Știri
Știri din categoria Externe

România ridică la nivel politic riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră, după ce președintele Nicușor Dan a discutat cu Emmanuel Macron despre siguranța navigației în regiune, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, potrivit G4Media.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe rețelele de socializare, Nicușor Dan a spus că discuția cu președintele Franței a vizat „siguranța navigației” după „atacurile multiple cu drone ale Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră”. El a încadrat subiectul în parteneriatul strategic România–Franța, pe care l-a numit „un pilon esențial al securității noastre comune și al cooperării bilaterale”.
„Am exprimat profunda îngrijorare a României cu privire la recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră și, în acest context, am apreciat solidaritatea și sprijinul exprimate de Franța pentru siguranța navigației în regiune.”
Tot în cadrul întâlnirii, cei doi lideri au continuat dialogul privind candidatura României pentru funcția de Secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, conform aceleiași surse.
În ultimele patru luni, „zece nave comerciale au fost lovite sau scufundate” în vestul Mării Negre, în apropierea coastelor României și Bulgariei, în incidente care au inclus atacuri cu drone și „posibile explozii provocate de mine marine”, notează G4Media. Bilanțul menționat: cel puțin trei morți și 28 de marinari dați dispăruți.
Publicația amintește și un incident recent: nava comercială „Wine Trader”, care transporta substanțe chimice, ar fi fost incendiată joi dimineață în apropiere de Sulina, după ce „mai multe drone au intrat pe teritoriul României în ultimele 24 de ore”. Potrivit autorităților citate, șapte membri ai echipajului sunt dați dispăruți, iar cinci au fost transportați la Spitalul Județean din Constanța.
Recomandate

Bulgaria vrea un moratoriu asupra atacurilor la nave în Marea Neagră și spune că va lucra cu România și Turcia pentru a-l obține, pe fondul unei serii de incidente care au lovit transportul comercial în zonă, potrivit G4Media . Inițiativa are o miză operațională directă: reducerea riscurilor pentru echipaje, rute și infrastructura maritimă critică din proximitatea apelor teritoriale bulgare. Ministrul de externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, a declarat la Berlin că demersul vine după ce patru nave civile au fost scufundate sau deteriorate în ultimele două săptămâni, conform EFE, citată de Agerpres. Ea a spus că inițiativa ar trebui să includă „toți partenerii europeni” și că protecția echipajelor civile și libertatea de navigație trebuie să devină o prioritate la nivel european. Presiune pe capacitățile defensive și apel la sprijin NATO Petrova-Chamova a avertizat că atacurile, produse în apropierea apelor teritoriale bulgare, afectează stabilitatea regională, libertatea de navigație și infrastructura maritimă critică. Întrebată despre articolul 4 al NATO (mecanism de consultare când un aliat consideră că securitatea îi este amenințată), ministrul a afirmat că guvernul bulgar a folosit deja acest instrument, informând aliații și cerând sprijin. În același timp, Sofia spune că nu există încă un „rezultat definitiv” care să arate dacă atacurile au fost comise de Rusia sau Ucraina. Bulgaria a cerut ajutorul partenerilor și aliaților pentru investigații și a strâns indicii de pe navele atacate. Germania cere oprirea atacurilor și menținerea presiunii economice asupra Moscovei În conferința de presă comună, ministrul german de externe Johann Wadephul a cerut încetarea atacurilor asupra navelor civile și a salutat convocarea ambasadoarei Rusiei la Sofia, ca reacție la ceea ce el a numit o „escaladare” care a dus la o „situație nesustenabilă”. Wadephul a pledat pentru menținerea presiunii economice asupra Moscovei și a criticat ideea de a face „cadouri”, referindu-se la decizia SUA de a achiziționa motorină rusească. El a mai spus că războiul din Ucraina, în special în Marea Neagră, pune în pericol securitatea alimentară globală. Ce se știe despre incidentele recente Potrivit informațiilor prezentate, în această săptămână: un cargou sub pavilion ucrainean a fost avariat; un vas comercial sub pavilionul St Vincent și Grenadine a fost scufundat; cinci marinari au fost salvați, iar alți 11 sunt dați dispăruți. În urmă cu șapte zile, un cargou turcesc a fost scufundat și un altul avariat, iar doi membri ai echipajului au murit. Prim-ministrul bulgar Rumen Radev a declarat că nu există „dovezi solide și clare” pentru a stabili responsabilul, dar că logica „indica spre Federația Rusă”. [...]

