Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își intensifică pregătirile pentru un nou test al rachetei balistice intercontinentale Sarmat, iar semnalele operaționale (restricții de spațiu aerian și avertizări locale) indică o posibilă lansare în intervalul 8–11 mai, cu o fereastră care ar putea include chiar Ziua Victoriei, 9 mai, potrivit Digi24.
Miza principală este una operațională: Sarmat, prezentată de Vladimir Putin drept element central al „arsenalului nuclear de nouă generație”, nu a intrat încă în serviciu, după o dezvoltare de peste un deceniu și o serie de probleme în testele din 2024–2025, inclusiv lansări nereușite și explozii în timpul fazelor de testare.
Digi24 relatează, citând Kyiv Post, că pregătirile sunt sugerate de avertismente din domeniul aviației și de restricții privind acoperirea sateliților, într-o perioadă cu încărcătură simbolică pentru Rusia.
În plan practic, au apărut două tipuri de semnale:
Analiști citați de The Moscow Times spun că tiparul acestor închideri seamănă cu pregătirile pentru un test de rachetă de lungă distanță.
Thord Are Iversen, analist independent în domeniul apărării, a indicat suprapuneri între NOTAM-urile de la Kura și un test Sarmat preconizat de la Dombarovsky, cu intervale care se suprapun parțial.
Etienne Marcuz, analist francez de la Fundația pentru Cercetări Strategice, a apreciat că momentul ar putea avea o semnificație politică, cu o perioadă de lansare „între 8 și 11 mai”.
„Lansarea ar putea avea loc chiar înainte sau în cursul zilei de 9 mai, o dată extrem de simbolică în Rusia, care marchează Ziua Victoriei.”
Potrivit materialului, întârzierea programului ridică semne de întrebare privind fiabilitatea pe termen lung a componentei terestre a descurajării nucleare ruse, în condițiile în care Sarmat ar trebui să înlocuiască rachetele R-36M2 „Voyevoda” (denumite în clasificarea NATO „Satan”), aflate la final de viață.
Digi24 notează că, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Rusia mai operează doar un număr limitat de astfel de sisteme vechi, unele datând de la sfârșitul anilor 1980. În acest context, analiștii văd în eventualele teste de armament o posibilă încercare de a proiecta forță, mai ales pe fondul atacurilor ucrainene cu drone în adâncimea teritoriului rus, care au forțat Moscova să reducă sau să anuleze unele demonstrații militare tradiționale.
În lipsa unei confirmări oficiale a unei lansări, informațiile rămân la nivel de evaluare bazată pe restricții și tipare operaționale, însă fereastra indicată (8–11 mai) sugerează că un test ar putea fi iminent.
Recomandate
Distrugerea unui 2S4 Tulipan reduce capacitatea Rusiei de a lovi ținte fortificate de la distanță , într-un moment în care astfel de sisteme sunt folosite pentru a sparge linii defensive în estul Ucrainei, potrivit Libertatea . Armata ucraineană susține că a eliminat mortierul autopropulsat supranumit „Barosul”, descris ca o armă rară, cu rol specializat în atacuri asupra pozițiilor întărite. Informația este prezentată ca o revendicare a părții ucrainene și este atribuită de Libertatea portalului polonez Onet , fără detalii suplimentare despre locul exact sau momentul loviturii. În lipsa unor confirmări independente în material, amploarea pierderii rămâne, deocamdată, la nivel de declarație. De ce contează operațional: un sistem greu, pentru ținte „greu de spart” 2S4 Tulipan (NATO M-1975) este descris ca cel mai mare mortier autopropulsat, dezvoltat în perioada 1969–1989. Conform datelor din articol, sistemul are: greutate de 30 de tone; calibru de 240 mm; rază de tragere de până la 10 km cu proiectile convenționale și până la 18 km cu proiectile reactive. Rolul său principal este lovirea țintelor întărite (clădiri, buncăre), inclusiv prin traiectoria înaltă a proiectilelor, care permite căderea aproape verticală peste țintă — utilă împotriva pozițiilor fortificate. Ce muniții poate folosi și unde a fost utilizat Libertatea notează că, pe lângă muniția explozivă standard (proiectilul 53-F-864, cu o greutate totală de 130 kg), sistemul ar putea folosi și alte tipuri de