Știri
Știri din categoria Apărare
Bulgaria analizează activarea Articolului 4 al NATO, ceea ce ar putea duce la consultări între aliați și la ajustări ale posturii defensive în regiunea Mării Negre, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor bulgare, potrivit Biziday. Discuția are relevanță directă pentru România, în condițiile în care președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a avut miercuri o convorbire cu președintele Nicușor Dan, iar cele două țări vor să împingă în UE și NATO măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor.
Într-un mesaj după convorbire, Nicușor Dan a legat atacurile de „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a avertizat asupra efectelor asupra transportului maritim și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru exporturile de produse agricole.
„Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului maritim comercial în Marea Neagră.”
Iliana Iotova a ridicat public posibilitatea invocării Articolului 4 după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, „în urmă cu două nopți”. Una dintre nave s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți.
Președinta Bulgariei a mai spus că Sofia vrea includerea securității maritime pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European și a avertizat că escaladarea războiului transformă Marea Neagră într-o zonă militară. În același timp, a precizat că invocarea Articolului 4 trebuie analizată „cu atenție” și ar cântări mai mult dacă ar fi cerută împreună de mai multe state aliate.
Separat, Bulgaria intenționează să ducă subiectul și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor preluate de Biziday.
Bulgaria colaborează cu România și Turcia pentru identificarea unor măsuri comune, iar Iotova a indicat existența unui acord comun cu președinții celor două țări. Miniștrii Apărării din Bulgaria, România și Turcia au discutat deja despre acțiuni comune, iar o reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată „în următoarele zile” pentru stabilirea unor măsuri concrete.
În paralel, Bulgaria se pregătește să adere, până la finalul lunii, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor, potrivit Reuters, citată de Biziday.
Autoritățile bulgare nu au acuzat oficial și explicit Rusia pentru atacuri. Totuși, premierul Rumen Radev a spus că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată la Ministerul de Externe. Aceasta a transmis că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării despre atacurile asupra navelor comerciale.
În context, Biziday notează că Rusia a bombardat porturi ucrainene la Marea Neagră, ceea ce a împins Ucraina să folosească mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și rutele maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a atacat nave implicate în exporturile rusești de cereale în alte zone ale Mării Negre și în apropierea Mării Azov.
Recomandate
Bulgaria își extinde apărarea antiaeriană cu încă cinci sisteme IRIS-T finanțate prin SAFE , într-o mișcare care leagă direct investiția militară de mecanismele europene de creditare și de achizițiile comune menite să reducă costurile, potrivit Economica . Premierul Radev a spus că se așteaptă ca „în câteva săptămâni” să existe un contract pentru noile sisteme, care „să garanteze protecția teritoriului nostru și să contribuie la capacitățile integrale de apărare ale NATO”. „Sper că în câteva săptămâni vom avea un contract care să garanteze protecţia teritoriului nostru şi să contribuie la capacităţile integrale de apărare ale NATO.” Finanțare prin SAFE și integrare în „Scutul Cerului” european Conform declarațiilor citate, achiziția ar urma să fie finanțată cu ajutorul împrumuturilor contractate prin mecanismul european SAFE. Totodată, sistemele IRIS-T ar urma să fie integrate în Inițiativa Scutul Cerului European (European Sky Shield Initiative – ESSI) , la care participă circa 20 de țări și care urmărește să faciliteze cumpărarea de echipamente militare și să diminueze costurile prin achiziții comune. Context: Bulgaria are deja un contract IRIS-T și invocă riscuri în Marea Neagră Bulgaria a contractat deja un sistem IRIS-T SLM în urmă cu doi ani, la un preț de 182 de milioane de euro (aprox. 