Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Trupe fără frontiere: un Schengen militar...

Trupe fără frontiere: un Schengen militar baltic prinde contur printr-un acord regional strategic

Trupe militare în exercițiu, pregătindu-se pentru mobilitate rapidă.

Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord pentru crearea unei zone de mobilitate militară comună, considerat primul pas concret către un „Schengen militar” în interiorul Uniunii Europene, informează Monitorul Apărării și Securității. Documentul a fost semnat la Tallinn de miniștrii apărării Hanno Pevkur (Estonia), Andris Sprūds (Letonia) și Robertas Kaunas (Lituania) și vizează facilitarea circulației trupelor și echipamentelor militare între cele trei state în timp de pace.

Prin acest acord, țările baltice își propun să elimine barierele birocratice care îngreunează în prezent mobilitatea militară. În mod concret, tancurile lituaniene vor putea ajunge fără întârzieri la Riga, artileria estoniană va putea sprijini Vilnius, iar forțele letone vor putea consolida apărarea Tallinnului – fără necesitatea completării unor documente suplimentare sau solicitări prealabile. Acordul se extinde asupra tuturor dimensiunilor operaționale: terestru, aerian, maritim și cibernetic.

Hartă a țărilor baltice cu capitalele lor marcate

Miniștrii semnatari au subliniat faptul că acordul vizează exclusiv perioada de pace, fiind menit să reducă timpul de reacție în caz de criză. În prezent, procedurile de traversare a frontierelor între state NATO pot dura chiar și „luni”, a remarcat ministrul estonian al apărării. În același sens, Comisia Europeană avertiza în 2025 că unele țări solicită un preaviz de până la 45 de zile pentru mișcările de trupe, ceea ce afectează grav capacitatea de reacție a alianței în situații de urgență.

Scopul zonei baltice de mobilitate militară:

  • Reducerea birocrației pentru deplasarea trupelor în timp de pace;
  • Creșterea capacității de reacție la crize militare;
  • Integrarea mai eficientă în arhitectura de apărare NATO și UE;
  • Model de bună practică pentru alte state membre interesate de un Schengen militar la scară extinsă.

Acest acord vine pe fondul unei preocupări tot mai mari în Europa de Est privind securitatea regională, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Deși este o inițiativă regională, modelul baltic ar putea reprezenta un precedent important pentru crearea unui cadru european integrat de mobilitate militară, în spiritul interoperabilității și solidarității în cadrul NATO și UE.

Categoria: Externe, etichete:

Variante de titlu:

  1. Statele baltice fac primul pas către Schengenul militar – acord pentru mobilitate fără birocrație
  2. Estonia, Letonia și Lituania creează o zonă comună de mobilitate militară – model pentru Europa
  3. Acord baltic pentru mișcări rapide ale trupelor – birocrația dispare din apărarea regională
  4. „Tancuri fără hârtii”: statele baltice elimină granițele administrative în cooperarea militară

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump semnând un ordin executiv pentru strategia de apărare America First.
Apărare07 feb. 2026

Trump semnează ordin executiv pentru strategia «America First» în transferurile de arme - Prioritizarea țărilor cu cheltuieli militare ridicate și poziții strategice

Donald Trump a semnat un ordin care prioritizează vânzările de arme către state cu bugete mari de apărare , potrivit Anadolu Agency , într-o schimbare de politică ce poate avantaja în special aliați NATO aflați pe flancuri considerate sensibile din punct de vedere strategic. Ordinul executiv instituie „America First Arms Transfer Strategy” , un cadru care modifică regulile exportului de armament american și pune în față două criterii: țările care „au investit în propria apărare” și cele care ocupă regiuni cu importanță strategică. În practică, această prioritizare poate influența atât ritmul aprobărilor, cât și ordinea livrărilor, într-un context în care cererea externă a pus presiune pe capacitățile de producție ale industriei americane. „Ordinul executiv impune prioritizarea țărilor care «au investit în propria apărare și ocupă regiuni importante din punct de vedere strategic».” Din perspectiva „prioritizării țărilor cu cheltuieli mari de apărare”, mesajul este direct: Washingtonul semnalează că accesul mai rapid la echipamente americane va fi corelat mai strâns cu efortul bugetar al partenerilor. Administrația argumentează că politicile anterioare au permis ca cererea externă să influențeze deciziile de producție din SUA, ceea ce a dus la întârzieri și blocaje în livrări. În următoarele 120 de zile, Departamentele Apărării, de Stat și Comerțului trebuie să elaboreze un „catalog al vânzărilor prioritare de platforme” pe care SUA îl va promova către aliați, iar o grupare de lucru dedicată va monitoriza implementarea strategiei, consemnează Breaking Defense . Miza este dublă: accelerarea transferurilor către parteneri și întărirea bazei industriale de apărare americane, inclusiv printr-o mai bună aliniere între comenzi și capacitatea de producție. Deși ordinul nu nominalizează țări, Polonia este indicată ca posibil beneficiar, pe fondul nivelului ridicat al cheltuielilor sale militare și al poziției pe flancul estic al NATO. Conform datelor NATO citate în material, Varșovia ar aloca aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare în 2025 și ar planifica o creștere la 4,8% în 2026, iar ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a anunțat un buget de 200 miliarde zloți (circa 46,8 miliarde euro) pentru 2026 În paralel, Polonia a rămas un cumpărător major de tehnică americană (inclusiv F-35, tancuri M1 Abrams, HIMARS și Patriot), iar Departamentul de Stat a aprobat în 2025 o vânzare de 400 de rachete AIM-120D în valoare de 1,33 miliarde dolari. Schimbarea vine pe fondul tensiunilor persistente de pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menționează Kyiv Post , și se leagă de alte inițiative ale administrației Trump de a accelera procesele și de a proteja capacitatea industrială internă. În ianuarie 2026, Trump a semnat un ordin care cere contractorilor din apărare să prioritizeze capacitatea de producție în detrimentul răscumpărărilor de acțiuni. În acest cadru, statele care alocă procente ridicate din PIB pentru apărare și au relevanță strategică ar putea urca în „coada” de aprobare și livrare a echipamentelor americane, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a programelor de înzestrare din Europa de Est și nu numai. [...]

