Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia își proiectează o capacitate de reînarmare pe termen lung prin creșterea producției de tancuri T-90, însă țintele interne descrise în documente scurse rămân, cel puțin parțial, greu de verificat și posibil nerealiste, potrivit unei analize prezentate de Defense Romania, care citează evaluări ISW și informații OSINT. Miza pentru Europa este că Moscova încearcă să-și refacă rezervele blindate și să creeze condiții pentru a rămâne o amenințare militară relevantă pentru NATO mult după încheierea războiului din Ucraina.
Organizația ucraineană OSINT Frontelligence Insight a publicat documente interne atribuite Uralvagonzavod (UVZ), principalul producător de tancuri din Rusia, care ar indica intenția de a crește producția de T-90 cu 80% până în 2028 față de nivelurile din 2024 și de a lansa o nouă variantă, T-90M2 (Project 188MS), denumită și Ryvok-1 (Dash-1).
Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) arată că a analizat documentele, dar nu le poate verifica independent. Conform acestor planuri, UVZ ar estima pentru 2026 o producție proiectată de 10 tancuri T-90M2 și ar urmări un vârf de 428 de tancuri T-90M și T-90M2 în 2028. Tot între 2027 și 2029, UVZ ar intenționa să producă în total 1.118 tancuri T-90M și T-90M2 noi și modernizate.
În contrapunct, oficiali ucraineni au evaluat anterior că UVZ poate produce aproximativ 60–70 de tancuri T-90 pe an „în condiții perfecte”, iar producția probabilă ar fi de trei până la șase tancuri pe lună. Separat, un blogger militar rus a susținut că UVZ ar fi produs între 540 și 630 de tancuri T-90M din 24 februarie 2022 (o medie estimată de 13–15 pe lună) – o afirmație care, în material, nu este prezentată ca fiind verificată independent.
Analiza indică faptul că, pentru a atinge creșterea planificată, industria rusă ar putea fi nevoită să-și extindă capacitatea prin automatizare și mașini-unelte de înaltă precizie, în condițiile unui deficit de forță de muncă și al pierderilor tot mai mari în Ucraina.
În acest context, UVZ ar fi lansat în martie 2025 un program de instruire pentru operatori de mașini cu comandă numerică (CNC – echipamente controlate de calculator, folosite la prelucrări de precizie), pentru a-și extinde capacitatea de producție.
Totodată, materialul reține că Rusia s-a bazat pe aliați pentru a obține mașini-unelte de înaltă precizie prin eludarea sancțiunilor. Direcția Principală de Informații Militare din Ucraina (GUR) a raportat la 1 septembrie că UVZ ar continua să producă motoare de tanc cu mașini CNC fabricate în Europa, obținute prin scheme de evitare a sancțiunilor.
Chiar dacă țintele din documentele scurse sunt descrise ca „aspiraționale”, planurile ar indica o încercare de reînarmare care ar putea susține o amenințare pe termen lung la adresa NATO. Frontelligence ar evalua că obiectivele UVZ de a moderniza flota blindată rusă cu peste 2.000 de tancuri T-90M, T-90M2 și T-72B3M între 2026 și 2036 ar fi suficiente pentru a completa flota de tancuri a Rusiei pentru un alt război la scară largă, pe lângă producția din 2024 și 2025.
În paralel, urmărirea din surse deschise ar indica scăderea pierderilor de tancuri rusești până în 2025, iar un oficial militar finlandez de rang înalt a declarat pe 27 aprilie că Rusia nu ar trimite aproape niciunul dintre tancurile nou produse pe linia frontului din Ucraina, ci le-ar stoca pentru utilizare ulterioară.
ISW mai argumentează că Rusia ar putea reprezenta o amenințare semnificativă pentru NATO chiar mai devreme de 2036 și fără reconstituirea completă a flotei de tancuri, invocând activități de sabotaj și recunoaștere cu drone împotriva bazelor militare și infrastructurii critice din Europa – semnale ale unei „Faze Zero”, adică o etapă informațională și psihologică de pregătire a condițiilor pentru un posibil conflict viitor.
Pe termen mai scurt, analiza notează intensificarea recondiționării tancurilor T-72. O sursă de socializare care urmărește depozitele militare ruse prin imagini satelitare ar fi raportat că rezerva totală de tancuri a Rusiei a scăzut de la 3.106 la 2.478 în trei-patru luni (din iunie sau iulie 2025), iar rezerva de T-72A ar fi scăzut de la 900 la 461.