muniție, inclusiv muniție ghidată cu laser și focoase nucleare tactice. În ceea ce privește istoricul de utilizare, articolul menționează Afganistan, Siria și războaiele din Cecenia. În al doilea război din Cecenia, mortierul ar fi distrus peste 100 de ținte în Groznîi, potrivit experților militari citați de sursă. În războiul actual, ar fi fost activ mai ales în regiunea Harkov, împotriva pozițiilor ucrainene fortificate. Ce spune partea ucraineană Potrivit materialului, surse din armata ucraineană au transmis că sistemul era o amenințare pentru pozițiile defensive, dar că acum a fost distrus: „Mortierul era o amenințare reală pentru pozițiile noastre defensive, dar acum este praf și pulbere”, au declarat surse din armata ucraineană. În absența unor informații suplimentare în articol despre verificarea distrugerii sau despre impactul imediat în teren, consecința practică rămâne legată de ideea centrală: eliminarea unui mijloc specializat de lovire a fortificațiilor, dacă revendicarea se confirmă. [...]
Extinderea infrastructurii militare din Belarus poate reduce timpul de reacție al Ucrainei la un nou atac din nord , pe măsură ce Minsk dezvoltă rute logistice, poligoane și facilități coordonate cu Moscova, care ar putea fi „activate” rapid, potrivit Focus . Belarus, vecinul Ucrainei la nord, își extinde infrastructura militară și o orientează tot mai mult spre sprijinirea operațiunilor ruse, în condițiile în care, deocamdată, trupele ruse nu ar fi prezente acolo la un nivel care să permită lansarea imediată a unei noi ofensive. Totuși, „bazele” pentru o astfel de opțiune sunt construite treptat, relatează Kyiv Independent, citat de publicația germană. Rețea logistică și poligoane, pregătite pentru „umplere” rapidă Elementul central al riscului, din perspectiva Kievului, este infrastructura care poate fi folosită ca multiplicator operațional: rute și facilități care, în caz de escaladare, pot fi populate rapid cu personal și echipamente. Potrivit materialului, armata belarusă creează, în coordonare strânsă cu Moscova: noi rute logistice; poligoane de instruire; alte instalații cu utilizare militară. Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de grăniceri, a transmis pe Telegram că prezența actuală a trupelor ruse în Belarus nu ar reprezenta, în acest moment, o amenințare imediată. În schimb, amenințarea ar fi tocmai infrastructura, care poate fi activată oricând. În paralel, serviciile ucrainene de informații, Ministerul Apărării și grănicerii monitorizează situația de la frontieră, cu obiectivul de a detecta din timp orice dislocare a unor forțe ruse semnificative către Belarus. Semnale de tensiune la graniță și suspiciuni privind rolul Belarusului Avertismentele sunt puse în legătură cu declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski , care a vorbit despre mișcări neobișnuite în zona de frontieră. În plus, un incident a amplificat îngrijorările: un balon de spionaj care ar fi intrat din Belarus în spațiul aerian ucrainean și ar fi retransmis semnale pentru atacuri ruse, potrivit relatării preluate de Focus. Pe acest fond, conducerea ucraineană a transmis că va răspunde oricărei provocări și că se pregătește să respingă un posibil avans din nord, regiunea de la granița cu Belarus fiind considerată deosebit de sensibilă. Belarus se aliniază mai strâns la efortul de război al Rusiei Materialul mai notează că Belarus se apropie și mai mult de aparatul de război al Rusiei, inclusiv prin aplicarea la granițe a unor interdicții de călătorie asociate cu recrutarea militară rusă, pentru a împiedica ieșirea din țară a celor care ar încerca să evite serviciul militar în Rusia, conform informațiilor atribuite publicației ungare Portfolio. În plan politic, Alexander Lukașenko conduce Belarus din 1994 și este prezentat drept un aliat ferm al lui Vladimir Putin. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, îl acuză că ar ceda treptat independența țării către Rusia și că pune teritoriul Belarusului la dispoziția intereselor Moscovei, transformându-l într-o platformă pentru obiective militare și geopolitice ruse. [...]
