Știri
Știri din categoria Apărare

Atacul ucrainean cu drone a expus limitele apărării aeriene a Moscovei, în ciuda unui dispozitiv pe mai multe niveluri, construit în jurul a două „inele” dense de sisteme antiaeriene și întărit înaintea paradei din 9 mai, potrivit unei analize citate de HotNews. Concluzia principală a analiștilor ucraineni: succesul nu a ținut în primul rând de numărul de drone, ci de recunoaștere, identificarea „punctelor oarbe” și planificarea traseelor.
Atacul de duminică dimineață a provocat cel puțin patru morți în mai multe regiuni ruse, inclusiv Moscova: trei în regiunea capitalei și unul în Belgorod, conform autorităților. Țintele au inclus infrastructură folosită în război, însă au fost lovite și zone rezidențiale; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul ca o răzbunare pentru un atac masiv anterior al Rusiei asupra Ucrainei.
Potrivit analiștilor de la site-ul ucrainean Militarnyi, Moscova este protejată, din primăvara lui 2026, de două inele dense de apărare antiaeriană, la care se adaugă poziții în interiorul orașului. Platforma Osinter ar indica existența a 130 de poziții pentru sisteme antiaeriene în interiorul și în jurul capitalei.
Al doilea inel ar fi fost instituit încă din 2025 (între mai și septembrie), când rușii ar fi ridicat aproximativ 43 de turnuri specializate noi pentru sisteme de apărare aeriană în jurul Moscovei.
Baza apărării ar fi formată din:
Nu toate pozițiile ar fi active, însă, începând cu aprilie 2026, observatorii ar fi verificat prezența a cel puțin 89 de sisteme Pantsir-S1 pe o rază de 50 km în jurul Moscovei.
Analiza citată susține că, în timpul atacului asupra Moscovei, dronele au lovit:
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat și lovirea stației de pompare a petrolului Volodarskoe (satul Konstantinovo, la circa 22 km de periferia orașului), însă analiza notează că nu există, deocamdată, dovezi foto sau video publice care să confirme atacul.
Dintre cele trei lovituri reușite „cunoscute”, doar rafinăria ar fi fost în interiorul Moscovei, „în spatele” celor două inele de apărare, la aproximativ 7–8 km de cea mai apropiată poziție cunoscută Pantsir. Fabrica Angstrem ar fi fost între primul și al doilea inel, la puțin peste 2 km de o poziție antiaeriană, iar stația Soniachno-Gorskaia ar fi fost lângă perimetrul exterior al celui de-al doilea inel, la 3 km de o poziție de apărare antiaeriană.
În plus, surse deschise ar fi identificat zece locații suplimentare cu resturi căzute, zboruri de drone sau lovituri asupra clădirilor înalte în interiorul perimetrului de apărare: șase între inele și patru în interiorul primului inel.
Potrivit analiștilor ucraineni, atacul arată că nici o densitate foarte mare a apărării antiaeriene nu oferă protecție 100% împotriva dronelor. Ei susțin că elementul decisiv a fost recunoașterea pentru identificarea „punctelor oarbe”, planificarea traseului și tactici adecvate, nu volumul de mijloace folosite.
Centrul 1 de Sisteme Fără Pilot al Forțelor Armate Ucrainene a afirmat că în atac au fost utilizate „peste” 120 de drone, iar Statul Major General a indicat folosirea unor drone de concepție ucraineană, inclusiv Fire Point FP-1, RS-1 „Bars” (cu reacție) și GLADIATOR „BARS-SM”, un model menționat ca necunoscut până atunci.
Într-un episod separat, în dimineața zilei de 16 mai, Moscova a fost atacată din nou cu drone, ceea ce a dus la suspendarea temporară a operațiunilor aeroporturilor din capitala rusă. Totodată, mișcarea partizană „ATESH” și-a asumat o operațiune de sabotaj în regiunea Moscovei, despre care afirmă că a perturbat funcționarea unor elemente ale apărării aeriene la periferia capitalei.
Recomandate

Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]