Aceeași sursă ar fi sugerat că Rusia ar scoate T-72A din baze de stocare anterior neatinse pentru recondiționare și că ar „canibaliza” tancurile T-64 rămase. În evaluarea citată, Rusia ar mai avea în rezervă, între altele, 141 de tancuri T-54/55, 885 T-62, 611 T-64 și „zero” tancuri T-90.
Concluzia operațională a evaluării este că Rusia își poate reconstitui forța ofensivă în pofida pierderilor și ar putea avea o putere de luptă semnificativă disponibilă la câteva luni după încheierea luptelor active din Ucraina, cu potențial de desfășurare rapidă pe flancul estic al NATO. În același timp, o parte din datele invocate (documente scurse, afirmații din mediul online) rămân dificil de verificat independent, ceea ce face ca amploarea exactă a reînarmării să fie, deocamdată, incertă.
Recomandate
Rusia ar fi trecut la producție în masă a rachetei de croazieră ușoare S8000 „Banderole”, ceea ce poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene , inclusiv prin atacuri mai frecvente și mai ieftine, potrivit Mediafax , care citează informații ale Forțelor Aeriene Ucrainene preluate de presa ucraineană. După mai bine de un an de teste, Rusia ar fi început producția în masă a noii rachete, scrie Kyiv Post, iar arma este deja folosită în atacurile asupra Ucrainei, conform datelor transmise de partea ucraineană. Ritm de fabricație și rol tactic: „consumabil” pentru apărarea aeriană Un grup ucrainean de cercetare OSINT, OKA_GORA, susține că fabricile rusești ar produce în prezent cel puțin zece rachete „Banderole” pe zi, cu posibilitatea creșterii ritmului în perioada următoare, în funcție de rezultatele de pe câmpul de luptă. Potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană, Rusia ar fi folosit până acum „Banderole” și pentru a distrage atenția sistemelor de apărare aeriană înaintea atacurilor cu rachete mai puternice, ceea ce poate forța Ucraina să consume interceptori și resurse de monitorizare pe ținte mai ieftine. Caracteristici: cost mai mic, capabilități mai limitate „Banderole” este descrisă ca o rachetă de croazieră cu cost redus, construită cu componente provenite din China, Statele Unite și Coreea de Sud. Spre deosebire de rachetele de croazieră grele folosite de armata rusă, nu ar avea sisteme antibruiaj, nu ar putea urma traiectorii complexe și nu ar fi echipată cu contramăsuri pentru evitarea interceptării. Focosul ar fi de aproximativ 100–150 kg, de aproape trei ori mai mic decât la rachetele de croazieră convenționale, iar viteza ar fi între 480 și 600 km/h, sub intervalul obișnuit de 800–900 km/h indicat pentru rachetele grele rusești. Totuși, datele citate sugerează că profilul de zbor și semnătura termică a motorului pot face ca sistemele ucrainene de monitorizare să o identifice drept o rachetă de croazieră convențională. Diferența de cost față de Kh-101 și precizia estimată În comparație cu Kh-101, o rachetă de croazieră din arsenalul Rusiei estimată la aproximativ 1,5 milioane de dolari (aprox. 6,9 milioane lei) bucata, „Banderole” ar avea un cost de producție estimat între 150.000 și 300.000 de dolari (aprox. 690.000–1,38 milioane lei). Precizia ar fi însă mai redusă: capacitatea de a lovi la o distanță de aproximativ 20–30 de metri de ținta stabilită, potrivit informațiilor prezentate de partea ucraineană. Unde ar fi fost folosită recent Platforme de monitorizare a spațiului aerian consultate de Kyiv Post ar fi raportat, în noaptea de miercuri spre joi, atacuri cu rachete „Banderole” asupra orașelor Krivoi Rog și Nikolaev. Observatori ucraineni mai spun că, între iunie și mijlocul lunii iulie, Rusia a lansat frecvent salve de una până la trei astfel de rachete în bombardamente nocturne, iar din 15 iulie aproape în fiecare noapte ar fi fost detectate rachete venind din direcția Mării Negre, cu Odesa printre țintele principale. Autoritățile locale au anunțat anterior că forțele rusești lansează, în medie, între nouă și zece rachete pe noapte asupra Odesei și a porturilor Iliciovsk și Iujnîi, majoritatea fiind de tip „Banderole”. [...]