Rusia își consolidează apărarea antiaeriană în jurul Moscovei, mutând sisteme moderne din regiuni, ceea ce poate lăsa alte zone mai expuse înaintea paradei militare de Ziua Victoriei (8–9 mai), potrivit Focus . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski susține că această repoziționare arată o schimbare de priorități la Kremlin: protejarea evenimentului din capitală, nu a populației din restul țării. Zelenski a scris pe platforma X că, în ultimele săptămâni, „inelele” de apărare aeriană din jurul Moscovei au fost întărite prin transferuri „la scară largă” din alte regiuni rusești. În interpretarea sa, mișcarea contrazice discuțiile despre o posibilă încetare a focului și indică preocuparea autorităților ruse pentru parada din Moscova. Ce sisteme ar fi fost mutate și de ce contează operațional Portalul polonez de tehnologie „wp tech”, citând analiști OSINT (informații din surse deschise), afirmă că de la începutul lunii mai au fost aduse în regiunea Moscovei baterii suplimentare de S‑400 și Pantsir-S1. Acestea sunt prezentate ca mijloace-cheie pentru protecția: paradei militare, clădirilor guvernamentale, infrastructurii critice. În material se mai arată că astfel de sisteme sunt folosite, în mod obișnuit, pentru apărarea unor obiective sensibile precum capitala, rafinăriile și reședința lui Vladimir Putin din Soci. Reacția Ucrainei și „ferestrele” de armistițiu Zelenski a anunțat că Ucraina va reacționa la aceste mutări, iar, potrivit „ Ukrainska Pravda ”, ar fi dat „sarcini separate” serviciului de informații militare ucrainean privind sistemele rusești de apărare antiaeriană. Totodată, el a vorbit despre noi „sancțiuni cu rază lungă”, termen pe care publicația îl interpretează ca referire la lovituri ucrainene asupra unor ținte îndepărtate din Rusia, fără a fi indicate ținte concrete. În paralel, „Ukrainska Pravda” notează că Ucraina ar fi anunțat pentru 6 mai o încetare unilaterală a focului, ca gest pentru „diplomație reală” și consolidarea încrederii, însă Rusia nu ar fi răspuns și ar fi continuat atacurile. Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat o „pauză de foc” doar pentru 8 și 9 mai și a amenințat că orice perturbare a paradei ar atrage un „atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Opoziția din Taiwan a deblocat un buget de aproape 25 de miliarde de dolari pentru achiziții de armament american , reducând semnificativ ambiția inițială a președintelui Lai Ching-te și deschizând calea pentru decizii rapide în parlament, potrivit Agerpres . Kuomintang (KMT) și Partidul Popular Taiwanez (TPP) au anunțat că vor susține achiziții de arme americane în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), după luni de dispute privind nivelul cheltuielilor necesare pentru întărirea apărării în fața presiunii crescânde din partea Chinei. Ce se schimbă în buget și pe ce orizont Fondurile ar urma să fie alocate printr-un buget special, întins pe opt ani, și să se adauge cheltuielilor de apărare „obișnuite” din bugetul anual al guvernului. Președintele Lai propusese inițial aproape 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru aceste achiziții, însă opoziția – majoritară în parlament – s-a opus. În interiorul KMT, disputa pe tema bugetului a produs tensiuni: președinta partidului, Cheng Li-wun, a fost criticată pentru o poziție considerată prea favorabilă Chinei, în condițiile în care ea ar fi dorit ca 12,10 miliarde să fie alocate achiziției de arme americane, cu