910 milioane lei). Versiunea SLM este destinată apărării aeriene cu rază medie și poate fi folosită împotriva avioanelor, elicopterelor, rachetelor de croazieră și dronelor. Anunțul vine la o zi după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan (pavilion Togo) s-a scufundat după avarii majore, iar echipajul – zece marinari sirieni – este dat dispărut; autoritățile bulgare au suspendat operațiunile de căutare după ce nu au găsit supraviețuitori. Cealaltă navă, Able (pavilion Palau), a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine (aprox. 130 km) de coasta bulgară; cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați, însă doi sunt grav răniți. Autoritățile bulgare au transmis că navele au fost lovite de drone aeriene și maritime, iar originea acestora nu a fost încă stabilită. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atribuit Rusiei atacurile, însă premierul bulgar a evitat să indice un responsabil până la clarificarea faptelor, în timp ce ambasada Rusiei la Sofia a negat că navele ar fi fost ținte rusești. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave comerciale în zona economică a Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost evacuată în flăcări, potrivit Economica . Incidentul este descris ca un „atac coordonat fără precedent” cu drone asupra unor nave comerciale și ar fi primul atac de acest tip raportat împotriva navelor în zona economică exclusivă a Bulgariei, conform relatării corespondentului BGNES de pe litoralul Mării Negre, citată de Agerpres. Ce nave au fost lovite și ce se știe despre echipaje Conform informațiilor preliminare, navele vizate sunt: ALFA WATAN , sub pavilion Togo; ABLE , sub pavilion Palau. Operațiunea de salvare este în desfășurare în Marea Neagră, la est de Capul Sf. Atanas și de orașul de coastă Byala. Nava ALFA WATAN a suferit „avarii structurale critice” și s-a scufundat la est de coasta bulgară. În acest moment, nu există informații oficiale despre soarta echipajului sau despre eventuali supraviețuitori. În cazul cargoului ABLE , nava a luat foc după impact, iar situația i-a obligat pe toți cei 18 membri ai echipajului să o abandoneze. Salvare: feribot bulgar redirecționat de urgență Un rol central în intervenție l-a avut feribotul DIOSCURIA (tip ro-ro/pasageri), sub pavilion bulgar, care a fost redirecționat către locul incidentului. Echipajul feribotului a reușit să evacueze și să preia la bord toți marinarii de pe ABLE. Unele persoane salvate au fost rănite și au primit primul ajutor la bord, iar echipele implicate încearcă să organizeze evacuarea medicală de urgență către spitale de pe uscat. Ancheta și reacția autorităților bulgare Circumstanțele atacului, inclusiv identitatea celor care au operat dronele, sunt în continuare investigate, potrivit BGNES. Biroul vicepreședintei Iliana Iotova a confirmat marți, fără detalii suplimentare, că două nave au fost lovite de drone în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, potrivit Reuters . Agenția BTA mai relatează că premierul bulgar Rumen Radev a convocat o reuniune cu reprezentanți ai instituțiilor statului, la care urmează să participe inclusiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Apelor, Administrația Prezidențială și serviciile de securitate. Radev ar urma să facă o declarație de presă la ora 11:15, la începutul reuniunii. [...]
