Știri
Știri din categoria Apărare
O rețea regională de apărare antiaeriană coordonată de CENTCOM a interceptat peste 6.000 de drone și 1.500 de rachete balistice în timpul recentului conflict cu Iranul, un rezultat care indică o integrare operațională fără precedent între SUA, Israel și parteneri arabi și care poate schimba modul în care sunt gestionate viitoare escaladări în regiune, potrivit unei analize din The Jerusalem Post.
Amiralul Brad Cooper, comandantul US Central Command (CENTCOM), a prezentat cifrele pe 14 mai, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului SUA, în cadrul audierii privind postura CENTCOM. El a spus că interceptările au vizat amenințări „îndreptate către forțele americane, Israel și parteneri arabi”.
În centrul evaluării stă faptul că o arhitectură de cooperare testată în exerciții a fost folosită efectiv în luptă. Cooper a descris efortul CENTCOM de a integra structural partenerii regionali pentru a crește capacitatea de descurajare, prin standarde comune de pregătire și interoperabilitate (capacitatea sistemelor și echipelor diferite de a lucra împreună).
În timpul operațiunii menționate de Cooper („Epic Fury”), Iran ar fi vizat mai multe state din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Israel, Arabia Saudită, Iordania, Kuweit, Bahrain, Qatar, Oman și Irak.
Cooper a indicat că CENTCOM a construit o structură de coordonare în jurul partenerilor care operează sistemul Patriot, prin:
În plus, CENTCOM a implementat Middle East Air Defense – Combined Defense Operations Cell (MEAD-CDOC), o celulă operațională găzduită la baza aeriană Al Udeid din Qatar, menită să extindă coordonarea de la nivel tactic la nivel operațional și să conecteze centrele de operațiuni aeriene și de apărare antiaeriană ale statelor partenere.
Cooper a susținut că, pentru prima dată, apărători antiaerieni americani au operat „umăr la umăr” cu partenerii, peste sisteme naționale diferite, ceea ce ar fi făcut posibilă interceptarea volumului mare de drone și rachete.
„Fiecare interceptare a însemnat vieți salvate, în cele din urmă mii, și împreună au constituit cea mai mare umbrelă integrată de apărare antiaeriană desfășurată vreodată.”
În aceeași declarație, comandantul CENTCOM a descris cooperarea drept „fără precedent și inestimabilă” și a argumentat că interoperabilitatea reală în apărarea antiaeriană este „realizabilă și eficientă ca raport cost-impact”, reducând pagubele și crescând disponibilitatea partenerilor de a „împărți povara” apărării.
Cooper a spus în fața senatorilor că dezvoltarea continuă a conceptului MEAD și adaptarea lui în alte teatre ar reprezenta una dintre investițiile cu „cel mai mare randament” pentru SUA în descurajare regională și globală. Analiza notează că această evoluție se sprijină pe antrenamente comune și ar putea deschide calea pentru cooperare mai strânsă în regiune, pe fondul lecțiilor rezultate din interceptările reușite.
Recomandate
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul unor noi întreruperi pe ruta-cheie a petrolului , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că „Iranul a făcut o alegere greşită” când a tras asupra unei nave în zonă şi că „acum plăteşte” prin noi atacuri americane, potrivit news.ro . Hegseth a făcut declaraţia la scurt timp după ce armata americană a anunţat bombardamente împotriva Iranului, prezentate drept represalii la focurile deschise de Gardienii Revoluţiei asupra unui portcontainer în strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Marina Gardienilor Revoluţiei a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care urma o „rută neautorizată”, relatează AFP şi Reuters, citate de news.ro. SUA: a treia rundă de atacuri, navă avariată şi un dispărut Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că forţele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. Potrivit CENTCOM, nava lovită, GFS Galaxy, este un portcontainer care naviga sub pavilion cipriot. Nava ar fi suferit „daune semnificative la sala maşinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut, conform informaţiilor transmise. De ce contează Închiderea Strâmtorii Ormuz şi schimbul de lovituri dintre Iran şi SUA amplifică riscul operaţional pentru transportul maritim într-un punct de tranzit strategic, cu potenţiale efecte în lanţ asupra fluxurilor de energie şi asupra costurilor de transport, dacă situaţia se prelungeşte. Pentru moment, news.ro nu oferă detalii despre durata estimată a închiderii sau despre eventuale măsuri de rerutare a traficului. Pentru contextul anunţului privind închiderea strâmtorii, vezi şi materialul news.ro . [...]
