Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia și Belarus au exersat luni desfășurarea de arme nucleare tactice, într-un semnal de escaladare militară care ridică miza de securitate în regiune după atacurile ucrainene cu drone asupra Moscovei, potrivit Politico.
Exercițiul, desfășurat împreună cu unități ale forțelor armate ruse, a urmărit testarea capacității de lansare a armelor nucleare din locații mobile sau neplanificate, a transmis Ministerul Apărării din Belarus. Minsk a susținut că manevrele erau programate și „nu sunt îndreptate împotriva vreunei terțe părți”.
Drill-ul a avut loc la o zi după ce Ucraina a executat, conform articolului, cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei și regiunii din jur. Potrivit „diverselor surse” citate de publicație, cel puțin trei persoane au fost ucise, iar Kievul a afirmat că a lovit cea mai mare rafinărie din Moscova, un depozit de petrol din Solnechnogorsk și o fabrică de microelectronică. Politico notează că exercițiul nu a fost confirmat imediat de Ministerul rus al Apărării.
În ultimii ani, Vladimir Putin a lansat amenințări voalate privind folosirea armelor nucleare, iar în 2024 Kremlinul și-a actualizat doctrina militară pentru a permite atacuri nucleare de „primă folosire” (first use) ca răspuns la amenințări la adresa integrității teritoriale a Rusiei, potrivit articolului.
Ucraina a condamnat schimbarea, acuzând Moscova că transformă Belarus într-o „platformă nucleară” în apropierea granițelor NATO și că, în practică, legitimează proliferarea armelor nucleare.
„Astfel de acțiuni trebuie să se confrunte cu o condamnare neechivocă și hotărâtă din partea tuturor statelor care respectă regimul de neproliferare nucleară”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei, într-un comunicat citat de Politico.
Politico mai arată că, la finalul anului trecut, Rusia a desfășurat în Belarus sistemul de rachete balistice hipersonice Oreșnik, capabil să transporte încărcătură nucleară, după ce președintele belarus Aleksandr Lukașenko a invocat amenințări din partea statelor vecine membre NATO. În plus, Lukașenko și-a intensificat retorica săptămâna trecută, anunțând o mobilizare parțială a forțelor armate.
În lipsa unei confirmări imediate din partea Ministerului rus al Apărării, rămâne neclar dacă exercițiul anunțat de Minsk reflectă o schimbare de postură operațională sau este, în principal, o demonstrație de descurajare pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra țintelor din Rusia.
Recomandate
Rusia ridică miza militară în regiune după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone asupra unor regiuni ruse „din spatele frontului”, inclusiv prin lansări de pe teritoriul Letoniei, și a amenințat cu lovituri de represalii, potrivit Biziday . În paralel, Moscova a anunțat exerciții militare de amploare, care includ și scenarii legate de utilizarea forțelor nucleare. SVR susține că autoritățile de la Kiev ar fi „convins” Riga să accepte operațiunea și avertizează că apartenența Letoniei la NATO „nu va proteja” țara de represalii, în formularea instituției ruse. „Apartenența acesteia la NATO nu va proteja complicii teroriștilor ucraineni de juste represalii.” Acuzațiile SVR: drone lansate din Letonia și infrastructură „cunoscută” Moscovei În comunicatul citat, SVR afirmă că forțe armate ucrainene ar fi deja staționate la mai multe baze militare din Letonia. Totodată, serviciul rus susține că „noile tehnologii moderne de recunoaștere” ar permite identificarea precisă a locurilor de lansare a dronelor și că infrastructura de comandă de pe teritoriul Letoniei ar fi cunoscută Moscovei. Potrivit SVR, obiectivul conducerii ucrainene ar fi dublu: să demonstreze aliaților europeni că își menține capacitatea de luptă și, în același timp, să provoace Rusiei pierderi economice suplimentare. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a autorităților ruse, fără elemente independente de verificare în materialul citat. Exerciții ruse „în condițiile unei amenințări de agresiune”, cu rachete și componentă nucleară Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții de „pregătire și utilizare a forțelor nucleare”, programate în perioada 19–21 mai, care includ lansări de rachete balistice și de croazieră la distanță, „în condițiile unei amenințări de agresiune”. Conform datelor comunicate de autoritățile ruse, manevrele includ: aproximativ 64.000 de militari; peste 7.800 de echipamente militare; peste 200 de lansatoare de rachete; mai mult de 140 de aeronave; 73 de nave de suprafață; 13 submarine, dintre care opt submarine strategice. Moscova afirmă că exercițiile au loc pe fondul unor „amenințări externe” și implică mai multe componente ale armatei ruse. Context: Belarus anunță exerciții pentru arme nucleare tactice, împreună cu Rusia Anunțul Rusiei vine la scurt timp după ce Belarus a informat că a început, în cooperare cu armata rusă, exerciții pentru antrenarea unităților în utilizarea armelor nucleare tactice. Ministerul Apărării din Belarus a precizat că, în timpul exercițiilor, este avută în vedere „rezolvarea problemelor legate de livrarea munițiilor nucleare și pregătirea acestora pentru utilizare”. În ansamblu, mesajele publice ale Moscovei combină acuzații privind extinderea operațiunilor ucrainene către teritoriul unui stat NATO cu o demonstrație de forță prin exerciții de mare amploare, inclusiv cu componentă nucleară, ceea ce amplifică riscul de escaladare în plan regional. [...]
NATO a deschis o anchetă după doborârea unei drone în Estonia de un F-16 românesc , un episod care pune în prim-plan riscurile operaționale din misiunea de poliție aeriană pe flancul estic, inclusiv în condiții de bruiaj și interferențe GPS, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Drona a intrat în spațiul aerian al Estoniei în jurul prânzului, ora locală, marți, venind din Rusia și pătrunzând în partea de sud-est a țării, conform unui comunicat al armatei estoniene. Aparatul a fost doborât la ora 12:14 locală, cu o singură rachetă, de un avion F-16 românesc al NATO aflat într-un zbor de antrenament și dislocat în Lituania, în cadrul misiunii „ Baltic Air Policing ” (poliție aeriană în statele baltice). Ce spune Estonia despre condițiile incidentului Armata estoniană a precizat că incidentul a avut loc în condiții de „război electronic intens”, inclusiv bruiaj GPS și interferențe („jamming”) atribuite Rusiei. Potrivit aceleiași surse, drona fusese supravegheată înainte de a intra în Estonia, iar decizia de doborâre a fost luată pentru a „minimiza impactul asupra populației civile și a infrastructurii”. Au fost semnalate resturi ale dronei în apropierea localității Põltsamaa, într-o zonă rurală din centrul Estoniei. Reacția NATO și efectul imediat în regiune NATO a confirmat doborârea dronei și a anunțat că este în curs o anchetă. Organizația a transmis că este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”. În paralel, Letonia a emis o alertă de amenințare aeriană după ce o dronă a pătruns marți în spațiul său aerian, recomandând locuitorilor din zona de la granița cu Rusia să rămână în case, iar avioanele misiunii NATO au fost mobilizate în zonă. Nu a fost clar inițial dacă drona din Letonia era aceeași cu cea intrată în Estonia sau dacă au fost două drone diferite; ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur , citat de AFP, a declarat că drona a fost detectată inițial de Letonia, înainte de a fi doborâtă de avionul F-16 românesc staționat în Lituania. Context: intensificarea incursiunilor și presiunea pe misiunile NATO Estonia și Letonia au atribuit aceste incursiuni Rusiei. În același timp, cele două state au afirmat că Ucraina are dreptul să lovească ținte militare rusești, dar au subliniat că nu au permis lansarea de atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriile lor. Potrivit informațiilor citate, Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar din martie mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia). În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat aceste incursiuni. [...]