Zelenski își întărește comanda defensivă în Donețk prin numirea a doi comandanți de prim-plan pentru a superviza apărarea „centurii de fortărețe” din est, într-un moment în care Rusia înaintează lent spre orașe-cheie, potrivit HotNews . Președintele Volodîmîr Zelenski, aflat într-o vizită pe linia frontului alături de șeful statului major, a anunțat că Andrii Bilețki (comandantul Corpului al Treilea de Armată) și Denis Prokopenko (comandantul Primului Corp „Azov”) vor conduce noile grupări menite să consolideze apărarea în zona Donețk, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: Donețk rămâne miza operațională imediată Trupele ruse avansează către așa-numita „centură de fortărețe”, o succesiune de orașe industriale din Donețk. În paralel, Kremlinul a cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune ca condiție pentru încetarea războiului, cerere respinsă de Kiev. În acest context, numirile sunt prezentate ca o încercare de a întări coordonarea apărării în jurul unor bastioane considerate esențiale, precum Kostiantînivka, Kramatorsk și Sloviansk, pe măsură ce forțele ruse se apropie de aceste orașe. Cine sunt comandanții și ce rol primesc Cei doi sunt descriși ca parte a unei generații noi de comandanți de teren, cu experiență, care conduc unele dintre cele mai capabile și mai bine instruite forțe ale Ucrainei. Unitățile lor sunt deja implicate în luptele din est, iar comandanții au fost apreciați pentru eficiență și capacitate de planificare, potrivit materialului. Publicația notează și câteva repere despre profilul lor: Andrii Bilețki a fondat Batalionul „Azov” în 2014 și ulterior a înființat Corpul al Treilea de Armată, considerat una dintre unitățile ucrainene cele mai căutate de noii recruți. Denis Prokopenko a comandat „Azov” în timpul asediului de la Mariupol și, după revenirea din captivitate în Rusia, a contribuit la transformarea unității într-o structură de „zeci de mii de trupe”, conform textului. Ambele unități sunt asociate cu adoptarea doctrinei de tip NATO și a noilor tehnologii. Legătura cu reorganizarea conducerii militare Potrivit analistului militar ucrainean Mikola Bielieskov, citat în articol, aceste numiri ar urmări să îi ofere noului șef al statului major, Mihailo Drapatîi, mai mult spațiu pentru planificare strategică. În oglindă, predecesorul său, Oleksandr Sîrski, fusese criticat pentru micromanagement și pentru încercarea de a gestiona inclusiv sectoare mai mici ale frontului. Separat, comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a salutat numirile, considerându-le un pas către „războiul centrat pe rețea” (concept care pune accent pe conectarea unităților și a senzorilor într-un sistem comun de comandă și lovire). „Asta este exact ceea ce înseamnă «Războiul Inteligent»”, a scris el pe rețelele sociale. [...]

Finlanda intră în producția de drone pentru Ucraina și piața europeană , prin acorduri semnate între companii de apărare ucrainene și finlandeze, într-un demers care mută o parte din capacitățile industriale în afara razei loviturilor rusești și deschide perspectiva unor livrări și exporturi mai stabile. Informațiile apar în Kyiv Post , care citează anunțul făcut de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pe 23 august, după o întâlnire la Kiev cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , axată pe cooperarea din industria de apărare. Acordurile vizează dezvoltarea și fabricarea de drone în Finlanda pentru a acoperi atât nevoile armatei ucrainene, cât și cererea din Europa. Zelenski a prezentat parteneriatul ca o combinație între experiența de luptă acumulată de Ucraina și tehnologiile finlandeze. Ce include pachetul de cooperare Potrivit președintelui ucrainean, documentele semnate acoperă trei direcții operaționale: producție comună de vehicule aeriene fără pilot (drone); extinderea capabilităților pentru sisteme maritime fără echipaj; înființarea unei societăți mixte pentru producția de complexe robotice terestre (platforme fără echipaj pentru operațiuni la sol). Zelenski a legat momentul semnării de Ziua Drapelului Național al Ucrainei și de ajunul Zilei Independenței, mulțumind Finlandei pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Drone Deal”, un format pentru producție și export pe termen lung Acordurile cu Finlanda se înscriu într-un efort diplomatic mai amplu al Kievului de a obține pacte de cooperare pe termen lung în industria de apărare, sub ceea ce Ucraina numește formatul „Drone Deal”. Publicația amintește că, pe 7 iulie, la summitul NATO de la Ankara, Ucraina a semnat acorduri similare cu Estonia și Țările de Jos. În același context, Zelenski a descris aceste înțelegeri drept acorduri „depline”, care ar include producție comună de drone, dezvoltare tehnologică și exporturi sistematice de armament. De ce contează: reducerea riscului operațional și creșterea capacității industriale Miza principală a inițiativei, așa cum este descrisă în articol, este scalarea producției internaționale de echipamente fără echipaj, folosind expertiza ucraineană testată în luptă și, în același timp, diminuarea riscului ca fabricile din Ucraina să fie lovite de atacuri rusești, prin relocarea unor proiecte comune în state aliate. Materialul nu oferă detalii despre volume de producție, investiții, termene de livrare sau companiile implicate, astfel că impactul cantitativ și calendarul rămân, deocamdată, neprecizate. [...]

România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]

Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]

Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]