Israelul confirmă cumpărarea a 12 elicoptere de atac Apache „Echo”, un contract care implică livrări abia la începutul următorului deceniu și o finanțare urgentă de circa 1 miliard NIS (redirecționată parțial din bugete pentru sectorul arab), potrivit The Jerusalem Post . Acordul este semnat cu Pentagonul, prin delegația Ministerului Apărării israeliană din Washington, la instrucțiunile directorului general al ministerului, gen.-mr. (rez.) Amir Baram . Elicopterele sunt varianta „Echo”, descrisă de Ministerul Apărării drept „cel mai nou și mai avansat” model din familie. Ministrul Apărării, Israel Katz , a prezentat achiziția ca parte „critică” a consolidării forțelor armate (IDF), menită să întărească capacitățile operaționale „împotriva unei game largi de amenințări”. Finanțare accelerată înainte de alegeri: bani mutați din planul pentru sectorul arab Pe lângă confirmarea achiziției, publicația notează că guvernul se pregătea să aloce 3,5 miliarde NIS pentru achiziții urgente de apărare, inclusiv tranzacția pentru Apache, estimată la „aproape un miliard de șekeli”. Ministerul Finanțelor a transmis că suma destinată elicopterelor ar urma să fie acoperită astfel: „aproape un miliard” NIS redirecționat din fonduri alocate unui plan pe cinci ani pentru dezvoltarea sectorului arab din Israel; încă 68 milioane NIS din bugetul de stat pe 2026. Miniștrii ar fi fost solicitați să aprobe achiziția printr-un vot telefonic de urgență, potrivit presei israeliene citate în material. Riscuri juridice și justificarea de „urgență” pentru securitate Decizia vine cu două săptămâni înainte de alegeri, într-o perioadă în care guvernul ar trebui, în mod obișnuit, să evite măsuri care nu sunt strict urgente. O opinie juridică atașată deciziei ar fi ridicat două îngrijorări principale: posibilitatea de a pune viitorul guvern în fața unei situații „ireversibile” și riscul ca interesele de partid să fie prioritizate în detrimentul interesului public. Totuși, documentul ar fi concluzionat că devansarea achiziției este necesară din motive de securitate. Ce urmează: livrări la începutul următorului deceniu și alte acorduri „critice” Ministerul Apărării afirmă că livrările sunt programate „la începutul următorului deceniu”. Amir Baram a spus că implementarea acordului a fost posibilă prin „soluții creative” dezvoltate împreună cu partenerii americani, fără a compromite nevoile operaționale, și că ministerul intenționează să continue semnarea de acorduri pentru „platforme suplimentare, muniții, interceptoare și altele”, în paralel cu un plan de consolidare pe zece ani. Boeing, prin președintele Boeing Israel, gen.-mr. (rez.) Ido Nehushtan, a indicat că selecția Apache E se înscrie într-o serie de achiziții recente menționate în articol (inclusiv KC-46A și decizia de a procura o a doua escadrilă de F-15IA). [...]
Operațiunea ucraineană VIVALDI sugerează că investițiile în blindate grele riscă să fie depășite de realitatea frontului , iar România ar trebui să-și recalibreze prioritățile de înzestrare către integrarea dronelor, războiului electronic și apărării anti-dronă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (2022–2025), argumentează că „manualele militare trebuie rescrise”, pentru că avantajul nu mai vine dintr-un singur tip de armament, ci din combinarea rapidă a unor sisteme foarte diferite. Ce se schimbă pe câmpul de luptă: „fereastra de opacitate” Punctul central al lecției din Ucraina, în interpretarea generalului, este că manevra și surprinderea tactică rămân posibile chiar și pe un front „aproape transparent” (dominant de drone și senzori), dar nu prin revenirea tancului ca piesă principală. Cheia ar fi crearea locală și temporară a unei „ferestre de opacitate”, în care adversarul „vede mai puțin” și reacționează târziu. În practică, această fereastră ar fi fost obținută prin integrarea: războiului electronic (pentru a degrada recunoașterea adversă); apărării anti-dronă; dronelor aeriene; roboților tereștri. Generalul susține că, prin această combinație, ucrainenii au reușit să „orbească” suficient timp capacitățile de observare ale adversarului pentru a executa manevra. Blindatele rămân utile, dar în rol secundar În evaluarea lui Dorin Toma, VIVALDI nu ar demonstra „revenirea blindatului clasic ca element central al manevrei”, chiar dacă tancurile și transportoarele au fost folosite. Rolul lor ar fi