Știri
Știri din categoria Apărare

Franța folosește rachete MICA scumpe pentru a doborî drone Shahed ieftine, potrivit Focus, iar în Paris crește presiunea politică pe fondul costurilor și al consumului de muniție.
Rafale, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Franceze, ar doborî de săptămâni drone iraniene Shahed deasupra Emiratelor Arabe Unite. Misiunile urmăresc interceptarea încă din zona Golfului Persic, pentru ca resturile să nu ajungă să pună în pericol oameni sau infrastructură.
Conform La Tribune, piloții folosesc rachete aer-aer MICA. De la începutul războiului cu Iranul ar fi fost lansate peste 80 de rachete MICA, fiecare cu un cost estimat între 600.000 și 700.000 de euro, de peste zece ori mai mult decât o dronă Shahed.

În ultimele două săptămâni, numărul lansărilor de MICA per avion Rafale ar fi scăzut, pe fondul reducerii atacurilor iraniene asupra Emiratelor. Notează Institute for the Study of War că, în prima săptămână de război, media a fost de 137 de „obiecte zburătoare” iraniene pe zi îndreptate spre Emiratele Arabe Unite, iar în ultima săptămână media zilnică ar fi coborât la 25.
„Fiecare rachetă costă între 600.000 și 700.000 de euro, mai mult de zece ori cât o dronă Shahed.”
În plan intern, utilizarea masivă a MICA în Emirate generează presiune la Paris, în special din cauza raportului cost-efect, arată La Tribune. În acest context, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, ar considera că pierderile de material impun măsuri rapide pentru refacerea stocurilor de muniție.
Elementele-cheie ale situației descrise în articol sunt:
Recomandate

SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Bloomberg. Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația. Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER , pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă. Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian. O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral. „În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă. Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului. În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri. Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune: Iranul ar fi lansat peste 1.600 de rachete balistice și aproximativ 4.000 de rachete de croazieră de tip Shahed, pe baza raportărilor oficiale din țările din Golf citate de Bloomberg. Apărarea doar împotriva rachetelor balistice ar necesita cel puțin 3.200 de interceptori. Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de interceptori Patriot PAC-3 pe an și vizează 2.000 pe an până în 2030; producția de interceptori THAAD ar urma să crească de la 96 la 400 anual. SUA au tras și sute de rachete Tomahawk; înainte de război ar fi existat aproximativ 4.000 în stocuri. RTX ar fi produs circa 100 de Tomahawk noi în 2025, iar aproximativ 240 mai vechi ar fi fost modernizate la configurația Block V. După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului. [...]

Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]

Gărzile Revoluției susțin că au distrus un avion american de salvare , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Tasnim, cu informații transmise de AFP și Reuters. Tasnim a relatat că aeronava americană ar fi fost lovită în sudul orașului Isfahan, în timp ce participa la operațiuni de căutare și salvare pentru un pilot american prăbușit în Iran. Publicația iraniană nu a confirmat, însă, anunțul președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căruia militarul a fost recuperat. „Un avion inamic american care căuta pilotul unui avion de vânătoare doborât a fost distrus de luptătorii islamici în regiunea sudică a orașului Isfahan”, a scris Tasnim. Separat, relatează Reuters , forțele speciale ale SUA l-au salvat duminică pe pilotul prăbușit vineri „din spatele liniilor inamice”, într-un context tensionat, pe fondul războiului cu Iranul, aflat în a șasea săptămână. Anunțul a fost făcut de Trump și de Casa Albă, iar liderul american a susținut că militarul este rănit, dar în afara oricărui pericol. Într-o declarație publicată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe X , Trump a descris operațiunea drept una dintre cele mai riscante misiuni de acest tip. El a mai afirmat că, în timpul intervenției, nu au existat victime sau răniți în rândul americanilor implicați. Incidentul are loc după ce Iranul a anunțat vineri doborârea unui avion F-15E Strike Eagle, cu echipaj de două persoane. Unul dintre membrii echipajului a fost recuperat în aceeași zi, iar pentru al doilea a fost declanșată o căutare amplă, atât de către Iran, cât și de către Statele Unite. Potrivit The Guardian , acesta ar fi fost primul avion american doborât deasupra Iranului în actualul conflict, iar un general american în rezervă a declarat pentru Associated Press că armata SUA nu a mai pierdut o aeronavă doborâtă de foc inamic de peste 20 de ani, de la invazia Irakului din 2003. [...]

