Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a raportat cel mai amplu atac cu drone din 2026, cu peste 120 de aparate implicate, potrivit RBC-Ukraine, care citează canale rusești de pe Telegram. În noaptea de 20 spre 21 martie, au fost vizate nouă districte din regiunea Rostov, obiective considerate strategice din regiunea Saratov și zonele de acces către Moscova.
Autoritățile locale au susținut că atacul a acoperit aproape întreaga regiune Rostov, iar localnicii ar fi numărat peste 90 de drone pe cer doar în această zonă. În relatările publice sunt menționate „explozii” în districtele Chertkovsky, Millerovsky, Tarasovsky, Bokovsky, Milyutinsky, Sholokhovsky, Kasharsky, Krasnosulinsky și Kamensky.
Pe rețele au apărut înregistrări video realizate pe parcursul nopții, în care se aud zgomote specifice și se văd lumini puternice. Deși autoritățile au afirmat că „toate țintele au fost doborâte”, canale publice au raportat incendii în apropierea unor noduri logistice care ar sprijini gruparea de ocupație din Ucraina, notează RBC-Ukraine.
În regiunea Saratov, dronele ar fi lovit facilități aflate probabil în apropierea bazei aeriene Engels. Autoritățile au confirmat avarii la clădiri rezidențiale (geamuri sparte) și au raportat cel puțin doi răniți.
Totodată, au fost introduse de urgență măsuri de restricție la aeroportul Gagarin, potrivit aceleiași surse. Textul nu oferă detalii despre durata sau amploarea acestor restricții.
Primarul Moscovei, Sergey Sobyanin, a declarat că apărarea antiaeriană a distrus inițial șase drone, iar ulterior ar fi respins mai multe valuri de atac. Conform bilanțului prezentat de acesta, numărul total al dronelor neutralizate în regiunea Moscovei a ajuns la 27.
În paralel, aeroporturile Vnukovo și Domodedovo au înregistrat perturbări, cu zeci de zboruri întârziate. RBC-Ukraine descrie evenimentul drept cel mai amplu atac „combinat” de la începutul anului 2026, subliniind că lansarea simultană a unui număr mare de drone pe mai multe direcții poate suprasolicita resursele de apărare antiaeriană și poate indica vulnerabilități în protecția unor obiective precum depozite de combustibil, aerodromuri și unități ale industriei de apărare.
Recomandate
Israelul va integra lasere de mare putere pe avioane și elicoptere militare , într-un proiect care vizează interceptarea dronelor și a rachetelor la costuri mai mici. Demersul vine pe fondul presiunii tot mai mari asupra apărării antiaeriene, în condițiile în care dronele ieftine sunt folosite pe scară largă în conflictele recente. Compania israeliană Elbit Systems , care ar urma să instaleze sistemele, susține că soluția poate reduce semnificativ costul per interceptare, prin folosirea energiei electrice în locul interceptoarelor clasice. CEO-ul Elbit Systems, Bezhalel Machlis, a declarat pentru Breaking Defense că, în locul unor sisteme scumpe folosite împotriva dronelor ieftine, „poți folosi energie electrică, cu costuri de câțiva cenți”. Sistemele sunt proiectate pentru aeronave cu aripă fixă și pentru elicoptere, iar Elbit a prezentat deja două variante, câte una pentru fiecare tip de platformă. Un avantaj operațional al laserului aerian este eficiența mai bună la altitudine, unde fasciculul este mai puțin afectat de umiditate, ploaie, praf sau alte condiții atmosferice; în plus, țintele pot fi detectate și angajate mai devreme, din aer. Elbit Systems admite că integrarea nu este simplă, invocând provocări legate de dimensiune, răcire și stabilizare, inclusiv necesitatea miniaturizării componentelor și a menținerii țintei „fixate” cu mare precizie în timpul zborului. Machlis a afirmat însă că aceste dificultăți au fost depășite și că sistemele ar urma să devină operaționale în cadrul forțelor aeriene israeliene; într-o prezentare pentru investitori, compania a ilustrat scenariul în care un avion echipat cu laser distruge o rachetă sau o dronă kamikaze, similară modelului Shahed 136. Deși rolul principal este defensiv, reprezentanții Elbit au indicat că laserul de mare putere nu va fi folosit doar pentru apărare, fără a oferi detalii. Proiectul ar urma să completeze sistemele de la sol, inclusiv Iron Beam, un sistem laser dezvoltat împreună cu Rafael Advanced Defense Systems. În același context, oficiali americani susțin că Israelul ar fi informat Washingtonul că nivelul interceptoarelor pentru rachete balistice este „critic de scăzut”, iar guvernul israelian a aprobat alocarea a 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 826 de milioane de dolari) pentru achiziții urgente în domeniul apărării. [...]