fost mai degrabă redistribuit către funcții de sprijin: protecție, mobilitate limitată și sprijin cu foc pentru infanterie, acolo unde condițiile au permis. Totodată, sunt descrise situații în care atacurile ar fi fost executate de grupuri mici de infanterie sprijinite de drone, iar unele transportoare blindate ar fi fost convertite în vehicule robotizate „kamikaze”, folosite împotriva fortificațiilor înaintea asaltului. Implicația pentru achiziții: inerția poate costa Din perspectiva impactului operațional și bugetar, mesajul este că programele de înzestrare construite în jurul platformelor clasice riscă să nu țină pasul cu ritmul schimbării tehnologice. Generalul ridică explicit problema inerției din armate și din industria de apărare, sugerând că interesele și modul în care sunt construite achizițiile militare pot favoriza „marile companii tradiționale”, în timp ce producătorii noi pot adapta tehnologii mai rapid. În acest context, el pune sub semnul întrebării dacă, pe măsură ce roboții tereștri devin mai mobili, mai bine protejați și mai autonomi, mai are sens ca oamenii să fie trimiși în luptă în vehicule blindate, sau dacă o parte tot mai mare din misiuni va fi preluată de drone și roboți. Miza pentru NATO: scenariul unei incursiuni locale Generalul extinde lecția dincolo de Ucraina, către riscul ca Rusia să poată obține surpriză tactică și pe un teatru aliat, printr-o incursiune locală urmată de fortificarea rapidă a teritoriului ocupat. El dă ca exemplu Narva , în nordul Estoniei, și formulează întrebarea-cheie: dacă un astfel de teritoriu ar fi ocupat și transformat într-un sistem defensiv „după lecțiile războiului din Ucraina”, poate NATO să-l recucerească și „cu ce preț”, inclusiv politic, în termeni de pierderi acceptabile. [...]
Administrația SUA leagă explorarea resurselor din Groenlanda de extinderea prezenței militare , dar anunțul rămâne fără detalii despre proiecte, calendar sau operatori, potrivit Biziday . Donald Trump a transmis, într-un mesaj pe platforma Truth Social, că Statele Unite ar urma să demareze „lucrări masive de explorare” pentru identificarea zăcămintelor de petrol, gaze naturale și minerale din Groenlanda. Liderul de la Casa Albă nu a precizat când ar începe operațiunile, cine le-ar desfășura și nici la ce proiecte concrete se referă. Totodată, Trump a susținut că insula ar putea avea rezerve de petrol „ușor accesibile” mai mari decât aproape orice alt teritoriu, fără să prezinte date sau studii. Contextul de securitate: acces extins și posibile baze noi Anunțul vine la câteva săptămâni după semnarea unui acord de securitate între SUA, Danemarca și Groenlanda , care vizează consolidarea prezenței militare americane pe insulă. Documentul prevede acces extins al armatei SUA la spațiul aerian și teritoriul Groenlandei și permite extinderea bazei spațiale americane Pituffik , folosită inclusiv pentru detectarea timpurie a rachetelor. Acordul mai deschide posibilitatea înființării a încă două baze militare, în zonele Narsarsuaq și Mestersvig. Resursele: potențial ridicat, dar rentabilitate discutabilă Documentul menționează și cooperarea în domeniul mineralelor și al exploatării resurselor naturale, însă fără să stabilească proiecte concrete. Nu este precizat nici ce companii ar putea participa la explorări și nici dacă acestea ar viza exclusiv mineralele sau și hidrocarburile. Deși Groenlanda este considerată bogată în resurse minerale, multe zăcăminte au fost explorate doar parțial. Potrivit experților din industrie citați de presa americană, costurile ridicate ale extracției au făcut ca numeroase proiecte să nu fie rentabile până acum. De ce contează și ce rămâne neclar Trump a justificat importanța Groenlandei și prin poziția strategică, susținând că insula ar avea un rol esențial în apărarea SUA împotriva unor eventuale atacuri cu drone sau rachete, în contextul dezvoltării sistemului american de apărare antirachetă „Golden Dome”. În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne neclar dacă anunțul indică lansarea unor proiecte deja aprobate sau doar intenția administrației americane de a accelera explorarea resurselor Groenlandei. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar acordul de securitate reafirmă suveranitatea daneză și dreptul Groenlandei la autodeterminare. Sursa inițială a informațiilor este CBS News , potrivit Biziday. [...]