Rusia își mărește plafonul legal al armatei cu 26.000 de oameni, de la 1 august 2026 , o ajustare pe care analiștii o văd drept limitată, dar care menține deschisă discuția despre o posibilă mobilizare mai amplă, potrivit Focus . Decretul semnat de Vladimir Putin ridică „mărimea maximă” a forțelor armate ruse la 2.426.130 de persoane, cu 26.000 mai mult decât anterior, iar măsura intră în vigoare în august. De ce contează: semnal administrativ, nu încă o mobilizare „Institute for the Study of War” (ISW), un think tank din Washington, apreciază că această creștere este mai mică decât în anii trecuți, când efectivele au fost majorate cu peste 100.000 de posturi de fiecare dată. Din acest motiv, ISW califică pasul drept „marginal”. În același timp, publicația finlandeză Uusi Suomi susține că majorarea se înscrie într-o reformă structurală a armatei ruse începută în 2023, care include crearea de noi districte militare și unități suplimentare. Context: sensibilitatea politică a unei noi mobilizări Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, Dmitri Medvedev , a negat existența unor planuri pentru o nouă mobilizare, însă, potrivit materialului, nu a reușit să elimine îngrijorările din populație. În toamna lui 2022, Putin a ordonat încorporarea a 300.000 de rezerviști, decizie care a provocat reacții puternice: proteste în mai multe zone și plecarea din țară a zeci de mii de persoane. De atunci, notează publicația, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, pe fondul costurilor sociale și politice asociate. [...]
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei , într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews . Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich , la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției. Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene. „Abordări asimetrice” și ținte economice Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război. „Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.” În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse. Ce efecte au avut până acum loviturile în adâncime Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă. HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni. Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali. [...]
Distrugerea „Sarma” indică o vulnerabilitate operațională a noilor sisteme rusești și ridică semne de întrebare asupra investiției Moscovei în artileria reactivă mobilă , potrivit Focus . Ucraina susține că a distrus pentru prima dată lansatorul multiplu de rachete „Sarma”, un sistem nou pe care Rusia îl prezintă drept mai performant decât HIMARS . Lovitura ar fi avut loc pe 22 iulie, în timpul unui atac rusesc de amploare în direcția Dobropillia, în regiunea Donețk, conform relatărilor preluate de publicație de la mediul militar ucrainean „ Militarnyi ”. Sistemul ar fi fost lovit în lupte lângă satul Șahove, iar un videoclip publicat de brigada Azov ar arăta că un lansator a fost distrus de o dronă de atac ucraineană (autenticitatea materialului nu este verificată independent în textul sursă). Ce s-a întâmplat în teren și ce forțe au fost implicate Conform aceleiași relatări, luptele ar fi durat aproximativ patru ore, iar Rusia ar fi folosit unități ale armatelor 8 și 41, precum și ale Diviziei 90 tancuri. „United24 Media” este citată cu informații despre utilizarea dronelor Gerbera și Lancet și a artileriei reactive cu rază lungă. De partea ucraineană ar fi participat: unități ale Gărzii Naționale; forțele speciale „Alpha” ale serviciului de securitate SBU; forțele de drone; forțele aeriene; grăniceri, inclusiv unitatea „Phoenix”. Ucraina mai afirmă că, în același angajament, ar fi distrus 7 tancuri, 6 vehicule blindate de luptă, un BM-21 Grad, un „Sarma”, 3 vehicule speciale și 47 de vehicule ușoare, iar 123 de militari ruși ar fi fost uciși și 29 răniți. Aceste cifre sunt prezentate ca afirmații ale părții ucrainene. De ce contează „Sarma” din perspectivă operațională și de cost „Sarma” este descris ca un sistem nou de artilerie reactivă de 300 mm, dezvoltat în cadrul programului „Kama” și gândit ca alternativă mai ușoară la Tornado-S, în încercarea Rusiei de a introduce un lansator mai mobil „după modelul HIMARS”, potrivit „Militarnyi”. Sistemul ar folosi ca platformă un camion KamAZ-63501 (patru axe) cu cabină blindată și ar avea 6 tuburi de lansare, față de 12 la Tornado-S, ceea ce ar reduce greutatea cu aproape 10 tone, conform descrierii din sursă. Proiectul ar fi fost făcut public de presa de stat rusă în 2023. Dincolo de aspectul tactic, sursa indică și o dimensiune economică: Ministerul rus al Apărării ar fi comandat în 2024 două divizioane, însumând 12 vehicule de lansare și tot atâtea vehicule de transport și încărcare. Costul unui lansator este menționat la 155 milioane ruble, adică aproximativ 1,9 milioane dolari (aprox. 8,7 milioane lei), conform „Militarnyi”. În acest context, pierderea unui astfel de sistem — dacă este confirmată — sugerează că noile capabilități rusești, concepute pentru mobilitate sporită, rămân expuse dronelor de atac și loviturilor de precizie, ceea ce poate reduce randamentul investițiilor în echipamente recent introduse pe front. [...]
