Știri
Știri din categoria Apărare
NATO a deschis o anchetă după doborârea unei drone în Estonia de un F-16 românesc, un episod care pune în prim-plan riscurile operaționale din misiunea de poliție aeriană pe flancul estic, inclusiv în condiții de bruiaj și interferențe GPS, potrivit Știrile Pro TV, care citează Reuters.
Drona a intrat în spațiul aerian al Estoniei în jurul prânzului, ora locală, marți, venind din Rusia și pătrunzând în partea de sud-est a țării, conform unui comunicat al armatei estoniene. Aparatul a fost doborât la ora 12:14 locală, cu o singură rachetă, de un avion F-16 românesc al NATO aflat într-un zbor de antrenament și dislocat în Lituania, în cadrul misiunii „Baltic Air Policing” (poliție aeriană în statele baltice).
Armata estoniană a precizat că incidentul a avut loc în condiții de „război electronic intens”, inclusiv bruiaj GPS și interferențe („jamming”) atribuite Rusiei. Potrivit aceleiași surse, drona fusese supravegheată înainte de a intra în Estonia, iar decizia de doborâre a fost luată pentru a „minimiza impactul asupra populației civile și a infrastructurii”.
Au fost semnalate resturi ale dronei în apropierea localității Põltsamaa, într-o zonă rurală din centrul Estoniei.
NATO a confirmat doborârea dronei și a anunțat că este în curs o anchetă. Organizația a transmis că este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”.
În paralel, Letonia a emis o alertă de amenințare aeriană după ce o dronă a pătruns marți în spațiul său aerian, recomandând locuitorilor din zona de la granița cu Rusia să rămână în case, iar avioanele misiunii NATO au fost mobilizate în zonă. Nu a fost clar inițial dacă drona din Letonia era aceeași cu cea intrată în Estonia sau dacă au fost două drone diferite; ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, citat de AFP, a declarat că drona a fost detectată inițial de Letonia, înainte de a fi doborâtă de avionul F-16 românesc staționat în Lituania.
Estonia și Letonia au atribuit aceste incursiuni Rusiei. În același timp, cele două state au afirmat că Ucraina are dreptul să lovească ținte militare rusești, dar au subliniat că nu au permis lansarea de atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriile lor.
Potrivit informațiilor citate, Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar din martie mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia). În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat aceste incursiuni.
Recomandate
Doborârea unei drone de către un F-16 românesc în Estonia ridică miza operațională a misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice , într-un context în care incidentele cu drone rătăcite au devenit recurente la granița estică a Alianței, potrivit HotNews . Un avion militar românesc din forța NATO a doborât marți o dronă „aparent de origine ucraineană” în Estonia, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur . Surse din Ministerul Apărării Naționale au confirmat pentru HotNews că a fost implicat un avion românesc. Ministrul estonian a spus că, după incident, a vorbit imediat cu ministrul ucrainean al apărării pentru a transmite că nu a fost acordată nicio permisiune pentru folosirea spațiului aerian estonian. Pevkur a precizat că drona nu era direcționată împotriva Estoniei și că sunt investigate circumstanțele exacte. Ce se știe despre incident și unde ar fi căzut drona Contactul ar fi avut loc deasupra lacului Võrtsjärv, iar autoritățile caută resturile pentru a se asigura că nu există riscuri pentru populație. Pevkur a indicat că resturile ar putea fi pe uscat, nu în lac. Primarul comunei rurale Põltsamaa, Taavi Aas, a declarat pentru ERR că drona s-a prăbușit pe un câmp din Kablaküla, la sud de Põltsamaa. De ce contează: misiunea NATO intră în zona „reală” de interceptări Pevkur a numit incidentul „prima dată când am doborât noi înșine o dronă”, sugerând o schimbare de la o misiune predominant de descurajare și supraveghere la una care poate implica angajamente efective, pe fondul intensificării riscurilor cu drone în regiune. În jurul orei 12:00, populația din mai multe județe estoniene a fost avertizată despre o amenințare cu drone, cu instrucțiuni explicite: „Dacă vedeți o dronă, ascundeți-vă și sunați la 112”, mesajul precizând că nu este vorba de un exercițiu. O avertizare similară a fost emisă și în Letonia, înainte de ora 12:00, în mai multe municipalități, potrivit Delfi . Context: România, Franța și Portugalia asigură acum protecția aeriană a Balticului Incidentul a avut loc în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană „Baltic Air Policing” (BAP), care protejează spațiul aerian al Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Conform informațiilor prezentate, începând cu 31 martie, escadrila românească „Carpathian Vipers”, cu șase avioane F-16, operează din Lituania alături de Forțele Aeriene Franceze, care au preluat la 1 aprilie comanda misiunii cu patru avioane Rafale. Din Estonia operează și patru F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Portugheze. Începând din martie, mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO din regiune (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia), toate având graniță cu Rusia. HotNews amintește și un precedent politic sensibil în Letonia, unde un scandal legat de drone prăbușite a dus la demisia premierului Evika Siliņa și la căderea guvernului de la Riga, într-un articol separat: HotNews . [...]
