Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își pregătește noi operațiuni ofensive, în paralel cu o extindere a recrutării, inclusiv din rândul străinilor, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citate de Adevărul. Miza imediată, din perspectiva apărării, este capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele și de a menține presiunea pe front în 2026, în ciuda pierderilor raportate de Kiev.
Zelenski a spus că Ucraina ar deține documente ale Statului Major rus care ar confirma planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarațiile au fost făcute după o ședință cu șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării (GUR), Oleksii Ivașcenko.
„Documentele Statului Major al Federației Ruse arată incapacitatea acestuia de a-și îndeplini obiectivele stabilite de conducerea politică de la Kremlin”, a transmis Zelenski.
Președintele ucrainean a mai afirmat că forțele ucrainene „continuă să distrugă potențialul ofensiv” al armatei ruse și că pierderile „iremediabile” ale acesteia ar ajunge la aproximativ 60% din total. În același mesaj, Zelenski a indicat drept priorități pentru Ucraina creșterea pierderilor irecuperabile ale armatei ruse, consolidarea utilizării dronelor pe front și extinderea sancțiunilor „la distanță” asupra industriei de armament și sectorului petrolier rusesc.
Serviciile ucrainene de informații militare susțin că Rusia ar intenționa să mobilizeze până la 20.000 de cetățeni străini și migranți în cursul anului 2026. Potrivit GUR, structurile de mobilizare ale Statului Major rus și serviciul federal pentru cetățenie și înregistrarea străinilor ar fi evaluat numărul cetățenilor străini cu vârste între 18 și 60 de ani din toate regiunile federale.
GUR mai afirmă că centrele de recrutare ar fi primit ținte de atragere a între 0,5% și 3,5% dintre acești străini în contracte militare, prin 97 de puncte de selecție, distribuite astfel:
Potrivit aceleiași surse, recrutarea ar fi realizată inclusiv prin structuri militare semiprivate, precum „Redut”, „Konvoi”, „Wagner-2”, „Potok” sau formațiuni similare. Principala bază de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală (Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan), dar și persoane din Bangladesh, Sudan, Ciad și alte state din Asia și Africa.
Zelenski a mai spus că va informa partenerii internaționali despre planuri discutate la Moscova privind posibile operațiuni împotriva unor state NATO și despre încercări de a implica Belarusul în implementarea obiectivelor militare ale Rusiei.
Separat, GUR a reiterat estimarea anterioară potrivit căreia Rusia ar mobiliza lunar între 40.000 și 45.000 de militari pentru războiul împotriva Ucrainei, în timp ce Kievul susține că își menține propriile capacități de recrutare la un nivel mai mic cu aproximativ 10.000 de persoane. În acest context, serviciile ucrainene afirmă că Moscova continuă pregătirile pentru noi operațiuni ofensive și caută să își suplimenteze efectivele prin mobilizare extinsă.
Recomandate
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
Ucraina are un interceptor testat aerodinamic, dar „scutul” anti-balistic depinde încă de integrarea cu radare și comandă-control – proiectul Fire Point a trecut de etapa de testare a zborului, însă nu poate fi folosit în luptă fără componente critice de detecție, ghidaj și comunicații, potrivit Kyiv Post . Dezvoltatorul descrie inițiativa ca pe o arhitectură completă de apărare, nu ca pe „o singură armă”. Denys Shtilerman, proiectant-șef și co-proprietar al Fire Point, a transmis pe X că elementul de rachetă este „gata” din perspectiva aerodinamicii și poate executa manevrele necesare interceptării rachetelor balistice, dar, singur, nu reprezintă un sistem operațional de apărare antiaeriană. „O rachetă e o rachetă – e gata. Din punct de vedere aerodinamic, execută complet toate comenzile de control, rigid și agresiv – exact cum e nevoie pentru a intercepta balistice. Am reușit asta.” Ce lipsește pentru utilizare în luptă Shtilerman spune că, pentru ca „scutul anti-balistic” să devină capabil de interceptare în condiții reale, sunt necesare încă patru componente, aflate în lucru împreună cu parteneri europeni: un cap de căutare (seeker) dezvoltat de un partener european; integrarea cu sisteme de comandă și control (C2 – rețeaua care coordonează detectarea și angajarea țintelor); o legătură de date securizată, rezistentă la război electronic, pentru desemnarea țintei și corecții în zbor; sisteme radar integrate pentru detecție și urmărire. Miza, potrivit dezvoltatorului, este construirea unei rețele coordonate care să poată detecta, urmări și intercepta amenințări balistice „în timp real”, adică un sistem stratificat, nu doar o rachetă performantă. Context: FREYJA și presiunea pe stocurile de interceptori Materialul plasează proiectul în contextul deficitului persistent de interceptori străini pentru apărarea aeriană a Ucrainei și al intensității atacurilor rusești cu rachete și drone. Kyiv Post notează că subiectul întăririi apărării aeriene a fost discutat și la summitul G7 din Franța, unde aliații occidentali au promis sprijin suplimentar, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă. Fire Point a prezentat recent detalii despre FREYJA, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Conform dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 metri pe secundă (aprox. 7.200 km/h) și ar urmări ținte cu ghidaj în infraroșu. Compania a anunțat că a testat cu succes o rachetă care ar putea deveni „coloana vertebrală” a viitorului sistem FREYJA și a publicat imagini cu un zbor de test, descris de CTO Iryna Terekh ca fiind un zbor manevrat complet controlat. Pentru cititorii din zona de apărare și industrie, concluzia operațională este că progresul rachetei nu se traduce automat în capabilitate de luptă: calendarul de implementare depinde de ritmul integrării cu producători europeni de radare și sisteme de comandă-control, iar fără aceste verigi „scutul” rămâne incomplet. [...]
