Știri
Știri din categoria Apărare
Estonia, Letonia și Lituania au semnat un acord pentru crearea unei zone de mobilitate militară comună, considerat primul pas concret către un „Schengen militar” în interiorul Uniunii Europene, informează Monitorul Apărării și Securității. Documentul a fost semnat la Tallinn de miniștrii apărării Hanno Pevkur (Estonia), Andris Sprūds (Letonia) și Robertas Kaunas (Lituania) și vizează facilitarea circulației trupelor și echipamentelor militare între cele trei state în timp de pace.
Prin acest acord, țările baltice își propun să elimine barierele birocratice care îngreunează în prezent mobilitatea militară. În mod concret, tancurile lituaniene vor putea ajunge fără întârzieri la Riga, artileria estoniană va putea sprijini Vilnius, iar forțele letone vor putea consolida apărarea Tallinnului – fără necesitatea completării unor documente suplimentare sau solicitări prealabile. Acordul se extinde asupra tuturor dimensiunilor operaționale: terestru, aerian, maritim și cibernetic.
Miniștrii semnatari au subliniat faptul că acordul vizează exclusiv perioada de pace, fiind menit să reducă timpul de reacție în caz de criză. În prezent, procedurile de traversare a frontierelor între state NATO pot dura chiar și „luni”, a remarcat ministrul estonian al apărării. În același sens, Comisia Europeană avertiza în 2025 că unele țări solicită un preaviz de până la 45 de zile pentru mișcările de trupe, ceea ce afectează grav capacitatea de reacție a alianței în situații de urgență.
Acest acord vine pe fondul unei preocupări tot mai mari în Europa de Est privind securitatea regională, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Deși este o inițiativă regională, modelul baltic ar putea reprezenta un precedent important pentru crearea unui cadru european integrat de mobilitate militară, în spiritul interoperabilității și solidarității în cadrul NATO și UE.
Categoria: Externe, etichete:
Recomandate
O dronă ucraineană s-a prăbușit în Letonia după ce a intrat din spațiul aerian rusesc, iar alte aparate au fost semnalate în apropierea Estoniei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale autorităților din cele două state baltice. În Letonia, forțele armate au transmis că drona a căzut în sud-estul țării, în apropierea satului Dobrochina (municipalitatea Kraslava), la circa 12–15 kilometri de granița cu Belarus. Aparatul zbura la o altitudine sub un kilometru, ceea ce l-a făcut „invizibil” pentru radarele primare, iar încărcătura explozivă a detonat la impact. Brig. gen. Egils Leščinskis, adjunctul șefului Statului Major Întrunit al Letoniei, a spus că în noaptea respectivă au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian: un obiect „probabil o dronă” ar fi intrat dinspre Belarus în jurul orei 1:00, a zburat de-a lungul frontierei și s-a întors în Rusia după 24 de minute, iar un alt obiect a fost detectat venind din Rusia și a dispărut de pe radar. Apărarea antiaeriană a fost mobilizată, însă drona s-a prăbușit înainte de a fi interceptată. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a confirmat ulterior că drona a fost identificată ca fiind ucraineană. „Locuitorii nu au fost alertați pentru că a fost un incident foarte scurt”, a declarat Leščinskis, potrivit Kyiv Post. În Estonia, un incident separat a vizat centrala electrică Auvere, lângă Narva, oraș de la granița de nord-est, într-o zonă considerată sensibilă politic. Serviciul Intern de Securitate (ISS) a anunțat, într-o declarație citată de AFP, că o dronă a lovit un coș de fum al centralei și că nu au existat răniți; instituția a adăugat că aparatul a intrat din spațiul aerian rusesc. Operatorul Enefit Power a spus că nu a existat „nicio pagubă directă”, iar incidentul nu a afectat semnificativ sistemul energetic al Estoniei; procurorii au deschis o anchetă. Directorul general al ISS, Margo Palloson, a avertizat, potrivit portalului guvernamental estonian KRIIS, că astfel de incidente s-ar putea repeta, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Contextul indicat de autorități și de publicație este că statele baltice se află pe un posibil coridor de zbor pentru drone care vizează regiuni din nord-vestul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că Ucraina a desfășurat în ultimele zile atacuri repetate cu drone asupra regiunii Leningrad, inclusiv asupra portului Ust-Luga de la Golful Finlandei, unde pe 25 martie a fost raportat un incendiu. Elementele-cheie ale incidentelor, așa cum reies din declarațiile oficiale citate, sunt: drona prăbușită în Letonia a intrat din spațiul aerian rusesc și avea un focos exploziv care a detonat la impact; în Letonia au fost raportate două încălcări ale spațiului aerian în aceeași noapte, inclusiv un obiect venit dinspre Belarus; în Estonia, o dronă a lovit un coș de fum la centrala Auvere, fără victime, iar autoritățile au deschis o investigație; ministrul leton al apărării, Andris Spruds, și-a întrerupt o vizită în Ucraina și s-a întors la Riga după incident. [...]