Doborârea unei drone în spațiul aerian estonian arată cum România ajunge să execute misiuni reale de apărare aeriană în flancul estic al NATO , într-un context în care astfel de incidente cer proceduri stricte și coordonare aliată, potrivit HotNews . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a anunțat că pilotul român care a doborât drona este căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru , aflat în misiune de poliție aeriană în Lituania, la bordul unui avion de vânătoare F-16 românesc. Miruță a spus că l-a cunoscut pe comandor la baza aeriană 86 de la Fetești și că i-a remarcat „determinarea” de a demonstra că poate doborî o astfel de țintă. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Miruță a descris doborârea ca parte a „complicatei lupte mondiale contra dronelor” și a susținut că reușita pilotului român este „extrem de apreciată la nivelul aliaților”. În același mesaj, ministrul a indicat că angajarea unei drone dintr-un F-16 presupune îndeplinirea simultană a mai multor condiții. „Pentru ca dintr-un avion F16 să fie tras într-o dronă, trebuie îndeplinite simultan o serie de condiții. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Estonia. Da, România poate”. Ca gest de recunoaștere, ministrul Apărării a spus că a propus acordarea „emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi” pentru pilot. Reacții și context aliat Și ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat după eveniment, afirmând că ministrul Apărării din Estonia i-a mulțumit lui Radu Miruță pentru contribuția României și că episodul este un exemplu al capacității României de a asigura „securitate colectivă”. Separat, într-un material al HotNews citat de publicație în articol, este menționat că spațiul aerian al Țărilor Baltice este protejat în prezent de Franța și România, în cadrul misiunilor NATO de poliție aeriană. [...]
Rusia ridică miza militară în regiune după ce Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a acuzat Ucraina că pregătește atacuri cu drone asupra unor regiuni ruse „din spatele frontului”, inclusiv prin lansări de pe teritoriul Letoniei, și a amenințat cu lovituri de represalii, potrivit Biziday . În paralel, Moscova a anunțat exerciții militare de amploare, care includ și scenarii legate de utilizarea forțelor nucleare. SVR susține că autoritățile de la Kiev ar fi „convins” Riga să accepte operațiunea și avertizează că apartenența Letoniei la NATO „nu va proteja” țara de represalii, în formularea instituției ruse. „Apartenența acesteia la NATO nu va proteja complicii teroriștilor ucraineni de juste represalii.” Acuzațiile SVR: drone lansate din Letonia și infrastructură „cunoscută” Moscovei În comunicatul citat, SVR afirmă că forțe armate ucrainene ar fi deja staționate la mai multe baze militare din Letonia. Totodată, serviciul rus susține că „noile tehnologii moderne de recunoaștere” ar permite identificarea precisă a locurilor de lansare a dronelor și că infrastructura de comandă de pe teritoriul Letoniei ar fi cunoscută Moscovei. Potrivit SVR, obiectivul conducerii ucrainene ar fi dublu: să demonstreze aliaților europeni că își menține capacitatea de luptă și, în același timp, să provoace Rusiei pierderi economice suplimentare. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a autorităților ruse, fără elemente independente de verificare în materialul citat. Exerciții ruse „în condițiile unei amenințări de agresiune”, cu rachete și componentă nucleară Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții de „pregătire și utilizare a forțelor nucleare”, programate în perioada 19–21 mai, care includ lansări de rachete balistice și de croazieră la distanță, „în condițiile unei amenințări de agresiune”. Conform datelor comunicate de autoritățile ruse, manevrele includ: aproximativ 64.000 de militari; peste 7.800 de echipamente militare; peste 200 de lansatoare de rachete; mai mult de 140 de aeronave; 73 de nave de suprafață; 13 submarine, dintre care opt submarine strategice. Moscova afirmă că exercițiile au loc pe fondul unor „amenințări externe” și implică mai multe componente ale armatei ruse. Context: Belarus anunță exerciții pentru arme nucleare tactice, împreună cu Rusia Anunțul Rusiei vine la scurt timp după ce Belarus a informat că a început, în cooperare cu armata rusă, exerciții pentru antrenarea unităților în utilizarea armelor nucleare tactice. Ministerul Apărării din Belarus a precizat că, în timpul exercițiilor, este avută în vedere „rezolvarea problemelor legate de livrarea munițiilor nucleare și pregătirea acestora pentru utilizare”. În ansamblu, mesajele publice ale Moscovei combină acuzații privind extinderea operațiunilor ucrainene către teritoriul unui stat NATO cu o demonstrație de forță prin exerciții de mare amploare, inclusiv cu componentă nucleară, ceea ce amplifică riscul de escaladare în plan regional. [...]
