Știri
Știri din categoria Apărare
O investiție americană de 25 mil. dolari (aprox. 114 mil. lei) va reporni operațional Uzina Mecanică Sadu printr-o nouă capacitate de producție de muniție NATO de 155 mm, cu efect direct în venituri recurente pentru uzină și în modernizarea infrastructurii, potrivit Ziarul Financiar.
Contractul, semnat marți pentru Uzina Mecanică Sadu, este cu compania americană US Ballistic și vizează construirea la Târgu Jiu a unei fabrici pentru muniție de calibru 155 mm, standard NATO. În primii doi ani ar urma să fie create 150 de locuri de muncă, iar numărul angajaților ar urma să crească etapizat în următorii patru ani.
Pe lângă investiția în capacitatea de producție, proiectul include lucrări de infrastructură în uzină – reparații la magazii, drumuri și utilități – care vor rămâne în proprietatea Uzinei Mecanice Sadu.
Un element cu impact financiar direct este componenta de chirie: UM Sadu ar urma să încaseze aproximativ 20 de milioane de euro din chirie în următorii zece ani, iar primul an ar urma să fie plătit în avans, conform ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță.
Acordul prevede realizarea unei noi capacități de producție la Uzina Mecanică Sadu, parte a industriei române de apărare. Noua unitate va produce muniție NATO de 155 mm, calibru utilizat pe scară largă de forțele armate ale statelor membre NATO.
Ministrul interimar al Apărării a indicat și existența unui transfer de tehnologie către România ca element important al acordului.
Investiția vine după o perioadă în care infrastructura de la Sadu a fost „puternic degradată”, potrivit ministrului. Acesta a afirmat că uzina ajunsese să suporte anual aproximativ 500.000 de euro doar pentru paza unor spații care nu mai erau utilizate la capacitatea lor.
„Sadu revine acolo unde îi este locul: în industria de apărare a României”, a transmis Radu Miruță după semnarea contractului.
Recomandate
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
UE finanțează cu 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) adaptarea portului Klaipeda pentru nave NATO , un proiect care mută investițiile de infrastructură din zona civilă în cea de logistică militară pe Flancul Estic, potrivit Mediafax . Împrumutul a fost aprobat de Banca Europeană de Investiții (BEI) , descrisă ca „brațul financiar” al Uniunii Europene, și vizează pregătirea portului lituanian Klaipeda, la Marea Baltică, pentru a găzdui nave NATO. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Kyiv Independent. Portul Klaipeda este prezentat ca având o poziție strategică: la aproximativ 50 de kilometri nord de exclava rusă Kaliningrad și la circa trei ore și jumătate de mers cu mașina de frontiera estică a UE și NATO. Ce se modernizează și de ce contează operațional Proiectul vizează modernizarea terminalului civil pentru nave de croazieră, astfel încât să permită acostarea navelor NATO. Miza indicată este îmbunătățirea logisticii de apărare pentru Flancul Estic, adică partea estică a alianței, unde presiunea de securitate este mai ridicată. Vicepreședintele BEI, Karl Nehammer, a declarat: „Puține proiecte ilustrează prioritățile Europei la fel de clar precum Portul Klaipeda”. Încadrarea în rețeaua TEN-T și legătura cu „mobilitatea militară” Klaipeda este inclus în rețeaua de transport TEN-T (Trans-European Transport Network) a UE, un set de coridoare considerate strategice, care includ proiecte pentru îmbunătățirea transportului civil și militar până în 2030. În paralel, la Bruxelles, Parlamentul European și statele membre negociază o nouă lege privind „mobilitatea militară” – inițiativă care urmărește eliminarea obstacolelor naționale pentru deplasarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor în Europa. În dezbateri intră și întrebarea în ce măsură ar trebui inclusă Ucraina, atât ca beneficiar de sprijin, cât și ca posibil viitor stat membru. Costul total și sursele de finanțare Finanțarea BEI de 100 de milioane de euro (aprox. 500 mil. lei) acoperă aproape jumătate din costul total al proiectului, estimat la 201 milioane de euro. Restul fondurilor ar urma să vină din contribuții ale UE și ale țărilor membre, conform informațiilor din articol. În contextul calendarului de infrastructură al regiunii, Mediafax notează și că unele proiecte nu vor fi finalizate la timp, dând ca exemplu Rail Baltica, care se confruntă cu întârzieri. [...]
