerea Poloniei Relațiile germano-poloneze au devenit „mai pragmatice” în ultimii ani, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și al venirii la putere a unui guvern liberal în Polonia în 2023, potrivit articolului. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus la Varșovia: „Nu uităm trecutul. Dar politica viitorului, dezvoltarea și securitatea sunt obligația noastră.” Totodată, textul menționează că, în pofida rolului tot mai important al Poloniei, Germania a preferat să ia decizii majore privind Ucraina sau Iranul împreună cu Franța și Regatul Unit, lăsând Varșovia în afara formatului. Premierul polonez Donald Tusk ar fi cerut ca Polonia să fie inclusă în discuțiile despre viitorul Ucrainei și al regiunii, după întâlnirea de la Londra din 7 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În paralel, Germania își asumă ambiția de a construi „cea mai puternică armată convențională” din partea europeană a NATO, un proces care, potrivit materialului, ar urma să o transforme într-un pilon central al apărării europene în anii următori. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
MApN scoate la concurs 6.763 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști , într-o nouă campanie de recrutare care vizează unități militare din toată țara, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost aprobat „ planul de recrutare a candidaților pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, seria I 2026 ”, iar numărul de posturi disponibile este de 6.763. Mesajul a fost transmis de MApN pe Facebook. Ce trebuie să știe candidații Pentru înscriere și întocmirea dosarului, cei interesați se pot adresa direct unităților militare unde există posturi vacante. Informațiile despre procesul de recrutare și selecție, precum și lista unităților, pot fi obținute prin biroul de informare-recrutare la care este arondată fiecare persoană, mai arată anunțul citat. MApN indică și o pagină cu datele de contact ale birourilor de informare-recrutare: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php . [...]
