Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își accelerează capacitatea de luptă printr-un ecosistem de drone și inteligență artificială, construit pe testare rapidă în războiul din Ucraina și pe mobilizarea industriei civile, arată o analiză prezentată de Digi24. Miza, potrivit materialului, depășește frontul ucrainean: ritmul de adaptare și integrarea software-ului în lanțul „detectare–lovire” pot schimba raportul de forțe și costurile operaționale ale apărării, inclusiv pentru SUA.
Textul pornește de la ideea că Moscova nu urmărește doar producția de drone, ci construiește un cadru mai larg pentru implementarea inteligenței artificiale (AI) în armată. Katerina Bondar, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și fost consilier al guvernului ucrainean, susține că Rusia dezvoltă un sistem de comandă și control bazat pe AI și urmărește desfășurarea de arme complet autonome, fără constrângerile etice invocate în mod obișnuit de armatele occidentale.
În acest context, materialul notează că dronele Shahed folosite de Iran cu susținerea Rusiei au lovit echipamente și instalații militare americane în Orientul Mijlociu, iar progresul în „războiul autonom” ar putea face astfel de atacuri tot mai devastatoare.
Potrivit analizei citate de Digi24, Rusia a recuperat rapid decalaje tehnologice prin patru direcții de acțiune:
Analiza citată susține că, deși Statele Unite investesc „miliarde de dolari” în drone și AI, eficiența depinde de integrarea tehnologiilor în unități, conectarea lor prin software și adaptarea continuă prin instruire și doctrină. În oglindă, Rusia ar fi devenit mai inovatoare și mai adaptabilă tocmai prin evitarea achizițiilor lente și a integrării limitate.
Materialul Digi24 indică drept concluzie că spațiul actual al conflictelor este „plin de drone”, iar războiul modern riscă să devină mai automatizat și mai letal; în această logică, capacitatea de a integra rapid tehnologia în operațiuni devine un avantaj strategic, nu doar nivelul investițiilor.
Recomandate
MApN schimbă modul de selecție a dronelor, cerând testare în operațiuni reale înainte de contracte , potrivit HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că firmele care au participat la un exercițiu în poligonul de la Capu Midia au fost invitate să meargă „în operațiuni reale” alături de militari și să doneze produse pentru utilizare, urmând ca doar cele care se califică să intre ulterior într-o posibilă relație comercială. Decizia mută accentul de pe prezentări și documentație pe validarea practică a capabilităților, într-un context în care Armata Română caută soluții funcționale pentru drone și sisteme contra-dronă. Miruță a descris exercițiul de la Capu Midia drept „o premieră” și „o provocare” pentru companiile care susțin că pot produce astfel de echipamente, tocmai pentru a demonstra concret performanța produselor. Ce presupune noul filtru operațional Potrivit ministrului, specialiștii Armatei Române au urmărit în poligon caracteristicile tehnice ale produselor și modul în care acestea funcționează în scenarii relevante. Pasul următor ar urma să fie, „de săptămâna viitoare”, o invitație oficială către firmele ale căror produse se potrivesc nevoilor Armatei Române, pentru: participare în „operațiuni reale”, împreună cu militarii; donarea „câtorva” produse, astfel încât acestea să poată fi folosite efectiv de armată; întocmirea unui „fișier de feedback” pe baza utilizării. De ce contează pentru piață și pentru achiziții Mesajul MApN indică o selecție bazată pe rezultate în teren, înainte de discuții comerciale, ceea ce poate schimba modul în care furnizorii își calibrează ofertele și demonstrațiile tehnice. Miruță a argumentat că validarea trebuie făcută „pe câmp”, nu „în birou”, criticând prezentările de tip PowerPoint și fișiere PDF care nu confirmă performanța în condiții apropiate de utilizarea reală. Informațiile au fost relatate inițial de News.ro, citat de HotNews. [...]