Capacitățile militare ale Ucrainei de a folosi Starlink nu sunt încă restabilite complet , iar restricțiile rămase afectează atât apărarea antidrone, cât și logistica de pe linia frontului, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski făcute la Bruxelles, după întâlniri cu lideri ai Uniunii Europene. Zelenski a spus vineri, 16 octombrie, că limitările asupra sistemului de comunicații prin satelit furnizat de SUA sunt „treptat” inversate, însă Ucraina nu a revenit la parametrii operaționali necesari pentru a proteja civilii în fața dronelor rusești de atac, tot mai rapide. „A fost viteza restabilită complet la ce era înainte? Nu. Se restabilește viteza acum? Da.” Efect operațional: interceptări mai slabe și lovituri îngreunate Președintele ucrainean a detaliat că restricțiile au împiedicat forțele ucrainene să intercepteze dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și au perturbat lovituri asupra unor ținte militare rusești din teritorii ocupate. În explicația sa, problema nu a fost oprirea completă a serviciului, ci reducerea vitezei, care a afectat menținerea conexiunii pentru dronele-interceptor ce operează cu Starlink. Zelenski a indicat un decalaj major între viteza dronelor rusești și pragurile de funcționare impuse sistemelor ucrainene: Shahed-urile ar zbura cu viteze de peste 400 km/h, în timp ce sistemele ucrainene echipate cu Starlink ar fi fost constrânse de un prag de mișcare de aproximativ 70 km/h. „Starlink nu a fost oprit. Viteza a fost redusă.” Impact asupra logisticii: livrări de hrană și apă perturbate Dincolo de apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile au afectat livrările de hrană și apă către militarii ucraineni aflați în poziții de pe front, unde vehiculele convenționale nu pot ajunge în siguranță din cauza supravegherii constante cu drone. În aceste condiții, aprovizionarea se face cu drone echipate cu Starlink, iar limitările de comunicații au redus eficiența acestor operațiuni. „Ei ne tăiau logistica și protecția populației civile.” Dimensiunea de dependență: tehnologie controlată de SUA și discuții cu SpaceX Zelenski a mai spus că Ministerul Apărării rămâne în contact zilnic cu partenerii pentru a rezolva întreruperea și a restabili capabilitățile anterioare. El a afirmat că a primit informații potrivit cărora Casa Albă ar fi contactat SpaceX în legătură cu ridicarea restricțiilor, dar a precizat că nu poate confirma dacă acest lucru este adevărat. Contextul declarațiilor include și o investigație Reuters, menționată de Kyiv Post, care ridică întrebări despre rolul Washingtonului în restricțiile ce afectează rețeaua Starshield (varianta de nivel militar operată de SpaceX). Ce urmează: reducerea vulnerabilităților tehnologice Zelenski a recunoscut că Ucraina continuă să depindă de informații din SUA pentru avertizări timpurii privind lansările de rachete balistice rusești, deși primește informații și din „zeci” de alte țări. În acest context, el a spus că Ucraina caută să-și reducă vulnerabilitățile prin întărirea propriilor capabilități tehnologice și prin cooperare mai strânsă cu partenerii europeni. [...]