Achiziția de peste 300 de drone militare de către Cuba ridică un risc operațional nou la 145 km de Florida , într-un moment în care relațiile cu SUA se deteriorează, potrivit Daily Mail , care citează informații clasificate împărtășite cu Axios . Informațiile indică faptul că oficiali cubanezi ar fi discutat scenarii de lovire a bazei americane de la Guantanamo Bay și a zonei Key West (Florida), aflată la circa 90 de mile (aprox. 145 km) de Havana. Un oficial american citat de Axios spune că evaluarea subliniază îngrijorarea administrației Trump legată de dezvoltarea dronelor în Cuba și de prezența consilierilor militari iranieni în țară. „Când ne gândim la astfel de tehnologii atât de aproape și la o gamă de actori răi, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, la iranieni și la ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a declarat un oficial american, potrivit Axios. Ce se știe despre drone și despre sprijinul extern Conform informațiilor citate, Cuba ar fi cumpărat în ultimii trei ani drone cu „capabilități variate” din Rusia și Iran și le-ar fi ținut ascunse. În ultima lună, oficiali cubanezi ar fi contactat partea rusă pentru drone suplimentare și „conturi militare”, potrivit acelorași evaluări. În plus, informații interceptate de SUA ar arăta că oficiali cubanezi încearcă „să învețe cum a rezistat Iranul” în fața SUA, pe fondul apropierii de tactici și experiențe atribuite Iranului și Rusiei. Amenințare „în creștere”, dar fără indicii de atac iminent Aceleași informații ar include și o nuanțare importantă: oficialii americani nu ar considera Cuba o amenințare iminentă și nici că ar planifica activ un atac asupra SUA. Discuțiile ar viza mai degrabă utilizarea dronelor „în caz că izbucnesc lupte”, pe fondul degradării relațiilor bilaterale. Un alt element invocat de oficiali este că riscul perceput nu vine din aviație clasică, ci din tehnologia dronelor și din proximitate. Reacția Cubei: drept la autoapărare Ambasada Cubei nu a negat explicit deținerea de drone de atac, afirmând că țara are dreptul să se apere împotriva „agresiunii externe”, invocând dreptul internațional și Carta ONU. În același mesaj, partea cubaneză susține că din SUA ar fi „fabricate pretexte” și „răspândite falsuri” pentru a justifica pregătiri. Contextul politic: posibila inculpare a lui Raúl Castro și presiuni economice Materialul plasează aceste evoluții într-un context mai larg al tensiunilor: SUA ar urma să prezinte o inculpare împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, în legătură cu doborârea din 1996 a două avioane civile operate de organizația Brothers to the Rescue, caz în care au murit patru persoane, potrivit CBS News. O astfel de inculpare ar necesita aprobarea unui grand jury, notează sursa. În paralel, administrația Trump a amenințat cu tarife pentru orice țară care vinde sau furnizează petrol Cubei, ceea ce ar fi contribuit la penurii de energie, pe fondul reducerii livrărilor. În acest cadru, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi și a discutat cooperare pe informații, stabilitate economică și securitate, potrivit unui oficial CIA citat în material. [...]
România riscă să rateze contracte de înzestrare prin SAFE , pentru că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă acordul de finanțare cu Comisia Europeană și nu a aprobat creditele de angajament necesare, potrivit unui interviu acordat de ministrul Apărării, Radu Miruță , pentru Libertatea . Cu 12 zile înainte de termenul-limită de 31 mai, până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare, Miruță spune că blocajul administrativ pune presiune pe calendarul de contractare. Miza este accesarea unei finanțări de aproape 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru apărare și ordine publică, dar și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, în nordul Moldovei. Unde este blocajul și de ce contează În interviu, ministrul afirmă că Ministerul de Finanțe nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În plus, Finanțele nu ar fi aprobat nici creditele de angajament care ar permite Armatei să avanseze în procesul de încheiere a contractelor de dotare „în valoare de peste 8 miliarde de euro” (aprox. 40 miliarde lei). Programul european SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate pentru statele membre, iar semnarea contractului de finanțare este prezentată ca un pas obligatoriu înainte ca instituțiile beneficiare să poată parafa contracte cu furnizorii de armament și muniții. Beneficiarii menționați în material sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI. Ce spune Comisia Europeană La solicitarea publicației, Comisia Europeană a transmis pe 18 mai că este pregătită să semneze contractul prin care România primește aproape 17 miliarde de euro „imediat ce statul membru este gata”. Miruță admite că unele contracte prevăzute în SAFE „s-ar putea pierde” dacă piedicile birocratice nu sunt rezolvate până săptămâna viitoare, conform materialului. Context operațional: apărarea antidronă În același interviu, ministrul a abordat și incidentele cu drone rusești care violează spațiul aerian al României și a spus că sistemul antidronă american Merops a intrat recent în serviciul de luptă al Armatei și este deja folosit. Interviul integral urmează să fie publicat în format video pe Libertatea.ro, potrivit articolului. [...]
