Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își ajustează rachetele Iskander pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană, după ce ar fi reușit să obțină „semnăturile” de funcționare ale sistemelor occidentale Patriot și SAMP/T, potrivit Adevărul. Miza operațională este creșterea probabilității de penetrare a apărării antiaeriene prin manevre, ținte false și evitarea zonelor de acoperire radar.
Publicația notează, citând canale de monitorizare, că Rusia ar putea pregăti versiuni actualizate ale muniției pentru complexele Iskander, care „ar urma” să:
În logica descrisă în articol, aceste modificări ar avea rolul de a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană și de a complica funcționarea rachetelor interceptoare.
Anatolii Hrapcinski, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ucrainene și expert în aviație, citat de Focus, susține că Rusia își adaptează tacticile ținând cont de particularitățile sistemelor occidentale. El indică faptul că radarul Patriot oferă acoperire sectorială, iar atacatorul poate încerca să evite zonele acoperite, construind traiectorii în funcție de amplasarea radarelor.
Potrivit lui Hrapcinski, analiza traiectoriilor recente ar arăta o distribuire a loviturilor între direcțiile nordică și sudică, pentru a suprasolicita simultan capacitatea de detectare și contracarare.
„În prezent, ei au obținut semnăturile de funcționare ale sistemelor noastre Patriot și SAMP/T. În consecință, rușii ar putea încerca să găsească o soluție care să le permită să orbească radarele noastre, astfel încât să nu putem identifica focosul principal care trebuie distrus.”
Articolul insistă pe diferența dintre interceptarea rachetelor balistice și a țintelor aerodinamice (rachete de croazieră, drone, avioane). În cazul balisticelor, interceptarea se bazează pe principiul cinetic „hit-to-kill”, adică lovirea directă a țintei.
„Practic, trebuie să nimerești un glonț cu alt glonț.”
În acest context, multiplicarea țintelor false și utilizarea bruiajului electronic (război electronic) pot crește presiunea asupra sistemului de apărare, pentru că acesta trebuie să decidă rapid care este focosul real.
Adevărul prezintă și o opinie mai prudentă: Valeri Romanenko, cercetător științific principal la Muzeul de Stat al Aviației din Ucraina, pune sub semnul întrebării o parte dintre caracteristicile atribuite rachetei, argumentând că multe ar fi existat încă din proiectarea inițială a complexului Iskander.
Romanenko contestă, de asemenea, ideea că o rachetă balistică „se poate ascunde” de radare prin zbor la altitudine joasă pe distanțe mari, subliniind că, în astfel de lovituri, racheta urcă la altitudini de zeci de kilometri înainte de traiectoria balistică. El mai amintește că Rusia folosește ținte false din 2022, iar ulterior operatorii ucraineni au învățat să le distingă, ceea ce ar fi împins Moscova spre utilizarea mai intensă a mijloacelor de război electronic.
În ansamblu, informația indică o cursă de adaptare între mijloacele de atac rusești și apărarea antiaeriană ucraineană, cu accent pe tactici de saturare și inducere în eroare, nu neapărat pe apariția unei rachete complet noi.
Recomandate
Rusia pare să-și extindă resursele de apărare aeriană până la a folosi și cele mai rare platforme din inventar , după ce ar fi ridicat de la sol inclusiv avioane MiG-35 pentru a intercepta drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, potrivit Focus . Informația sugerează o presiune operațională asupra apărării aeriene ruse, în condițiile în care MiG-35 există în doar câteva exemplare. Semnalul privind aceste misiuni vine, conform publicației, dintr-o combinație de surse: portalul ucrainean Defense Express și o comunitate specializată care a distribuit pe Telegram indicii despre un presupus zbor de interceptare. Totuși, amploarea reală a utilizării MiG-35 rămâne neclară. Ce se știe despre presupusele interceptări cu MiG-35 Focus relatează că Defense Express susține că Rusia ar fi început să folosească MiG-35 pentru a contracara atacurile cu drone ucrainene cu rază lungă. Indiciile ar fi fost distribuite de comunitatea „Soniashnyk” pe Telegram, unde ar fi apărut inclusiv o fotografie cu un pilot rus în cockpitul unei MiG-35, asociată unui zbor de interceptare. Publicația notează explicit limitele informației: nu este confirmat câte astfel de misiuni au avut loc și nici cât de frecvent sunt folosite aceste avioane în rol de apărare aeriană. De ce contează: MiG-35 este o resursă rară, nu un „cal de povară” al flotei Potrivit articolului, Rusia ar avea doar șase MiG-35 în dotare. Nu ar fi vorba despre o producție de serie, ci despre o mică serie de