Stocurile de rachete sunt „aproape epuizate” , avertizează șeful Rheinmetall, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat CNBC de Armin Papperger, directorul general al celui mai mare producător de armament din Europa. Papperger susține că rezervele de armament din Europa, SUA și Orientul Mijlociu sunt „aproape goale”, pe fondul consumului accelerat de muniții și interceptori în războiul din Orientul Mijlociu, cu accent pe apărarea antiaeriană. Avertisment privind epuizarea rachetelor și presiunea pe apărarea aeriană În interviul citat, șeful Rheinmetall spune că durata conflictului poate împinge rapid piața într-o zonă de deficit sever, în special la rachete și echipamente de apărare antiaeriană. „Nimeni nu știe cât va mai dura războiul. Dacă mai durează încă o lună, aproape că nu vom mai avea deloc rachete disponibile.” Papperger explică această presiune prin asimetria de cost și ritm de producție dintre drone și munițiile folosite pentru a le doborî: dronele pot fi produse în volume mari, la costuri relativ reduse, în timp ce rachetele și sistemele de apărare sunt mai scumpe și necesită timp de fabricație. „E greu să te aperi împotriva dronelor cu rachete”: schimbarea cererii în Orientul Mijlociu Directorul Rheinmetall afirmă că statele din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la concluzia că apărarea exclusiv cu rachete împotriva dronelor este dificilă, ceea ce împinge cererea către combinații de capabilități. În acest context, el vorbește despre nevoia unui „mix” de rachete, sisteme modulare de arme și interceptori (muniții sau mijloace dedicate interceptării țintelor aeriene), susținând că această orientare ar putea favoriza vânzările companiei în regiune în următorii ani. Totodată, Papperger anticipează cereri suplimentare pe termen scurt, afirmând că echipa sa se află în Orientul Mijlociu pentru negocieri și că „toate țările din Orient” ar fi interesate să cumpere mai mult din sistemele Rheinmetall. Lecțiile din Ucraina: eficiență, anti-dronă și „trebuie să ai de toate” Papperger spune că războiul din Ucraina a accelerat lecțiile despre rolul dronelor, dar și despre limitele unei singure soluții tehnice. În evaluarea sa, dronele sunt un factor important, însă nu înlocuiesc restul munițiilor și al sistemelor de protecție. El compară costurile, indicând că un proiectil de artilerie ar costa 3.000 de dolari, în timp ce o dronă „de categoria a 2-a” ar depăși, în „lumea occidentală”, 14.000–15.000 de dolari, argumentând că diferențele de preț contează în planificarea stocurilor și a producției. În același timp, șeful Rheinmetall afirmă că ucrainenii ar fi „foarte eficienți” în folosirea muniției aeriene și leagă această eficiență de faptul că, în opinia sa, Rusia nu ar avea „sisteme foarte bune anti-dronă”, concluzionând că pregătirea reală presupune un amestec de muniții și protecție, nu o singură categorie de capabilități. [...]
Gen. Oleksandr Sîrski afirmă că pierderile rusești au crescut pe fondul intensificării luptelor , potrivit Kyiv Post , pe măsură ce forțele ruse își sporesc presiunea pe mai multe sectoare ale frontului, iar numărul confruntărilor zilnice depășește 200. Comandantul-șef al Ucrainei spune că, în ultimele zile, odată cu schimbarea condițiilor meteo sezoniere, ritmul luptelor s-a accelerat, iar trupele ucrainene ar fi provocat pierderi semnificative adversarului. Creșterea numărului de confruntări și estimarea pierderilor rusești Conform unei declarații publicate pe Telegram, Sîrski a spus că numărul angajamentelor de luptă a depășit 200 pe zi timp de mai multe zile consecutive. În același mesaj, el a susținut că pierderile rusești au crescut „semnificativ” într-un interval scurt. Sîrski a indicat o cifră pentru perioada de marți până joi, afirmând că „aproximativ 4.840 de ocupanți au fost neutralizați, uciși sau răniți”. El a pus escaladarea pe seama schimbărilor sezoniere și a intensificării presiunii ruse pe mai multe direcții ale frontului. Ajustări tactice și obiectivul de a recâștiga inițiativa Sîrski a mai spus că activitatea sporită a forțelor ruse impune trupelor ucrainene adoptarea unor abordări „noi, asimetrice” pe câmpul de luptă, fără a detalia în ce constau acestea. În limbaj militar, „asimetric” se referă, de regulă, la tactici care evită confruntarea directă în condiții egale și caută avantaje prin mijloace diferite (de exemplu, mobilitate, lovituri punctuale, utilizarea dronelor). El a afirmat că forțele ucrainene acționează „proactiv”, încercând să preia inițiativa și să recupereze poziții. „Trupele ucrainene acționează activ, interceptând inițiativa și continuând să restabilească poziții”, a declarat comandantul-șef, potrivit aceleiași surse. Operațiuni în sud și accent pe logistică În timpul unei vizite de lucru în zona operațională de sud, unde luptele continuă, Sîrski s-a întâlnit cu comandanții responsabili de operațiuni