SUA cer acces la tehnologia și drepturile de proprietate intelectuală ale dronelor ucrainene într-un acord de cooperare în apărare aflat încă în analiză, o mișcare care ar putea accelera modernizarea capabilităților americane și ar deschide Ucrainei o cale de monetizare a inovației dezvoltate pe front, potrivit Kyiv Post . Propunerea, relatată de Bloomberg pe 19 mai, vizează ca Departamentul Apărării al SUA să poată testa o gamă de produse militare ucrainene – inclusiv drone și sisteme de război electronic – în perspectiva unor achiziții pentru uz militar. În paralel, Pentagonul ar urmări acces la tehnologii-cheie și, „potențial”, la drepturi de proprietate intelectuală care ar permite replicarea în SUA a unor sisteme ucrainene. Acordul nu este finalizat și așteaptă aprobare politică la nivel înalt. Ce urmărește Pentagonul: testare și posibilă replicare în SUA Interesul american este legat de experiența acumulată de Ucraina în utilizarea dronelor și a războiului electronic în cei peste patru ani de conflict cu Rusia. Conform informațiilor citate, Ucraina a folosit aceste tehnologii pentru lovituri în adâncimea teritoriului rus, pentru a încetini înaintarea forțelor ruse și pentru a viza infrastructura energetică ce susține efortul de război al Moscovei. În negocieri, oficiali ucraineni ar fi argumentat că sistemele lor sunt deja validate în condiții reale de luptă, în timp ce partea americană ar dori evaluări independente, cu forțe americane, înainte de a merge mai departe. La începutul lunii, SUA ar fi transmis Kievului un proiect de „scrisoare de intenție” prin care solicită testarea tehnologiilor militare ucrainene, cu posibilitatea unor contracte ulterior. Tehnologiile de interes: de la țintire cu IA la comunicații rezistente la bruiaj Bloomberg indică faptul că Pentagonul este interesat în special de tehnologii dezvoltate în timpul războiului, între care: sisteme de țintire asistate de inteligență artificială (IA); navigație rezistentă la perturbarea semnalului GPS; comunicații rezistente la bruiaj; sisteme de coordonare a dronelor pe câmpul de luptă. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a lăudat recent, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, un sistem integrat ucrainean de operare a dronelor. „Integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea. Al nostru nu o face.” Unde se vede deja cooperarea: tehnologie anti-dronă în Arabia Saudită Materialul notează și un precedent: pe 22 aprilie, Reuters a relatat că armata SUA a început să folosească o tehnologie anti-dronă dezvoltată în Ucraina la o bază aeriană americană din Arabia Saudită. Platforma „ Sky Map ” ar fi fost implementată la Prince Sultan Air Base, informație care nu fusese făcută publică anterior. Potrivit relatării, militari ucraineni au mers la bază în ultima lună pentru a instrui forțele americane să opereze sistemul, care integrează date din radare și senzori într-un tablou unic, cu hărți și fluxuri video, pentru identificarea amenințărilor. Sistemul ar fi fost rafinat în război și este folosit pe scară largă de forțele ucrainene împotriva dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, proiectate în Iran. Ce urmează și de ce contează Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a confirmat că un document-cadru este în prezent analizat de ambele părți și a transmis, într-o declarație citată de Bloomberg, că Ucraina urmărește o cooperare „reciproc avantajoasă” pentru întărirea forțelor armate. Dacă discuțiile se concretizează, miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și accesul la proprietate intelectuală – un element care poate influența unde se produce, cine controlează tehnologia și cum se împart beneficiile într-o industrie militară în care „lecțiile din Ucraina” au devenit reper pentru programele viitoare de drone ale SUA. Acordul rămâne însă nefinalizat, iar termenii exacți nu sunt încă publici. [...]
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]