Un elicopter pe o platformă în Arctica, cu peisaj montan în fundal.
Apărare04 feb. 2026

Inițiativa NATO pentru securitatea Arcticii poate crește cooperarea între cele șapte țări membre cu teritorii în zonă - răspuns la preocupările strategice din regiune

NATO a început planificarea misiunii „Arctic Sentry” pentru securitatea Arcticii , potrivit Biziday , care citează Reuters . Informația a fost confirmată de colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General Suprem al Puterilor Aliate din Europa, care a precizat însă că nu poate oferi detalii suplimentare, întrucât planificările sunt la început. Demersul vine pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump privind intenția de a achiziționa Groenlanda, precum și al acuzațiilor la adresa aliaților europeni că nu ar fi reușit să mențină securitatea insulei în fața amenințărilor din partea Rusiei și Chinei. În acest context, după întâlnirea cu Trump la Davos, în ianuarie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că discuțiile au vizat modul în care aliații ar putea coopera pentru securitatea Arcticii, nu doar în jurul Groenlandei, ci și pentru cele șapte state membre NATO care au teritorii în regiunea arctică. Deocamdată, nu este clar dacă miniștrii Apărării din NATO vor aborda subiectul la reuniunea programată pe 12 februarie, la Bruxelles. Incertitudinea indică faptul că „Arctic Sentry” se află într-o fază preliminară, în care Alianța își conturează opțiunile înaintea unei eventuale decizii politice mai largi. Un element important pentru ritmul acestor planificări este cadrul procedural intern al NATO: conform regulilor Alianței, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, are autoritatea de a planifica și executa „activități de vigilență sporită” fără a fi necesară aprobarea unanimă a aliaților. Practic, acest mecanism poate permite inițierea rapidă a unor măsuri de prezență și monitorizare în Arctica, chiar dacă discuțiile politice dintre aliați rămân sensibile, în special pe tema Groenlandei. [...]

Nava militară britanică ancorată în port, cu steagul Regatului Unit fluturând.
Apărare03 feb. 2026

Comandanții forțelor navale din Europa avertizează – un război cu Rusia ar putea izbucni în 2-3 ani