Arabia Saudită plătește costuri disproporționate în apărarea antiaeriană , folosind interceptoare Patriot de peste 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) împotriva unor drone care costă 15.000–25.000 de dolari (aprox. 69.000–115.000 lei), pe fondul unei campanii de atacuri houthi care lovește inclusiv infrastructură energetică, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. Miza nu este doar militară, ci și economică: un război „asimetric” (în care o parte folosește mijloace ieftine pentru a forța cheltuieli mari adversarului) poate eroda rapid stocurile de interceptoare și bugetele, într-un moment în care există, la nivel global, o penurie de rachete interceptoare, alimentată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. De ce devine apărarea scumpă și ineficientă Potrivit analiștilor citați, Arabia Saudită a investit masiv în capabilități cu „factorul strălucire” – avioane de luptă de înaltă tehnologie și interceptoare moderne – însă houthiții folosesc frecvent drone ieftine și rachete de croazieră care zboară la joasă altitudine, mai greu de detectat. În plus, arhitectura de apărare a fost gândită în principal pentru amenințări din est sau nord-est (Iran, Irak), nu din Yemen, aflat la sud-vest, ceea ce a lăsat vulnerabilități operaționale, spun analiștii. Un alt punct critic este radarul: proiectilele care zboară jos pot fi detectate târziu, mai ales peste teren muntos, ceea ce duce la avertizări haotice pentru civili. În acest context, regatul ar avea nevoie de mai multe radare aeropurtate pentru identificare timpurie, conform sursei. Atacuri în adâncime și presiune pe infrastructura energetică În ultimele zile, houthiții au lansat atacuri repetate asupra infrastructurii, obiectivelor energetice și țintelor militare din interiorul Arabiei Saudite. Săptămâna aceasta, a fost lovit gigantul energetic Aramco , fiind provocat un incendiu într-o clădire din Dhahran, în estul țării. Autoritățile saudite au anunțat joi interceptarea și distrugerea unei drone în provincia de est și a unei rachete de croazieră în regiunea Medina, deși houthiții au negat că ar fi vizat Medina. Cel mai grav episod menționat este atacul de sâmbătă, când o rachetă de croazieră a lovit un terminal pentru zboruri interne al unui aeroport din Riad, ucigând cel puțin 13 oameni și rănind peste 300, potrivit textului citat. Pe lângă loviturile directe, houthiții blochează și transporturile de petrol saudit către Asia prin strâmtoarea Bab al-Mandab , dintre Yemen și Africa, ceea ce adaugă o dimensiune economică și logistică presiunii asupra regatului. Stocuri, structură de comandă și limitele răspunsului Sursa arată că Arabia Saudită a cumpărat interceptoare Patriot și THAAD din SUA, însă Patriot sunt proiectate în principal pentru rachete balistice (cu traiectorie înaltă), în timp ce amenințările houthi includ drone și rachete de croazieră la joasă altitudine. Din 2020, Washingtonul a vândut Arabiei Saudite cel puțin 730 de interceptoare Patriot, potrivit datelor Departamentului de Stat american, menționate în material. Dincolo de tehnică, apar și probleme structurale: armata este împărțită în două ramuri concurente, cu decizie foarte centralizată, ceea ce limitează flexibilitatea. Deși prințul Mohammed bin Salman a inclus eficientizarea armatei în planul Vision 2030 și a creat un comandament operațional comun la Riad, analiștii citați spun că schimbările au fost lente, inclusiv în zona de mentenanță a armelor de înaltă tehnologie, unde sunt folosiți frecvent contractori occidentali. În plan militar, o invazie terestră nu este considerată probabilă, iar o nouă campanie aeriană ar fi, cel mai probabil, insuficientă pentru a-i învinge pe houthiți, potrivit evaluărilor citate. Ce urmează: sprijin extern limitat și escaladare probabilă Materialul notează că, după ce președintele Trump a refuzat cereri recente de ajutor ale Riadului, Arabia Saudită a invocat un pact de apărare reciprocă semnat în august anul trecut cu Pakistanul și Turcia, de la care s-ar aștepta sprijin în domenii precum informațiile și comunicațiile. În același timp, purtătorul de cuvânt militar al houthiților, Yahya Saree, a transmis că atacurile vor continua și se vor intensifica până când Arabia Saudită va înceta să atace Yemenul: „Forțele armate yemenite își vor continua operațiunile, într-un mod tot mai intens, către interiorul Arabiei Saudite.” În lipsa unei soluții politice negociate – descrisă ca puțin probabilă pe termen scurt – presiunea economică a apărării „scumpe” împotriva unor mijloace „ieftine”, combinată cu riscurile pentru infrastructura energetică și rutele de export, rămâne una dintre vulnerabilitățile majore ale regatului în confruntarea cu houthiții, conform analizei citate. [...]

Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]

Recunoașterea publică a lui Katie Zacharia că nu a promovat baroul ridică semne de întrebare despre verificarea credențialelor și credibilitatea comunicării oficiale la Casa Albă , în contextul în care președintele Donald Trump a descris-o anterior drept avocat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Zacharia, numită luni în echipa Casei Albe ca secretar de presă, a confirmat într-un interviu difuzat joi seara la Fox News, în emisiunea „Hannity”, că nu a promovat examenul de admitere în barou. Întrebată direct dacă nu a trecut examenul, ea a răspuns „Corect”, iar la întrebarea dacă a mai susținut examenul a doua oară a spus că nu. Ce spune despre pregătirea ei juridică Potrivit informațiilor invocate în material, Universitatea Pepperdine arată că Zacharia a obținut o diplomă în drept în 2011. În SUA, absolvirea unei facultăți de drept nu este suficientă pentru a profesa: este necesară admiterea în baroul unui stat, condiție fără de care nu se poate practica legal avocatura. Context: debutul în briefingurile de la Casa Albă Marți, la primul său briefing de presă, Zacharia a răspuns la întrebările a doar trei jurnaliști și a încheiat evenimentul în mai puțin de 15 minute. Prestația a fost criticată de unii comentatori media și analiști politici, însă Trump le-a spus jurnaliștilor că i s-a „părut că s-a descurcat foarte bine”. Întrebată despre acel briefing, Zacharia a declarat: „Am simțit că m-am ridicat la înălțimea provocării susținând această conferință de presă, Sean, având la dispoziție foarte puțin timp pentru pregătire.” [...]

O posibilă plecare anticipată a Christinei Lagarde de la conducerea BCE ar deschide o succesiune accelerată la Frankfurt , cu efecte directe asupra echilibrului de putere din zona euro și asupra calendarului numirilor în instituție, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Conform unor surse citate de Reuters, Forumul Economic Mondial (WEF) ar putea să o numească pe Lagarde în funcția de președinte chiar din luna noiembrie, după o reuniune a consiliului director programată pe 2 noiembrie. Decizia nu este însă finală, iar sursele vorbesc despre posibilitatea ca Lagarde să fie prezentată drept „președinte desemnat” la reuniunea anuală de la Davos. Miza pentru Uniunea Europeană ar fi una de calendar și influență: dacă Lagarde ar pleca înainte de finalul mandatului de opt ani, care expiră în octombrie 2027, liderii UE ar putea numi un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor din Franța. În același timp, sursele indică faptul că numirea din noiembrie ar fi legată și de dorința de a-i oferi președintelui Emmanuel Macron un cuvânt de spus în privința succesorului. Reorganizare mai amplă la BCE: trei numiri în discuție O eventuală plecare a lui Lagarde ar veni într-un moment în care BCE se confruntă deja cu schimbări la vârf. În material se arată că: Isabel Schnabel , reprezentanta Germaniei în Comitetul Executiv al BCE, va demisiona pentru a prelua o funcție la FMI începând cu 4 ianuarie 2027; economistul-șef al BCE, Philip Lane, urmează să se retragă în mai; oficiali ai UE au spus că trei numiri ar putea fi convenite în urma unui acord între statele membre. Reprezentanții BCE și ai WEF nu au comentat informațiile, potrivit sursei. Cine este menționat pentru șefia BCE În discuțiile privind succesiunea, Reuters notează că favoriți pentru funcția de președinte al BCE sunt foștii guvernatori ai băncilor centrale din Țările de Jos și Spania, Klaas Knot și Pablo Hernandez de Cos. În paralel, Franța ar viza postul de economist-șef, iar Germania ar dori să promoveze un candidat în locul lui Schnabel, potrivit surselor citate. WEF are sediul la Geneva, iar consiliul său director este condus în prezent de Larry Fink (BlackRock) și Andre Hoffmann (Roche). Lagarde este membră a consiliului, iar sursele susțin că ar avea sprijinul celor 27 de membri ai acestuia. [...]