Staționarea temporară a avioanelor-cisternă americane la Bezmer extinde capacitatea logistică a SUA în regiune , într-un aranjament aprobat de autoritățile de la Sofia și prezentat ca neimplicând operațiuni de luptă de pe teritoriul bulgar, potrivit Mediafax . Primele aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au aterizat vineri la baza militară Bezmer din sud-estul Bulgariei, unde vor staționa temporar pentru a sprijini operațiunile americane din Orientul Mijlociu. Ministerul bulgar al Apărării spune că sosirea face parte dintr-un plan aprobat anterior. Autoritățile bulgare, citate de Associated Press, afirmă că serviciile de securitate analizează zilnic evoluțiile din regiune și că, potrivit celei mai recente evaluări, nu există o amenințare directă la adresa Bulgariei. În același timp, Sofia susține că armata bulgară și forțele aliate au luat măsurile necesare pentru protejarea securității naționale pe durata misiunii. Ce a aprobat Parlamentul Bulgariei și pe ce perioadă Pe 22 iulie, Parlamentul Bulgariei a aprobat staționarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135, împreună cu până la 250 de militari americani și echipamentele necesare. Mandatul este valabil până la începutul lunii octombrie, iar obiectivul declarat este sprijinirea operațiunilor logistice ale SUA în Orientul Mijlociu. Limitări operaționale: fără misiuni de luptă din Bulgaria Premierul Rumen Radev și ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, au declarat că aeronavele nu vor desfășura misiuni de luptă de pe teritoriul Bulgariei. Potrivit autorităților, avioanele vor fi folosite exclusiv pentru realimentarea în zbor a altor aeronave militare, în afara spațiului aerian bulgar. Sofia a mai precizat că pe teritoriul țării nu vor fi amplasate sisteme de armament ofensiv. Reacții locale și mesajul către Iran Prezența aeronavelor a fost contestată de o parte dintre locuitorii din apropierea bazei. O petiție împotriva staționării avioanelor americane a strâns aproape 475 de semnături, iar reprezentanți ai Guvernului au mers în zonă pentru a explica faptul că misiunea este una logistică și nu presupune operarea în spațiul aerian al Bulgariei. Decizia a generat și un schimb de mesaje diplomatice cu Iranul: ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a cerut Bulgariei să renunțe la găzduirea temporară, iar Sofia a răspuns că misiunea nu este îndreptată împotriva Iranului și că de pe teritoriul bulgar nu vor fi lansate operațiuni militare împotriva vreunui stat. Ce sunt KC-135 și de ce contează KC-135 Stratotanker sunt aeronave specializate în realimentarea în zbor, care permit avioanelor de luptă și bombardierelor să își prelungească autonomia fără a ateriza. Conform informațiilor din articol, acestea nu sunt aeronave de atac și nu transportă armament ofensiv, rolul lor fiind de sprijin logistic pentru operațiuni aeriene. [...]
Pentagonul vrea să cedeze coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina unui aliat NATO , o mutare care ar reduce rolul direct al SUA în conducerea operațională a mecanismului de livrări și instruire, fără să oprească sprijinul în sine, potrivit Mediafax , care citează POLITICO . Schimbarea vizează Grupul de Asistență pentru Securitate – Ucraina (SAG-U) , comandamentul cu sediul la Wiesbaden, în Germania, care coordonează livrările de armament și instruirea forțelor armate ucrainene. Conform informațiilor publicate de POLITICO, transferul conducerii ar urma să aibă loc în cursul anului viitor. Oficiali americani citați în material susțin că tranziția nu va afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și nici ritmul livrărilor de echipamente. Ce se schimbă în lanțul de comandă SAG-U a fost înființat în 2022 și funcționează în paralel cu misiunea NATO de Asistență pentru Securitate și Instruire pentru Ucraina, având un rol important în coordonarea ajutorului militar occidental. Potrivit aceleiași surse, conducerea structurii ar putea fi preluată de un ofițer european sau canadian, iar un ofițer american ar urma să rămână implicat ca adjunct. De ce contează: mai multă responsabilitate pentru aliații europeni Reprezentanții Pentagonului afirmă că SAG-U a fost gândit de la început ca o structură temporară, iar transferul face parte dintr-un proces prin care aliații europeni își asumă un rol mai important în coordonarea sprijinului pentru Ucraina. În termeni practici, mutarea ar putea reduce implicarea SUA în coordonarea operațională, însă nu ar pune capăt mecanismului prin care statele occidentale continuă să furnizeze sprijin militar Ucrainei. [...]