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Ucraina pregătește proiectul „Freya ”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot , în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post . Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile. „Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.” „Freya”, alternativa ucraineano-europeană la apărarea anti-balistice Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”. Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare: „Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.” Patriot rămâne prioritatea, dar producția este limitată În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente. Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski. Context diplomatic și mesajul către aliați Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO , susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar. Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
Loviturile IDF din nordul Fâșiei Gaza vizează direct infrastructura Hamas, pe fondul acuzațiilor de încălcare a armistițiului , într-o serie de operațiuni desfășurate în ultimele 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Armata israeliană a anunțat că duminică a ucis „mai mulți” militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în timp ce aceștia ar fi planificat atacuri împotriva soldaților israelieni. Conform comunicării militare citate de publicație, țintele se aflau într-un sit de producție de armament al Hamas, iar existența acestuia ar încălca acordul de încetare a focului . IDF susține că militanții încercau să reabiliteze capacitățile militare ale Hamas și că plănuiau atacuri atât împotriva soldaților, cât și a civililor. Două lovituri separate sâmbătă, după tentative de atac Într-un alt episod menționat, armata israeliană a precizat că sâmbătă a ucis doi militanți Hamas în nordul Fâșiei Gaza, în lovituri separate, după tentative de atac asupra soldaților israelieni în zona „Liniei Galbene”. Potrivit IDF, Hassan Mustafa Zahir al-Razina ar fi încercat să amplaseze explozibili în apropierea militarilor, înainte de a fi lovit. A doua țintă, identificată ca militant Hamas Nukhba Mohammad Mahmoud Abd al-Mu'ti Fayyoumi, ar fi fost ucisă într-o lovitură separată, fiind acuzat că planifica atacuri împotriva soldaților israelieni în Gaza. De ce contează Dincolo de bilanțul operațional, miza principală este semnalul că Israelul tratează activitățile de producție de armament și refacerea capacităților Hamas drept încălcări ale armistițiului, justificând astfel continuarea loviturilor punctuale în nordul Fâșiei Gaza. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului de încetare a focului sau despre verificări independente ale acuzațiilor. [...]
România intră în programul NATO Drone Edge, care pune pe masă peste 40 de miliarde de dolari pentru capabilități antidronă în următorii cinci ani , într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și standardizarea apărării contra dronelor la nivel aliat, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) susține că dronele „au schimbat modul în care se poartă războiul”, iar inițiativa Drone Edge urmărește dezvoltarea și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, concomitent cu pregătirea unui număr mai mare de operatori și cu întărirea cooperării între statele aliate. Ce aduce concret Drone Edge: bani, achiziții mai rapide și mai mulți operatori Conform MApN, programul NATO presupune investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru: dezvoltarea de capacități antidronă; o platformă comună de tip „marketplace” (o piață digitală de contracte) prin care aliații pot accesa contracte deja semnate de agenții NATO sau de alți aliați, pentru achiziția de sisteme C-UAS (contra-sisteme aeriene fără pilot, adică soluții de combatere a dronelor); creșterea numărului de operatori. MApN precizează și că unul dintre obiective este creșterea de cinci ori a numărului de piloți de drone până la finalul anului 2027. Implicația operațională: apărarea antidronă înseamnă lanț complet, nu doar „interceptare” Ministerul subliniază că un sistem antidronă nu se reduce la doborâre sau bruiaj, ci presupune un proces în etape: detectare, identificare, urmărire și abia apoi decizie. Miza, în această logică, este scurtarea timpilor dintre etape, pentru a crește capacitatea de reacție. Context: memorandumuri semnate la un forum al industriei de apărare România a semnat, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia summitului NATO de la Ankara, mai multe memorandumuri de înțelegere pentru proiecte și programe de cooperare militară, inclusiv un memorandum actualizat pentru NATO Flight Training Europe/NFTE , inițiativă care prevede antrenarea de piloți (inclusiv români) pentru avioane de vânătoare, elicoptere și, „în special”, drone, în cadrul NATO Drone Edge. MApN încadrează Drone Edge drept răspunsul NATO la una dintre cele mai mari provocări ale războiului modern, în condițiile în care dronele sunt folosite de la recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. [...]