China semnalizează intrarea în serviciu a vânătorului naval J-35, prin oficializarea numelui „Blue Shark”. Potrivit Interesting Engineering , denumirea atribuită avionului Shenyang J-35 este interpretată de analiști ca un indiciu că aparatul se apropie de statutul operațional, într-un moment în care China își extinde capacitățile aeriene de pe portavioane. J-35 este descris ca un avion multirol cu un singur loc, proiectat pentru operare de pe portavion și cu capabilități „stealth” (reducerea detectabilității radar). Publicația îl plasează ca echivalent aproximativ al F-35C „Lightning” al SUA, varianta destinată portavioanelor. Dacă evaluarea privind apropierea de operaționalizare se confirmă, China ar ajunge să aibă un al doilea avion de vânătoare cu capabilități stealth „aproape sau complet operațional”, alături de Chengdu J-20. În această configurație, ar fi singura țară, împreună cu Statele Unite, care operează două platforme stealth de acest tip, notează aceeași sursă. Ce indică „oficializarea” numelui Shenyang Aircraft Corporation a prezentat oficial numele „Blue Shark” joi, 23 aprilie, confirmând zvonuri apărute la Zhuhai Airshow în noiembrie 2024 și relatări care circulau cel puțin din 2022. Dincolo de componenta de „branding”, Interesting Engineering susține că pasul sugerează tranziția de la faza de prototip către desfășurare efectivă în cadrul Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN). Denumirea se aliniază și convențiilor de nume folosite de PLAN pentru avioanele sale de pe portavioane, bazate pe „rechini”: J-15 este „Flying Shark”, iar J-15D este „Electric Shark”. Capabilități și configurare pentru portavion Publicația trece în revistă evoluția programului: primul zbor de test oficial a avut loc în octombrie 2012, iar în 2021 avionul a trecut printr-un test de lansare cu catapultă. Pentru rolul naval, varianta de portavion include elemente specifice, între care: aripi pliabile; tren de aterizare ranforsat; cârlig de prindere (arrestor hook) și bară pentru catapultă, pentru portavioane moderne precum „Fujian ”. În privința componentei stealth, sunt menționate compartimente interne pentru armament și o structură angulară pentru reducerea „secțiunii radar” (amprenta pe radar), precum și admisii care ascund fețele motoarelor (ducte serpentine), cu același scop. Producție inițială, dar nu încă „complet operațional” Interesting Engineering afirmă că J-35 a fost construit în „număr mic” și a fost demonstrat pe portavioane, însă nu este încă la statut complet operațional. În industrie, această etapă este numită „low-rate initial production” (LRIP) – producție inițială în ritm redus – folosită pentru instruirea piloților, testarea sistemelor și corectarea problemelor de proiectare înainte de producția de serie. Publicația indică drept obstacol major alegerea unui motor „ideal”, arătând că programul a experimentat mai multe tipuri de motoare de-a lungul anilor și că trecerea la producție de masă depinde de stabilizarea acestei componente. Ca date tehnice atribuite „rapoartelor”, articolul menționează o rază de luptă de circa 1.200 km și o masă maximă la decolare de aproximativ 30.000 kg, precum și compatibilitatea cu rachete avansate chinezești, inclusiv PL-15 și PL-21. [...]
Pentagonul pune încă 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei) pe masa programului B-21 pentru a grăbi testarea și intrarea în producție , într-o mișcare care urmărește să păstreze capacitatea SUA de lovire la distanță în spații aeriene tot mai contestate, potrivit Interesting Engineering . Accelerarea vine și pe fondul progreselor Chinei la propriul bombardier invizibil radar H-20, menționează publicația. Finanțarea suplimentară nu înseamnă lansarea unui program nou, ci intenția Pentagonului de a scurta calendarul: mai multă testare mai repede și trecerea mai rapidă către producție, cu obiectivul de a avea aeronava „în inventar” cât mai curând. Suma a fost anunțată în cadrul cererii de buget pentru anul fiscal 2027, publicată la 21 aprilie 2026. De ce contează: trecerea de la „lovituri din afara spațiului aerian” la penetrare și „loiter” B-21 „Raider ”, proiectat de Northrop Grumman , este gândit să pătrundă adânc în teritoriul advers și să lovească ținte critice fără a fi detectat, în teorie. Aeronava este o piesă centrală în programul USAF de bombardier strategic cu rază lungă (LRS-B) și ar urma să înlocuiască bombardierele îmbătrânite B-1B „Lancer” și B-2 „Spirit”, completând flota B-52J „Stratofortress”, fără a o înlocui direct. Contextul operațional invocat este unul în care rețelele dense de radar, rachetele sol-aer cu rază lungă, războiul electronic și capabilitățile de tip A2/AD (anti-acces/negare zonă) pot decide rezultatul unei campanii. În astfel de condiții, operațiunile recente ale SUA (exemplul menționat: Iran) s-au bazat puternic pe rachete de croazieră, avioane stealth și muniții cu bătaie mare lansate din afara spațiului aerian inamic. Publicația notează însă limitele acestui model: rachetele sunt scumpe și oferă flexibilitate redusă pe parcursul misiunii. Alternativa urmărită este ca bombardiere dedicate să poată penetra spațiul aerian, să rămână în zonă („loiter”) și să lovească la cerere — rol pentru care este proiectat B-21. Rol extins: bombardier și platformă de ISR Dincolo de rolul de lovire, articolul susține că B-21 ar integra tehnologii care îl fac și o platformă de ISR (intelligence, surveillance, reconnaissance — informații, supraveghere și recunoaștere). În această logică, B-21 ar funcționa ca un „nod” într-o rețea care poate coordona drone, sateliți și rachete, fiind descris mai degrabă ca un centru aerian de comandă și lovire, nu doar ca un bombardier. Riscul accelerării: testare și producție în paralel Interesting Engineering avertizează că grăbirea intrării în producție poate deveni o „economie falsă” dacă Pentagonul merge pe un model de testare și producție concomitentă. Avantajul ar fi livrarea mai rapidă a unui număr mai mare de aeronave, dar cu riscul ca defecte nedescoperite la timp să genereze probleme majore ulterior și costuri mai mari pe termen lung — publicația indică drept exemplu experiența programului F-35 „Lightning II”. În privința Chinei, articolul menționează că H-20 ar putea îndeplini o misiune similară, dar, „din câte se știe”, nu este încă operațional; dacă ar deveni funcțional, ar putea oferi Beijingului o capacitate reală de lovire globală, cu potențial de a amenința baze americane din Pacific și grupări de portavioane, iar posibil chiar teritoriul continental al SUA. [...]
Fragmentele de dronă găsite între Luncavița și Văcăreni conțin încărcătură explozivă, iar autoritățile trec la detonare controlată , într-o operațiune care implică pirotehniști, procuror și alertarea populației, potrivit Agerpres . Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au confirmat prezența unei încărcături explozive în fragmentele de dronă semnalate duminică, 26 aprilie, în zona localităților Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea). Specialiștii Ministerului Apărării Naționale au ajuns la fața locului și evaluează riscurile, iar detonarea încărcăturii urmează să fie făcută controlat, la fața locului, „într-un spațiu special amenajat”, din dispoziția procurorului de caz. Pentru a reduce riscurile pentru locuitorii din zonă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea va emite un mesaj RO-ALERT . Cum a fost semnalată situația și ce instituții intervin Anterior, Garda de Coastă a transmis că identificarea aparatului de zbor fără pilot a fost semnalată prin 112, fiind dispuse măsuri de asigurare a perimetrului și informate „toate autoritățile competente”, în timp ce la fața locului se desfășoară activitățile specifice unor astfel de situații. Context: incidentul vine după un caz similar la Galați Știrea apare la o zi după un alt incident: sâmbătă dimineață, o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. În acel caz, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului sâmbătă după-amiază, iar 515 persoane au fost evacuate din municipiul Galați . [...]