test, realizată între 2018 și 2023, formată din patru aparate cu un singur loc și două cu două locuri. În paralel, Focus menționează că forțele ruse ar avea 86 de avioane MiG-29 în diverse versiuni, însă nu este clar câte mai sunt operaționale. În acest context, recurgerea la MiG-35 pentru interceptări ar putea indica fie o nevoie de a acoperi rapid anumite zone/ferestre de timp, fie o presiune pe disponibilitatea altor platforme — fără ca articolul să ofere o confirmare fermă pentru una dintre explicații. Capabilități și necunoscute operaționale MiG-35 este prezentat de Rusia drept o versiune modernizată a MiG-29, cu o rază de acțiune mai mare (conform afirmațiilor ruse, cu 50%) și o sarcină maximă de luptă de 6.500 kg, distribuită pe nouă puncte de acroșaj. Lista de armament „posibil” menționată în articol include: rachete aer-aer R-73, R-27 și R-77; rachete aer-sol Ch-29, Ch-31 și Ch-38. În același timp, Focus subliniază că rămân deschise întrebările esențiale: cât de des decolează MiG-35, cu ce configurație de armament zboară și ce contribuție reală are în apărarea împotriva dronelor ucrainene. Context: un program fără succes comercial Articolul amintește că Rusia ar fi declarat încă din 2023 că a folosit MiG-35 în lupte împotriva Ucrainei, iar producătorul ar fi sperat atunci la comenzi noi din partea Ministerului rus al Apărării. Focus notează însă că MiG-35 „nu a fost un model de succes”, iar încercările de a obține comenzi suplimentare interne sau clienți externi nu ar fi dat rezultate. În lipsa unor date verificabile despre ritmul misiunilor și eficiența lor, utilizarea MiG-35 rămâne, deocamdată, un indiciu — dar unul relevant — că Rusia ar putea apela la mijloace tot mai puțin obișnuite pentru a răspunde atacurilor cu drone la distanță. [...]
Rusia își întărește rezistența la bruiaj a dronelor și rachetelor cu componente occidentale , iar o listă a serviciului ucrainean de informații militare indică faptul că peste 75% dintre piesele străine identificate provin din SUA, potrivit Focus . Informația ridică o problemă de control al exporturilor și de ocolire a sancțiunilor, în condițiile în care aceste componente ajung în echipamente folosite pe câmpul de luptă. Datele sunt prezentate de Business Insider, care citează o listă publicată de Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) pe platforma „War and Sanctions”. Lista include 37 de componente străine despre care GUR spune că sunt integrate în sistemele „Kometa”, folosite de Rusia pentru protejarea navigației împotriva interferențelor electronice. Ce este „Kometa” și de ce contează Potrivit materialului, „Kometa” este un sistem de antene care recepționează semnale satelitare și ar trebui să împiedice ca sistemele adverse să întrerupă navigația prin bruiaj sau să introducă semnale false. Cea mai nouă versiune menționată are 16 antene și este descrisă ca fiind produsă deja în „cantități mari”. Ce arată lista GUR: pondere majoritară a componentelor din SUA Conform listei citate: 37 de componente străine ar fi folosite în sistemele Kometa; 28 dintre acestea ar proveni de la companii cu sediul în SUA, adică „puțin peste 75%” din totalul pieselor enumerate; sunt menționate zece mărci americane, inclusiv Texas Instruments (TI); trei componente ar proveni de la firme chineze; restul de șase ar fi de la producători din Japonia, Taiwan și Elveția. Reacția Texas Instruments și lipsa răspunsurilor din partea altor companii Un purtător de cuvânt al Texas Instruments a declarat pentru Business Insider că firma respinge „ferm” utilizarea cipurilor sale în echipamente militare rusești, iar livrările către Rusia sunt „ilegale și nepermise”. Compania susține că investește „timp și resurse considerabile” pentru a combate redirecționările neautorizate și pentru a-și ține produsele departe de „actori rău intenționați”. Pentru alte companii americane menționate, Business Insider notează că nu existau inițial răspunsuri. Unde ar fi folosite antenele Kometa și ce efect operațional au Focus arată că antenele Kometa se numără printre cele mai răspândite soluții prin care Rusia își protejează armele cu rază lungă împotriva bruiajului și ar fi utilizate inclusiv în: drone Shahed / Geran, rachete Iskander-M, bombe planate. În paralel, Ucraina încearcă să oprească atacurile aeriene rusești cu sisteme de bruiaj și mijloace de interceptare, însă sarcina devine mai dificilă pe măsură ce Rusia lansează tot mai multe drone cu propulsie cu reacție. Conform Business Insider, chiar și cele mai lente dintre aceste aparate ar ajunge la 298 km/h. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre traseele comerciale ale componentelor, rămâne neclar prin ce lanțuri de aprovizionare ajung piesele în Rusia, însă lista GUR și reacția TI indică o presiune în creștere pentru întărirea controalelor și a urmăririi reexporturilor către utilizări militare. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