Polonia condiționează transferul MiG-29 către Ucraina de un acord de schimb de tehnologie pentru drone , ceea ce poate amâna livrarea unor aeronave considerate importante pentru capacitatea aeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Ministrul polonez Cezary Tomczyk a declarat că avioanele de vânătoare MiG-29 „vor zbura la Kiev” doar după semnarea unui acord privind transferul tehnologiei dronelor din Ucraina către Polonia. Varșovia vrea să folosească experiența armatei ucrainene în acest domeniu, iar negocierile sunt în desfășurare. Potrivit informațiilor citate de presa din Varșovia, primele date despre transferul altor MiG-29 poloneze către Ucraina au apărut la sfârșitul lui 2025, însă aeronavele „se află încă în Polonia”, iar în acest moment nu este cunoscut când ar putea ajunge la Kiev. Ce cere Varșovia, concret Condiția enunțată de Tomczyk este legată de un acord de cooperare tehnologică pe segmentul dronelor, înainte ca Polonia să trimită avioanele: semnarea unui acord de transfer de tehnologie pentru drone din Ucraina către Polonia; finalizarea negocierilor aflate în curs, înainte de livrarea echipamentului. Într-un interviu pentru Radio ZET, Tomczyk a spus: „Dialogul dintre Polonia și Ucraina este în desfășurare. Polonezii au spus clar: pe măsură ce ne construim propriile capabilități de drone, am dori să putem folosi și acele capabilități ucrainene. Desigur, vom transfera echipamentul către Ucraina dacă această chestiune se va finaliza. Nimic nu s-a schimbat în această chestiune; problema nu a fost finalizată.” De ce contează pentru efortul de război al Ucrainei În material se arată că MiG-29 este unul dintre cele mai importante avioane ale Ucrainei în războiul cu Rusia. Aeronava, proiectată în anii 1970, este descrisă ca având manevrabilitate ridicată și fiind folosită atât în lupta aeriană, cât și în misiuni de atac la sol, în funcție de echipare. Mediafax notează că MiG-29 a primit sprijin occidental, iar în ultimele luni a devenit o țintă vizată în mod regulat. În acest context, condiționarea livrării de către Polonia introduce un element de incertitudine privind calendarul întăririi flotei ucrainene cu aceste aeronave. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire și logistică pe mare cu o dronă subacvatică grea, cu autonomie de până la 3.700 km , odată cu prezentarea sistemului Sea Trident la expoziția de armament Eurosatory de la Paris, potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea razei de acțiune și a încărcăturii transportate în misiuni maritime autonome, inclusiv în zone contestate. Sea Trident a fost dezvăluită de compania ucraineană Global Mark, iar informația despre prezentare este atribuită United24. Sistemul este descris ca având un profil redus de detectare, pentru a diminua vizibilitatea în spații maritime disputate, și este proiectat pentru operațiuni autonome. Ce poate face Sea Trident și de ce contează Conform datelor din material, drona poate transporta încărcături de până la 1.000 kg și este gândită pentru mai multe tipuri de misiuni: atac; operațiuni logistice și livrare de marfă; contracararea altor vehicule subacvatice fără pilot. Platforma are sisteme de navigație autonomă și este destinată operării în medii maritime contestate. Specificații: rază, dimensiuni, viteză, adâncime Potrivit publicației Militarnyi, Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 2.000 de mile marine (aprox. 3.700 km) și o greutate totală de 10.000 kg. Dimensiunile vehiculului sunt de 10 metri lungime, 2 metri lățime și 1,5 metri înălțime. Specificațiile prezentate la expoziție indică o viteză maximă de 10 noduri (18,5 km/h) și o viteză de croazieră de 6 noduri (11 km/h). Drona poate opera la adâncimi de până la 60 de metri, iar designul cu profil redus îi permite să se deplaseze aproape de suprafață atunci când este necesar. Context: alte programe ucrainene de drone subacvatice În același context, Adevărul amintește că Ucraina a prezentat anterior detalii despre drona subacvatică Marichka, un sistem fără pilot dezvoltat local, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km și o capacitate de încărcare de o tonă, conceput pentru a lovi nave militare, infrastructura portuară și alte ținte maritime, inclusiv în medii fără semnal GPS. Totodată, anul trecut Ucraina a prezentat public pentru prima dată drona subacvatică TOLOKA, descrisă drept una dintre cele mai ambițioase arme din arsenalul naval. [...]
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