Germania recurge la detașări obligatorii pentru a-și completa brigada din Lituania , o mișcare cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Decizia vine pe fondul dificultăților de recrutare a unui număr suficient de voluntari pentru unitatea care urmează să fie staționată permanent în Lituania. Conform informațiilor citate de Antena 3, publicația Bild a relatat că primii militari ar putea primi ordinul de a servi în Lituania începând cu sfârșitul lunii septembrie, iar ordinul ar putea viza până la 1.000 de membri ai Bundeswehr-ului. Cei detașați obligatoriu au dreptul să conteste decizia în instanță. Ținta: o brigadă permanentă de 4.800 de militari până la finalul lui 2027 Planul Berlinului este ca, până la sfârșitul anului 2027, Brigada 45 Blindate să ajungă la aproximativ 4.800 de militari germani și să fie staționată permanent în Lituania, pe flancul estic al NATO. Baza principală ar urma să fie la Rūdninkai, la aproximativ 30 de kilometri de Belarus, iar obiectivul declarat este descurajarea Rusiei. Bild a relatat în premieră despre detașările obligatorii planificate, iar Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat ulterior măsurile. În prezent, aproape 80% dintre posturile brigăzii din Lituania sunt ocupate de voluntari. Ministerul a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că „se preconizează că numărul detașărilor obligatorii va fi de câteva sute”, subliniind că menținerea capacității operaționale a Bundeswehr-ului este „prioritatea absolută” și criteriul decisiv pentru măsuri. Context: redislocări cu tancuri, drone și deficit de personal Euronews a însoțit doi militari din Batalionul 203 de Tancuri în timpul exercițiului „Freedom Shield”, desfășurat în iunie anul trecut; batalionul urmează să fie redislocat pe flancul estic al NATO până la sfârșitul lui 2027. Într-un interviu pentru Euronews, comandantul batalionului, locotenent-colonelul Oliver Kaufmann, a spus că majoritatea militarilor din subordinea sa sunt dispuși să meargă voluntar în Lituania. În rândul forțelor deja staționate în Lituania, gradul de ocupare a posturilor este de aproximativ 92%, inclusiv în cadrul grupului de luptă multinațional prezent acolo din 2017. Totuși, Batalionul 203 de Tancuri și Batalionul 122 de Infanterie Mecanizată nu urmează să fie transferate în Lituania decât în 2027, iar potrivit surselor citate, aproximativ 40% din personalul militar necesar lipsește încă. Mesaj politic: Merz vorbește despre „săptămâni sau luni” decisive La Summitul Arctic de la Rovaniemi (Finlanda), cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că Europa ar putea intra într-o perioadă decisivă pentru securitate. „Cel mai probabil, ne aflăm în fața unor momente decisive, măsurate poate în săptămâni sau luni, pentru apărarea libertății și păcii pe continentul nostru.” Merz a adăugat că, dacă Rusia „reușește”, consecințele ar fi „imprevizibile și fără precedent” inclusiv pentru Germania, potrivit declarațiilor citate în articol. [...]
Doborârea dronei deasupra Lituaniei ridică miza operațională a poliției aeriene NATO în statele baltice , într-un context de intruziuni repetate și de presiune regională legată de războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Președintele lituanian Gitanas Nauseda a anunțat că o dronă care a încălcat spațiul aerian al Lituaniei „a fost doborâtă rapid” în cursul nopții de avioane de vânătoare ale NATO. Nauseda nu a precizat cui aparținea drona. În mesajul publicat pe rețeaua socială X, liderul de la Vilnius a legat incidentul de deteriorarea mediului de securitate din regiune, pe fondul intensificării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și a susținut că pregătirea NATO este „vitală” pentru statele din zonă. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a transmis la rândul său mulțumiri aliaților, afirmând că prezența acestora contribuie la protejarea spațiului aerian și la consolidarea securității, adăugând că NATO „rămâne vigilentă, angajată și pregătită”. Unde a căzut drona și ce se știe despre incident Postul public de radio lituanian LRT, citând Centrul național de gestionare a crizelor (NKVC), a relatat că drona a căzut într-o zonă rurală din apropierea lacului Kaunas, în centrul țării. Agerpres notează că Lituania, Letonia și Estonia — state care au frontieră cu Rusia și au fost republici sovietice — înregistrează în mod regulat intruziuni de drone pe teritoriile lor. Context: un tipar de interceptări și acuzații privind devierea dronelor Incidentul vine după un caz din 19 mai, când un avion de vânătoare al NATO a doborât deasupra Estoniei o dronă ucraineană, descrisă ca prima interceptare a unei drone străine pe cerul unui stat baltic de către poliția aeriană a NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. În același context, europenii susțin că Rusia ar devia deliberat de la traiectorie dronele ucrainene care au ca țintă instalații industriale și terminale petroliere din regiunea Sankt Petersburg, în Golful Finlandei. [...]