Costurile ridicate ale interceptării dronelor cu avioane și rachete scumpe împing discuția spre soluții mai ieftine , precum sisteme antiaeriene de rază scurtă și mijlocie, după incidentele în care fragmente de drone au căzut la Galați și Tulcea, potrivit Adevărul . În contextul în care o oră de zbor pentru un F-16 costă cel puțin 30.000 de euro, iar eficiența împotriva dronelor nu este garantată, tema devine una de alocare realistă a resurselor pentru apărarea aeriană. Duminică, 25 aprilie, o dronă a căzut în județul Galați și a lovit un stâlp și o anexă gospodărească, iar o altă dronă a fost găsită în Tulcea. Pe fondul panicii și al criticilor din spațiul public, Ministerul Apărării a explicat de ce aeronavele ridicate nu au doborât țintele: deși piloții au avut autorizare să angajeze, ținta s-a aflat permanent deasupra teritoriului ucrainean, ceea ce a făcut imposibilă deschiderea focului. Detaliile poziției MApN sunt prezentate într-un material separat al publicației, Adevărul . De ce Patriot și avioanele nu sunt „răspunsul standard” la drone Generalul (r) Dan Grecu , președintele Asociației Ofițerilor Români în Rezervă, argumentează că soluția avioanelor nu este 100% eficientă și că, în incidentele de până acum, nicio dronă rusească nu a fost lovită de Forțele Aeriene Române sau de aliați, în condițiile descrise în articol. În paralel, comparația de costuri arată de ce folosirea interceptoarelor scumpe devine greu de susținut pe termen lung în fața dronelor ieftine și numeroase: un sistem Patriot „se apropie de un miliard de dolari” (aprox. 4,6 miliarde lei); o rachetă Patriot costă „circa un milion de dolari” (aprox. 4,6 milioane lei); o dronă de tip Geran-2 ar costa, potrivit articolului, între 15.000 și 30.000 de euro (aprox. 75.000–150.000 lei). În acest context, generalul Grecu spune că nu crede că rachetele Patriot sau avioanele pot rezolva întotdeauna astfel de situații, inclusiv din cauza costurilor și a limitelor de producție și stocuri de muniție. Alternativele mai ieftine invocate: SHORAD și „Ghepard” În opinia generalului, există opțiuni mai potrivite pentru ținte de tip dronă, cu eficiență dovedită inclusiv în Ucraina: mitraliere; sisteme SHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă); sisteme „Ghepard ”, folosite contra dronelor. Totuși, el avertizează că nu există armă care să garanteze 100% lovirea și doborârea unei drone, iar o apărare „perfectă” este imposibilă din motive practice. Limita operațională: nu poți acoperi „fiecare centimetru” de teritoriu Un punct central al analizei este constrângerea de densitate: nicio țară nu are suficiente sisteme antiaeriene și antidronă pentru a proteja integral teritoriul. Generalul Grecu rezumă problema în termeni logistici, arătând că nu poți „împânzi” zone întinse, precum Dunărea, cu sisteme și echipe de tragere. Aceeași logică este folosită pentru a explica de ce nici Ucraina, nici SUA și aliații lor din Orientul Mijlociu nu reușesc să oprească toate atacurile cu drone atunci când sunt lansate în număr foarte mare: „supraaglomerarea” apărării face imposibilă interceptarea completă, chiar dacă randamentul poate fi îmbunătățit. În final, articolul notează și contextul presiunii pe stocurile de interceptoare, pe fondul utilizării intense în mai multe teatre, cu efecte asupra ritmului de refacere a muniției și asupra livrărilor către aliați. România, subliniază publicația, nu a fost o țintă pentru dronele lansate de Rusia, dar incidentele repetate mențin subiectul pe agenda de securitate și buget. [...]
Descoperirea unor noi fragmente de dronă în Tulcea activează din nou procedurile de securizare și anchetă penală , cu implicarea unei echipe mixte MApN–SRI și preluarea cazului de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța , potrivit Euronews . Fragmentele au fost semnalate duminică între localitățile Luncavița și Văcăreni. Perimetrul a fost securizat de structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Apărării Naționale, iar specialiștii urmează să ridice elementele găsite pentru expertizare. Ancheta: cine intervine și cine coordonează Colonelul Daniel Nistor, purtător de cuvânt al MApN, a precizat că la fața locului se deplasează o echipă mixtă formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale și ai Serviciului Român de Informații , pentru cercetarea situației și ridicarea fragmentelor în vederea expertizării. Cazul este preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Ce spune MAI și încadrarea juridică Ministerul Afacerilor Interne arată că identificarea a venit în urma unui apel la SNUAU 112 și că au fost dispuse „măsuri imediate de asigurare a perimetrului”. Totodată, MAI precizează că se fac cercetări, în cooperare cu celelalte autorități, sub coordonarea procurorului de caz, pentru o infracțiune prevăzută de art. 117 alin. (1) și (2) din Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian. „În data de 26 aprilie 2026, în urma unui apel primit prin SNUAU 112, a fost identificat un aparat de zbor fără pilot, în zona dintre localitățile Luncavița și Văcăreni, fiind dispuse măsuri imediate de asigurare a perimetrului.” Context: incidentul de la Galați, cu o zi înainte Cu o zi înainte, o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit într-un cartier din municipiul Galați, fără victime, iar persoanele din perimetrul afectat, pe o rază de 200 de metri, au fost evacuate. Drona a fost detonată controlat în jurul orei 14:20, într-o zonă de siguranță de lângă lacul Brateș, iar circulația pe DN 26 a fost oprită timp de 15 minute înainte de detonare. [...]