Pilotul american dispărut în sud-vestul Iranului a fost salvat , potrivit News.ro , care citează o postare a președintelui SUA, Donald Trump, publicată duminică dimineață pe platforma Truth Social. Trump afirmă că militarul recuperat este un colonel și că operațiunea a fost dusă la capăt de forțele americane în „ultimele câteva ore”. Președintele adaugă că acesta „a suferit răni, dar se va face bine”, fără a oferi detalii suplimentare despre natura rănilor sau despre locul în care a fost transportat după extragere. „L-AM GĂSIT! Dragi concetăţeni americani, în ultimele câteva ore, armata Statelor Unite a dus la bun sfârşit una dintre cele mai îndrăzneţe operaţiuni de căutare şi salvare din istoria ţării noastre (...) este acum TEAFĂR şi NEVĂTĂMAT!”, a scris Trump. În aceeași postare, Trump susține că militarul se afla „în spatele liniilor inamice” și că poziția lui ar fi fost monitorizată permanent, în timp ce era pregătită misiunea de recuperare. El mai afirmă că, „la indicația” sa, armata SUA ar fi trimis „zeci de avioane” pentru a-l extrage. Potrivit News.ro, pilotul se afla la bordul unui avion de vânătoare-bombardament F-15E cu două locuri, doborât vineri în spațiul aerian iranian. Celălalt membru al echipajului a fost salvat anterior de armata americană, iar Trump susține că este pentru prima dată când doi piloți americani sunt salvați separat, „adânc în teritoriul inamic”. [...]

Armata SUA introduce o nouă grenadă de mână, M111, prima de acest tip de la Vietnam , potrivit BILD . Publicația germană scrie că informația a fost relatată inițial de postul american CNN și că noul model a fost prezentat oficial luna trecută. M111 se deosebește de grenadele clasice prin mecanismul de lovire: în loc să neutralizeze ținta prin schije, arma produce o undă de presiune puternică. Conform articolului, această caracteristică ar urma să o facă utilă în special în luptele din mediul urban, inclusiv în operațiuni de tip „cameră cu cameră”, atunci când trupele trebuie să pătrundă în clădiri. BILD consemnează că un material informativ al armatei, citat de CNN, descrie efectul undei de presiune asupra corpului uman: aceasta ar „comprima și decomprima violent țesutul”, iar cele mai expuse ar fi timpanul, plămânii, ochii și tractul gastro-intestinal. În același context, colonelul Vince Morris, prezentat drept unul dintre coordonatorii proiectului, spune că arma ar putea ucide și adversari adăpostiți în spatele mobilierului sau al unui perete ușor, iar carcasa din plastic a grenadei ar urma să se vaporizeze la impact. Un motiv invocat pentru schimbarea de concept ține de lecțiile din trecut. Articolul arată că, în războiul din Vietnam, unele grenade folosite de armata americană ar fi conținut azbest ca material izolator, iar la explozie fibrele puteau fi împrăștiate, cu riscuri atât pentru civili, cât și pentru propriii militari. Pentru M111, armata ar fi folosit și experiența acumulată în Irak după 2003 cu grenada de fragmentare M67, menționează BILD. Dincolo de detaliile tehnice, introducerea M111 indică faptul că Pentagonul continuă să trateze lupta în localități ca un scenariu relevant, chiar și în contextul modernizării câmpului de luptă și al utilizării pe scară largă a dronelor, mai notează publicația. [...]