Diferența de mobilizare dintre Estonia și România arată o vulnerabilitate de reziliență în fața unui scenariu de criză la granița NATO, potrivit unei analize publicate de HotNews . În timp ce Estonia își sprijină apărarea pe un sistem de pregătire și mobilizare extins, în România o parte relevantă a populației declară că ar încerca să evite implicarea directă într-un conflict. Narva, un oraș estonian de circa 50.000 de locuitori, este descris ca un punct sensibil: e la granița cu Rusia, mai aproape de Sankt Petersburg decât de Tallinn și are o populație majoritar vorbitoare de rusă (aproape 90%). În acest context, „ scenariul Narva ” este folosit de analiști ca exemplu de provocare hibridă prin care Rusia ar putea testa coeziunea NATO. De ce Narva e văzută ca un test pentru NATO „Scenariul Narva” pornește de la o intervenție mascată, pe modelul Crimeea 2014, cu forțe fără însemne („omuleți verzi”), combinată cu dezinformare și instigare la tensiuni locale. Miza ar fi obținerea rapidă a unui „fapt împlinit” (o situație creată pe teren, greu de inversat fără escaladare), urmat de descurajarea unei reacții NATO prin amenințarea cu o confruntare directă între puteri nucleare. Comandorul (r) Valentin Mateiu, analist politico-militar, susține în analiza citată că o astfel de criză ar urmări să provoace „cedări” din partea europenilor din NATO, inclusiv pe fondul unei relații transatlantice mai incerte. În logica descrisă, presiunea ar viza și diminuarea sprijinului european pentru Ucraina. Estonia: reziliență civilă și capacitate de mobilizare În pofida vulnerabilităților demografice din Narva, analiza indică mai multe elemente care reduc probabilitatea unei „surprize” strategice. Minna Ålander (Stockholm Centre for Eastern European Studies – SCEEUS) argumentează că Estonia are servicii de informații concentrate pe Rusia și planuri de urgență dezvoltate, inclusiv ca reacție la campaniile hibride din 2007 și războiul din Georgia (2008). Datele citate arată un sprijin public ridicat pentru apărare: într-un sondaj din 2025, 82% dintre respondenți considerau că Estonia trebuie să opună rezistență militară în cazul unui atac (89% dintre etnicii estonieni și 70% dintre persoanele de alte naționalități, în principal ruși); 62% din populație este pregătită să contribuie personal la apărarea națională. La nivel operațional, Estonia ar avea un registru de aproximativ 230.000 de persoane mobilizabile și capacitatea de a-și extinde structura de război la peste 43.000 de posturi, potrivit aceleiași analize. Sistemul este susținut de serviciu militar obligatoriu, instruirea rezerviștilor și exerciții de mobilizare, plus o Ligă de Apărare (gardă națională de voluntari) care asigură prezență pe întreg teritoriul, inclusiv în zone precum Narva. România: intenția de a lupta scade, iar evitarea crește În oglindă, HotNews citează un sondaj INSCOP potrivit căruia, în cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50,5% în noiembrie 2023). În același scenariu: aproape 20% spun că ar emigra; 10% s-ar ascunde până la finalul războiului; aproape 5% ar încerca să obțină un certificat medical pentru a fi declarați inapți. De ce contează Dincolo de geografia Narvei, comparația scoate în evidență o diferență de „rezervă socială” pentru apărare: Estonia combină planificarea, mobilizarea și participarea civică într-un model de „armată a cetățenilor”, în timp ce în România o proporție semnificativă declară opțiuni de evitare. Într-un scenariu de criză rapidă, această diferență poate influența atât capacitatea de reacție, cât și credibilitatea descurajării. [...]
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]
NATO discută accelerarea producției de armament pe fondul epuizării stocurilor , în condițiile în care războiul din Iran consumă rapid muniție și sisteme de apărare ale aliaților, potrivit TVR Info . Reuniunea șefilor militari ai Alianței, la Bruxelles , are pe agendă „nevoia urgentă” ca statele membre să intensifice producția de arme, pe măsură ce conflictul din Iran pune presiune pe rezervele existente. Un punct sensibil este consumul ridicat de muniție „de înaltă calitate” de către armata SUA, inclusiv utilizarea unor „porțiuni semnificative” din sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot, descrise ca fiind „extrem de scumpe”. În termeni operaționali, această dinamică poate reduce disponibilitatea unor capabilități critice în alte teatre. Ce evaluează șefii militari ai celor 32 de state membre Potrivit aceleiași surse, șefii militari vor analiza impactul pe care „consumul rapid constant” îl poate avea asupra: capacităților colective ale NATO; puterii de descurajare a Alianței. Contextul invocat este menținerea presiunii de securitate în Europa, „în condițiile în care Rusia continuă să amenințe aliații”. [...]