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 , potrivit Reuters , care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul. În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB. „Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”. Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump , a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului. Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței. Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului: 3,5% din PIB pentru apărarea de bază (de exemplu trupe și armament) 1,5% din PIB pentru măsuri mai largi legate de apărare (de exemplu securitate cibernetică, protejarea conductelor, adaptarea drumurilor și podurilor pentru vehicule militare grele) Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%. [...]
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război , avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO , într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului. Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard. În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO. Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația. Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare. „Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat. [...]
Germania va desfășura fregate în Atlanticul de Nord pentru a-și consolida prezența navală și a-și sprijini aliații, potrivit HotNews.ro , care citează DPA via Agerpres. Anunțul a fost făcut marți de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în marja unei vizite în Singapore. Pistorius a spus că fregata germană Sachsen urmează să fie desfășurată ca navă-amiral a forței operative permanente a NATO, după ce Marea Britanie a trimis distrugătorul HMS Dragon în Mediterană. Oficialul german a precizat că a discutat acest subiect cu omologul său britanic, John Healey. Separat, Marina germană va trimite și o a doua fregată, Brandenburg , în Atlanticul de Nord, ca răspuns la activitățile militare ale Rusiei în regiune. În materialul citat nu sunt oferite detalii oficiale suplimentare despre misiune sau calendar. În paralel, Marea Britanie a desfășurat HMS Dragon în estul Mediteranei pe fondul situației generate de războiul israeliano-american împotriva Iranului. După un atac cu drone asupra unei baze britanice din Cipru, Marea Britanie și Franța și-au consolidat prezența în zonă. [...]
NATO a început în România un exercițiu care simulează respingerea unui atac rusesc , potrivit Digi24 . Antrenamentul are loc în Marea Neagră și este prezentat drept un exercițiu de amploare, cu mii de militari și zeci de nave implicate. Exercițiul, denumit Sea Shield, este descris ca fiind cel mai mare exercițiu naval care are loc în 2026 în Marea Neagră. Conform informațiilor publicate, participă peste 2.500 de militari din 12 țări aliate, inclusiv din Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii. Scenariul urmărit este unul direct: forțele NATO se antrenează pentru a respinge un atac venit din partea Rusiei în Marea Neagră. În prima săptămână, Forțele Navale Române au rolul de a rezista și de a respinge atacul, iar în a doua săptămână ar urma să ajungă și forțele aliate. În cadrul exercițiului sunt repetate mai multe secvențe operaționale, între care: distrugerea minelor marine; trageri pe mare cu muniție reală; inserție aeriană, inclusiv aterizarea elicopterelor pe fregate pentru aducerea de trupe suplimentare. Contextul este legat de situația de securitate din regiune: Marea Neagră rămâne „o zonă fierbinte”, cu riscuri care apar săptămânal, inclusiv mine marine. În același timp, antrenamentul are loc în momentul în care aliații discută despre asigurarea Strâmtorii Ormuz, iar ministrul Apărării Naționale a declarat, potrivit Digi24, că România poate contribui și cu expertiză. [...]