Planurile CENTCOM pentru noi lovituri asupra Iranului cresc riscul unei escaladări care ar putea afecta securitatea rutelor energetice din Golf , în condițiile în care decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, iar ambele părți transmit semnale că se pregătesc pentru o nouă rundă de confruntări, potrivit Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de operațiunile americane în Orientul Mijlociu, ar avea „opțiuni” pregătite pentru lovituri de continuare dacă sunt autorizate de Casa Albă, iar planificatorii militari ar fi elaborat mai multe variante pentru secretarul apărării Pete Hegseth, conform relatării citate de Al Jazeera din publicația americană The Hill. Materialul plasează o parte din scenarii după alegerile de la 3 noiembrie din SUA, însă Trump a sugerat sâmbătă că o lovitură ar putea avea loc chiar „mâine”, lăsând totodată deschisă și posibilitatea unui acord cu Teheranul. Ținte posibile și pregătiri militare în creștere Potrivit informațiilor prezentate, pregătirile militare ar avansa, dar nu este clar ce opțiuni ar aproba Trump și nici calendarul. Al Jazeera notează că Axios a relatat anterior că Pentagonul ar fi cerut CENTCOM să finalizeze pregătirile pentru o posibilă reluare a operațiunilor majore, iar sursele Axios au indicat că o campanie reînnoită ar putea viza facilități energetice iraniene, infrastructură și situri nucleare. În paralel, The New York Times a relatat că SUA și Israel ar fi elaborat planuri comune pentru un atac după alegerile de la mijloc de mandat. În același timp, un memorandum de informații trimis vineri de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către secretarul de stat Marco Rubio ar susține că Iranul și-a intensificat substanțial eforturile de a viza personal american, cu comploturi „letale” ajunse în „stadii avansate” în Orientul Mijlociu și în alte zone. Pe acest fond, Departamentul de Stat a ordonat reduceri de personal la mai multe ambasade din regiune, iar memo-ul raportat public nu ar indica ținte specifice și nici un orizont temporal pentru eventualele atacuri. Al Jazeera mai consemnează că SUA trimit în Orientul Mijlociu, până la finalul lui noiembrie, un al treilea grup de luptă al unui portavion ( USS Theodore Roosevelt ), aproximativ 10.000 de militari suplimentari și a 13-a Unitate Expediționară de Pușcași Marini. Reacția Iranului: negocieri, dar și avertismente privind extinderea confruntării Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat Washingtonul că a deraiat negocierile, dar a spus că eforturile pentru un acord ar trebui să continue. În același timp, Teheranul a avertizat că noi atacuri americane ar atrage un răspuns mai amplu. Iranul a anunțat și doborârea unei drone LUCAS „dezvoltate în SUA” deasupra orașului-port Bandar Abbas, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Separat, Reuters a relatat, citând oficiali de securitate iranieni, că Teheranul ar avea planuri de a viza cabluri submarine de comunicații din Golf în cazul reluării atacurilor SUA și Israelului. În plus, Iranul a vorbit despre o schimbare către o doctrină militară „ofensivă”, avertizând că statele care găzduiesc baze folosite în atacuri americane ar putea deveni ținte. Un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a descris public această repoziționare. De ce contează: presiune pe securitatea maritimă și infrastructura energetică Al Jazeera leagă riscul de escaladare de intensificarea atacurilor asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz , menționând că octombrie a devenit cea mai gravă lună pentru atacuri asupra transportului maritim de la declanșarea războiului SUA–Israel în februarie, cu peste 120 de atacuri raportate până acum. Într-un astfel de context, orice extindere a confruntării ar putea amplifica riscurile pentru rutele de export de energie și pentru infrastructura critică din regiune. Analiști citați de Al Jazeera susțin că pregătirile funcționează atât ca descurajare pe termen scurt, cât și ca opțiune militară reală după alegeri, iar „riscul de calcul greșit” și de escaladare rapidă rămâne ridicat. În plan politic, momentul este sensibil: Trump ar fi presat să evite o escaladare înainte de alegeri, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu ar împinge pentru un atac, pe fondul scăderii sprijinului în sondaje înaintea alegerilor de marți, potrivit articolului. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