ofensive. El a spus că discuțiile au vizat situația de pe câmpul de luptă, rezultatele misiunilor anterioare și coordonarea acțiunilor viitoare în funcție de tacticile ruse. Tot la fața locului, Sîrski a transmis că a emis ordine pentru întărirea sprijinului logistic, inclusiv asigurarea de muniție, drone și alte resurse materiale. Într-o actualizare separată, el a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile, continuând în același timp acțiuni ofensive în sud, cu avans „treptat” și lupte pentru eliberarea unor localități. Mesajul către trupe și evaluarea generală a presiunii ruse Sîrski le-a mulțumit militarilor ucraineni pentru reziliență și a spus că lupta împotriva forțelor ruse continuă. „Lupta continuă”, a afirmat el, subliniind că prioritățile rămân eliberarea teritoriului ucrainean și protejarea vieților soldaților, în condițiile în care securitatea operațională este esențială pentru succesul misiunilor. Kyiv Post notează că oficiali ucraineni au avertizat în mod repetat că Rusia continuă să aplice presiune de-a lungul frontului, în pofida pierderilor, în timp ce forțele ucrainene încearcă să mențină liniile defensive și să valorifice oportunitățile de a recâștiga teren. [...]
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza , potrivit Reuters , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani. Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit. Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie. Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia. În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane. Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor. [...]
O româncă și un iranian au fost acuzați după ce au încercat să intre în baza navală Faslane , o unitate britanică ce găzduiește submarine nucleare, relatează HotNews.ro , citând BBC și Sky News. Poliția Scoției a confirmat că bărbatul, în vârstă de 34 de ani, și femeia, de 31 de ani, au fost reținuți joi la poarta HM Naval Base Clyde, lângă Helensburgh, după ce ar fi încercat să pătrundă în incintă în jurul orei 17:00. Informația a devenit publică abia sâmbătă, potrivit relatărilor din presa internațională. Cei doi sunt acuzați de tentativă de pătrundere în unitatea submarinelor nucleare și urmează să apară luni în fața Tribunalului din Dumbarton, a transmis poliția într-un comunicat. Autoritățile britanice au deschis o anchetă pentru a stabili motivele tentativei de intrare într-o zonă de securitate. Baza Faslane, situată pe Gare Loch, la aproximativ 40 km de Glasgow, este considerată un obiectiv strategic, deoarece găzduiește cele patru submarine nucleare din clasa Vanguard ale Marinei Regale Britanice, singurele platforme de lansare pentru rachetele nucleare Trident. Michael Clarke, expert în apărare și securitate, a declarat la Sky News că Faslane este „cea mai mare bază militară din Scoția” și are un personal de aproximativ 7.000 de persoane, militari și civili. [...]
NATO a transferat în Europa întreaga sa misiune necombatantă din Irak , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Alianței. Ultimele efective au părăsit Irakul vineri, iar NATO spune că intenționează să continue activitatea misiunii de la comandamentul regional din Napoli, în sudul Italiei. În comunicat, generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a mulțumit autorităților irakiene și aliaților pentru retragerea în siguranță a personalului. „Aş vrea să mulţumesc Republicii Irak, precum şi tuturor aliaţilor care au contribuit la transferul în deplină securitate a personalului NATO din Irak.” Oficialul a transmis și un mesaj pentru personalul misiunii, subliniind continuitatea activității în perioada recentă. „Aş vrea de asemenea să le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor din Misiunea NATO din Irak, care şi-au continuat misiunea în toată această perioadă. Sunt profesionişti adevăraţi.” NATO recunoscuse inițial o „ajustare” a dispozitivului său în Irak, înainte de a anunța retragerea totală, fără a o lega oficial de războiul din Orientul Mijlociu. Contextul de securitate a fost însă tensionat: ambasada americană la Bagdad, unde era cantonată și misiunea NATO , a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor cu drone și rachete. În privința dimensiunii retragerii, o sursă apropiată de responsabili ai securității irakiene a indicat pentru AFP că „cel puțin 45 de militari americani” au plecat vineri dimineață din baza din centrul Bagdadului și că ar fi rămas un contingent restrâns, inclusiv personal turc și român, informație care „pare să fie infirmată” de datele ulterioare ale NATO. Un oficial NATO citat de Reuters, sub protecția anonimatului, a spus că este vorba despre „mai multe sute” de soldați. Misiunea NATO din Irak nu are rol de luptă, fiind axată pe consilierea forțelor irakiene de securitate și sprijin pentru dezvoltarea capacităților acestora, potrivit Alianței. [...]