Comandanții forțelor navale din marile state europene avertizează că un conflict deschis cu Rusia este posibil în următorii 2-3 ani, iar forțele navale ale NATO trebuie să se pregătească activ pentru un astfel de scenariu, relatează HotNews.ro , citând declarațiile făcute la Conferința navală de la Paris. Oficiali de rang înalt din Regatul Unit, Franța, SUA, Italia și Olanda au subliniat, într-un ton fără precedent, că amenințarea Rusiei pe mare este reală și în creștere, în special prin dezvoltarea continuă a flotei sale nordice și a capacităților subacvatice. Generalul britanic Gwyn Jenkins , First Sea Lord al Royal Navy, a atras atenția asupra faptului că Rusia continuă să investească masiv în submarine de ultimă generație, în ciuda costurilor ridicate ale războiului din Ucraina. În opinia sa, acest tip de amenințare impune un efort disproporționat din partea NATO, care trebuie să aloce resurse considerabile pentru a preveni pătrunderea acestor mijloace agresive în apele aliate. Submarinul, arma-cheie a Rusiei Submarinele rusești pot tranzita Atlanticul de Nord prin pasajul strategic GIUK (Groenlanda-Islanda-Regatul Unit), păstrând capacitatea de a lansa atacuri sau operațiuni de sabotaj asupra infrastructurii occidentale. În acest context, liderii NATO au identificat câteva priorități urgente: Creșterea puterii de foc navale Înlocuirea navelor vechi: fregate, distrugătoare, nave amfibii și submarine Consolidarea supravegherii aeriene și maritime Amiralul olandez Harold Liebregs a avertizat că, dacă actualele semne nu sunt luate în serios, un război naval deschis cu Rusia ar putea izbucni în 2028 sau 2029. Acesta a punctat și problema acțiunilor de tip hibrid, tot mai frecvente: bruiaje, zboruri neautorizate de drone, deteriorarea unor cabluri submarine sau conducte. Astfel de tactici subminează securitatea fără să fie considerate, formal, acte de război. Flancul sudic, tot mai vulnerabil Pe lângă pericolul reprezentat de Rusia, liderii militari europeni au mai indicat și instabilitatea flancului sudic, în special în Marea Roșie și Africa de Nord. Atacurile rebelilor Houthi, dar și înarmarea rapidă a unor state nord-africane, inclusiv cu submarine dotate cu rachete, complică situația strategică a Europei și ridică problema unui potențial conflict pe două fronturi maritime. În concluzie, toate Marile Puteri navale europene prezente la Paris cer o mobilizare accelerată a resurselor și o reformă a strategiei navale a NATO , într-o perioadă considerată crucială pentru menținerea păcii pe continent. Fără investiții rapide și coordonare între statele aliate, riscul unui război naval de amploare devine din ce în ce mai plauzibil. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană în contextul tensiunilor geopolitice.
Apărare31 ian. 2026

Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO

Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]

Kaja Kallas discută despre securitatea europeană și NATO.
Apărare29 ian. 2026

Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate - susține utilizarea structurilor militare naționale și NATO

Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate, susținând utilizarea structurilor militare naționale și NATO , potrivit Agerpres . Șefa politicii externe a Uniunii Europene a declarat că nu poate concepe crearea unei armate distincte de către statele membre, în ciuda apelurilor recente pentru o forță europeană unificată. Aceste apeluri au inclus și propunerea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Kallas a subliniat că majoritatea țărilor europene dețin deja armate naționale, iar 23 dintre acestea sunt parte a structurii NATO . Ea a evidențiat importanța menținerii unui lanț de comandă clar și simplu în domeniul militar , avertizând că structurile paralele ar putea complica acest aspect. Declarațiile sale au fost făcute înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe. În aceeași ordine de idei, șeful NATO, Mark Rutte , a respins la începutul săptămânii apelurile pentru o armată europeană separată. Aceste solicitări au apărut pe fondul îndoielilor legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, îndoieli amplificate de tensiunile recente legate de Groenlanda . Kallas și Rutte par să fie de acord că utilizarea structurilor existente este preferabilă creării unor noi entități militare. [...]

Conferință de presă între liderii României și Germaniei despre cooperarea militară.
Apărare28 ian. 2026

România și Germania pregătesc un memorandum militar - standardizare și cooperare pentru industria de apărare

Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța rolului SUA în apărarea Europei, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit Biziday , Bolojan a afirmat că pacea și siguranța în România sunt asigurate de NATO, cu un rol determinant al Statelor Unite. Această declarație vine în contextul unei discuții despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul american. În cadrul conferinței, Bolojan a anunțat un memorandum între ministerele Apărării din România și Germania , destinat să întărească colaborarea militară dintre cele două țări. Acesta va viza standardizarea tehnicilor militare și întărirea cooperării în domeniul apărării. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că Europa devine mai capabilă să se apere singură, dar a recunoscut importanța alianțelor cu parteneri NATO, inclusiv SUA. Merz a menționat angajamentul țărilor UE de a crește investițiile în apărare, subliniind că Europa dorește să continue colaborarea cu partenerii americani. Bolojan a evidențiat și relațiile economice dintre România și Germania, subliniind că Germania este principalul partener economic al României, cu un comerț bilateral de peste 42 de miliarde de euro în 2024. El a discutat despre creșterea investițiilor în domenii strategice precum energie, industrie și apărare, folosind instrumente europene precum programul SAFE. În plus, premierul român a reiterat importanța stabilității în regiunea Mării Negre și a sprijinit eforturile pentru o pace durabilă în Ucraina . De asemenea, Bolojan a subliniat prioritatea strategică a Republicii Moldova pentru România și a exprimat dorința de a finaliza procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anul acesta. [...]