opțiunea unor achiziții suplimentare. De ce contează: presiunea SUA și calendarul deciziei Acordul opoziției vine după ce guvernul taiwanez a fost supus presiunilor din partea SUA pentru creșterea capacităților de apărare, iar parlamentari de rang înalt ai KMT au cerut un buget mai mare decât cel susținut inițial în partid. Parlamentul s-ar putea pronunța asupra propunerii chiar vineri. Legislativul dăduse anterior undă verde guvernului să semneze acorduri cu SUA pentru patru contracte de armament, deși finanțarea nu fusese încă aprobată. Context: ținta de cheltuieli și miza strategică Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru „reunificare”. În acest context, Lai Ching-te s-a angajat să ridice bugetul apărării la 5% din PIB până în 2030 și propusese, în noiembrie 2025, cheltuieli militare suplimentare de 39 de miliarde de dolari pentru achiziția de arme esențiale, inclusiv americane, proiect care a fost blocat în parlament. [...]
Traversarea Strâmtorii Hormuz sub foc iranian nu a calmat piața: armatorii și asigurătorii rămân prudenți , deși două distrugătoare americane au respins atacuri cu rachete, drone și ambarcațiuni rapide, relatează Focus . Miza economică rămâne ridicată: chiar și un singur atac reușit ar putea declanșa pierderi majore și ar menține costurile de risc la niveluri care descurajează traficul comercial. Potrivit publicației, distrugătoarele USS Truxtun și USS Mason au traversat luni Strâmtoarea Hormuz „sub atacuri grele” și au reușit să respingă toate amenințările, încheind trecerea fără avarii. Informațiile despre natura atacurilor sunt atribuite portalului militar „ Global Defense News ”. Ce a făcut SUA, operațional: „ Project Freedom ” și apărare pe mai multe straturi Traversarea a fost parte a noii misiuni americane „Project Freedom”, descrisă ca un efort de a permite navelor rămase blocate în Golful Persic să revină pe rutele maritime globale, în pofida blocadei iraniene. Pentru securizarea pasajului, SUA au folosit un dispozitiv amplu, menționat de Focus: două distrugătoare (clasa Arleigh Burke), echipate cu sistemul de luptă Aegis (pentru contracararea rachetelor cu rază scurtă și medie); sprijin aerian cu elicoptere Apache și Seahawk, folosite în special împotriva ambarcațiunilor rapide; un „al treilea inel” de apărare cu avioane de luptă, care au atacat poziții de rachete, au făcut recunoaștere și au bruiat senzori; în ansamblul operațiunii: aproximativ 100 de avioane și elicoptere și circa 15.000 de militari. De ce nu se vede „relaxare” pentru comerț: riscul rămâne prea scump Deși operațiunea este prezentată ca o demonstrație că blocada poate fi depășită, Focus notează că pentru comerțul global nu înseamnă, cel puțin pe termen scurt, o detensionare. Armatorii și asigurătorii ar rămâne reticenți, pentru că „un singur atac reușit” ar putea produce o catastrofă. Publicația indică explicit tipurile de consecințe care cântăresc în deciziile companiilor: victime în rândul marinarilor, poluare cu petrol și pierderi de ordinul miliardelor. Ce urmează: testul este sustenabilitatea protecției „Global Defense News” este citată cu ideea că întrebarea-cheie devine dacă SUA pot asigura protecție durabilă a rutei comerciale fără a suprasolicita echipamentele și echipajele. Cu alte cuvinte, succesul tactic al unei traversări nu rezolvă automat problema economică: piața așteaptă predictibilitate și un nivel de risc acceptabil, nu doar capacitatea de a respinge atacuri punctuale. [...]
