Rusia dezvoltă o mașinărie de război autonomă - SUA riscă să rămână în urmă din cauza ineficienței sistemului militar centralizat

Rusia își accelerează capacitatea de luptă printr-un ecosistem de drone și inteligență artificială , construit pe testare rapidă în războiul din Ucraina și pe mobilizarea industriei civile, arată o analiză prezentată de Digi24 . Miza, potrivit materialului, depășește frontul ucrainean: ritmul de adaptare și integrarea software-ului în lanțul „detectare–lovire” pot schimba raportul de forțe și costurile operaționale ale apărării, inclusiv pentru SUA. Unghi: avantaj operațional prin integrare rapidă, nu prin „platforme” scumpe Textul pornește de la ideea că Moscova nu urmărește doar producția de drone, ci construiește un cadru mai larg pentru implementarea inteligenței artificiale (AI) în armată. Katerina Bondar, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și fost consilier al guvernului ucrainean, susține că Rusia dezvoltă un sistem de comandă și control bazat pe AI și urmărește desfășurarea de arme complet autonome, fără constrângerile etice invocate în mod obișnuit de armatele occidentale. În acest context, materialul notează că dronele Shahed folosite de Iran cu susținerea Rusiei au lovit echipamente și instalații militare americane în Orientul Mijlociu, iar progresul în „războiul autonom” ar putea face astfel de atacuri tot mai devastatoare. Cele patru decizii care au accelerat adaptarea militară a Rusiei Potrivit analizei citate de Digi24, Rusia a recuperat rapid decalaje tehnologice prin patru direcții de acțiune: Prioritate națională pentru sisteme autonome și AI , cu un ecosistem coordonat care leagă industriile civile de apărare. Kremlinul estimează că până în 2030 un milion de specialiști ruși vor lucra în sectorul sistemelor autonome; în paralel, Rusia vrea să crească numărul absolvenților în AI cu peste 400% și să ducă la 95% ponderea industriilor prioritare „pregătite” pentru implementarea AI. Experimentare continuă și iterare rapidă pe baza lecțiilor din teren , cu accent pe ce funcționează efectiv în luptă. Exemplul folosit este adaptarea dronelor Shahed: după accesul la designul iranian în 2022, Rusia ar fi făcut „zeci de modificări” în mai puțin de trei ani (navigație, comunicații, încărcătură, tactici), inclusiv cu contribuția unor studenți dintr-un centru de producție din apropiere de Ielabuga (Tatarstan). Soluții punctuale pentru probleme concrete, în locul unor arhitecturi gigantice , prin software care scurtează lanțul decizional. Sistemul Glaz/Groza este descris ca un flux în care Glaz extrage coordonatele țintei din imagini filmate de drone „cu un singur click” și le transmite către Groza, un sistem de control al focului operabil de pe laptop sau tabletă. Efectul operațional menționat: reducerea timpului dintre detectare și lovire de la ore la „câteva minute”. Promovarea inițiativei private și a descentralizării , inclusiv prin rețele de instruire conduse de voluntari, precum Proiectul Arhanghel , care ar forma operatori, ar testa tehnologii și ar adapta tacticile uneori mai repede decât instituțiile militare. Statul ar observa, selecta și extinde ce funcționează, iar ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, este citat lăudând descentralizarea producției, inclusiv asamblarea la „nivel de garaj”. Ce spune comparația cu SUA Analiza citată susține că, deși Statele Unite investesc „miliarde de dolari” în drone și AI, eficiența depinde de integrarea tehnologiilor în unități, conectarea lor prin software și adaptarea continuă prin instruire și doctrină. În oglindă, Rusia ar fi devenit mai inovatoare și mai adaptabilă tocmai prin evitarea achizițiilor lente și a integrării limitate. Materialul Digi24 indică drept concluzie că spațiul actual al conflictelor este „plin de drone”, iar războiul modern riscă să devină mai automatizat și mai letal; în această logică, capacitatea de a integra rapid tehnologia în operațiuni devine un avantaj strategic, nu doar nivelul investițiilor. [...]