Războiul cu Iran a creat „goluri strategice” în stocurile de muniție ale SUA , după ce costurile operațiunilor și consumul de armament au depășit capacitatea de reaprovizionare, potrivit unui raport al inspectoratului general al Pentagonului citat de Focus . Raportul, transmis obligatoriu Congresului SUA și publicat luni (ora locală), arată că între 28 februarie și 30 iunie costurile operațiunilor au ajuns la 33,4 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), din care 22,3 miliarde dolari (aprox. 100 miliarde lei) au fost doar pentru muniția consumată. Documentul vorbește despre „lipsuri strategice de stoc” și „blocaje la nivelul industriei” în aprovizionarea cu muniție. Presiune operațională: pierderi în flota aeriană și drone Pe lângă problema muniției, raportul inventariază și pierderi ale flotei aeriene americane, inclusiv: patru avioane de luptă F-15 distruse; un avion F-35 avariat; șapte avioane cisternă KC-135 avariate; până la 30 de drone MQ-9 Reaper distruse. Contradicție cu mesajul politic: „stocuri practic nelimitate” În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a respins în mod repetat îngrijorările legate de o posibilă criză de muniție și a vorbit recent despre stocuri „practic nelimitate”. Tot luni, el a scris pe rețeaua sa Truth Social că SUA ar produce „mai multe arme rafinate” decât oricând în istorie, notează publicația. Costuri încă neincluse: pagube pe baze militare din regiune Raportul mai menționează că atacuri iraniene au avariat sau distrus „sute de clădiri și structuri” pe baze militare americane din regiune. Aceste pagube nu au fost incluse în calculul costurilor războiului, deoarece nu este clar dacă toate bazele vor fi reconstruite și cine ar urma să plătească. [...]
Recuperarea unei drone presupus rusești pe litoralul polonez ridică miza de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un context în care incursiunile cu drone în regiune se repetă și cresc riscul de incidente cu efecte economice și operaționale, inclusiv asupra transporturilor și infrastructurii. Informațiile sunt prezentate de Economica . Armata poloneză „a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec”, potrivit ministrului apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , care a indicat că o „inspectare preliminară” arată că ar fi vorba despre o dronă rusească. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al Forțelor armate poloneze, Jacek Goryszewski, a declarat pentru postul privat TVN24 că drona ar fi putut veni din apele internaționale și că „pare să fie o Gerbera ” – descrisă ca o dronă aeriană ieftină, cu rază lungă de acțiune, realizată din materiale precum placaj și material spongios. Acest tip de dronă este folosit adesea ca momeală, dar poate transporta și explozibili. Potrivit aceleiași declarații, drona a fost recuperată de o navă hidrografică în largul coastei localității Rusinowo și se afla ulterior pe plajă, în timp ce autoritățile desfășurau verificări în zonă. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea și funcționarea infrastructurii Episodul se înscrie într-un tipar mai larg: țările de pe flancul estic al NATO au fost scena unor incursiuni repetate cu drone, alimentând temerile că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele alianței. În plan practic, astfel de incidente pot forța măsuri suplimentare de supraveghere și intervenție, cu impact asupra operațiunilor maritime și de coastă. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele NATO ar trebui să se aștepte la o creștere a „provocărilor” din partea Moscovei, potrivit materialului. Context: incidente care ating și transportul Economica notează și un alt incident relatat de Reuters: o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia, duminică, la scurt timp după ce fostul prim-ministru britanic Boris Johnson și alți diplomați europeni folosiseră aceeași linie. [...]