China își proiectează forța navală în vestul Pacificului prin trimiterea grupului de portavion „ Liaoning ”, într-un moment care se suprapune posibil cu un amplu exercițiu comun SUA–Japonia în apropiere de Taiwan, potrivit Focus . Mișcarea ridică miza operațională într-o zonă sensibilă pentru Japonia și crește riscul de incidente între forțele celor două tabere. Ministerul chinez al Apărării a transmis că desfășurarea face parte din planul anual de instruire al marinei și urmărește testarea și îmbunătățirea „nivelului realist” de pregătire. Beijingul nu a indicat zona exactă de operare, susținând doar că exercițiile respectă dreptul internațional și „nu vizează o anumită țară sau un anumit obiectiv”. Exercițiul SUA–Japonia „ Keen Sword 27 ”, programat între 19 și 29 octombrie Deplasarea „Liaoning” are loc cu puțin timp înainte de manevrele „Keen Sword 27”, care ar urma să se desfășoare în Japonia și în apele din jur, între 19 și 29 octombrie. Potrivit South China Morning Post , la exercițiu sunt așteptați aproximativ 45.000 de militari japonezi, alături de: 6.100 de vehicule, 40 de nave, 260 de aeronave. Din SUA ar urma să participe, conform aceleiași surse, circa 12.000 de militari. Accent pe insulele din sud-vestul Japoniei și noi sisteme americane Un punct central al exercițiului este lanțul de insule din sud-vestul Japoniei, în apropiere de Taiwan. Pe insula Yonaguni, la puțin peste 100 km de Taiwan, SUA ar urma să staționeze pentru prima dată două sisteme mai noi: Nmesis (sistem antinavă) și Madis (apărare antiaeriană). În paralel, Japonia își relochează temporar în zonă rachete și sisteme de apărare antiaeriană. Durata misiunii chineze rămâne neclară; precedente de săptămâni Cât va dura actuala desfășurare chineză nu este precizat. South China Morning Post notează însă că astfel de misiuni ale portavioanelor se întind adesea pe mai multe săptămâni: prima ieșire de instruire a „Liaoning” în vestul Pacificului din acest an a durat 35 de zile (mai–iunie), iar în iunie anul trecut „Liaoning” a exersat în regiune circa 20 de zile împreună cu portavionul „Shandong”. Japonia invocă o creștere a întâlnirilor riscante Tokyo urmărește de ani buni deplasările grupărilor navale chineze în vestul Pacificului, iar în cercurile de securitate japoneze zona este considerată o „flancă” sensibilă. Odată cu intensificarea prezenței chineze, ar fi crescut și numărul întâlnirilor periculoase cu forțele japoneze. În iunie, Beijingul a acuzat Japonia de „recunoaștere periculoasă” la mică distanță și „hărțuire provocatoare”, acuzații respinse de Ministerul japonez al Apărării, care a anunțat că va acționa „calm și hotărât” și va continua monitorizarea apelor și spațiului aerian din jurul Japoniei. Un incident anterior, relatat de Japan Times , ar fi avut loc în decembrie: avioane de luptă de pe „Liaoning” ar fi „iluminat” de două ori cu radar aeronave ale forțelor aeriene japoneze deasupra apelor internaționale, la sud-est de Okinawa; SCMP a descris episodul ca o confruntare tensionată între avioane militare chineze și japoneze. Fundal politic: Taiwan și deteriorarea relațiilor Beijing–Tokyo Tensiunile sunt alimentate și politic. Focus amintește că relația bilaterală s-a deteriorat după declarații din noiembrie 2025 ale premierului japonez Sanae Takaichi, care ar fi spus că Japonia ar putea interveni militar într-o criză legată de Taiwan, poziție criticată dur de Beijing. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței, în timp ce Japonia tratează un posibil scenariu de escaladare în jurul insulei drept o amenințare directă la adresa propriei securități. [...]
