Știri
Știri din categoria Apărare
Rostec a livrat Armatei ruse un „lot mare” de avioane Su-57, potrivit HotNews.ro, care citează agenția rusă TASS. Livrarea vizează aparate într-o „nouă configurație tehnică”, cu sisteme de bord și armament actualizate, iar miza imediată este întărirea capabilităților aeriene ale Rusiei într-un moment în care utilizarea Su-57 în Ucraina a fost descrisă până acum ca fiind prudentă și, potrivit dovezilor publice, mai degrabă sporadică.
Conform TASS, United Aircraft Corporation (UAC), parte a conglomeratului de stat Rostec, a produs și a livrat Ministerului Apărării din Rusia „un lot mare” de Su-57. Rostec susține că aeronavele au trecut printr-un ciclu complet de teste în fabrică și că piloții militari le-au verificat în „diferite moduri de operare”, ceea ce indică intrarea în exploatare a unei versiuni cu actualizări care, cel puțin la nivel declarativ, ar trebui să crească disponibilitatea și flexibilitatea de utilizare.
Impactul asupra capabilităților militare rusești ține de două direcții: supraviețuirea și puterea de lovire în medii contestate. Rostec afirmă că Su-57, în versiunea livrată acum, poate opera „împotriva celor mai avansate sisteme de apărare aeriană”, iar conducerea companiei leagă direct modernizările de lecțiile din război. În același timp, articolul notează că Rusia ar fi evitat, în practică, pătrunderea directă cu Su-57 în spațiul aerian puternic apărat, preferând misiuni de la distanță, tocmai pentru a limita riscurile și eventualele pierderi cu impact de imagine.
„Su-57 este o armă formidabilă care și-a dovedit eficacitatea pe liniile de front. A distrus numeroase ținte. Acest sistem de generația a cincea poate fi utilizat chiar și împotriva celor mai avansate sisteme de apărare aeriană ale inamicului.” - notează Rostec
Un alt efect urmărit de Moscova este extinderea paletei de muniții și a tipurilor de misiuni. Rostec mai spune că noul sistem de armament „va extinde gama de arme aeriene” compatibile, iar un pilot Su-57 citat de companie afirmă că „noua configurație tehnică va facilita extinderea misiunilor” și va permite utilizarea de „noi tipuri de arme aer-aer”. Dacă aceste actualizări se confirmă în exploatare, ele ar putea crește rolul Su-57 în apărarea aeriană, escortă și angajarea țintelor aeriene, nu doar în lovituri lansate de la distanță.
Dimensiunea livrării contează și prin prisma bazei existente: până la anunțul de luni, informațiile publice indicau doar 32 de aparate produse și operaționale până la finalul lui 2025, dintre care 10 prototipuri, iar programul a fost afectat de ritmul lent de producție, inclusiv pe fondul sancțiunilor internaționale, mai scrie HotNews.ro. În acest context, orice „lot mare” poate însemna o creștere relevantă a masei critice de aparate disponibile, însă fără un număr comunicat public rămâne neclar cât de mult se schimbă, în termeni concreți, capacitatea Rusiei de a susține operațiuni aeriene de intensitate mai mare cu un avion de generația a cincea.
Recomandate
Armata israeliană susține că a lovit în Iran o instalație legată de arme chimice , potrivit Adevărul , care citează informații transmise de agențiile Agerpres și dpa. Anunțul a fost făcut marți de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în contextul tensiunilor regionale și al acuzațiilor recurente privind programe militare sensibile în Iran. Conform relatării, IDF afirmă că a atacat „o instalaţie de cercetare şi dezvoltare” despre care susține că „transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian”. Armata israeliană indică drept proprietar compania Tofiq Daru, despre care spune că se prezenta ca firmă civilă, dar ar fi avut un rol în livrări de substanțe utilizate în cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. „A atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian.” În același mesaj, IDF susține că printre substanțele transferate s-ar fi aflat fentanil, menționând că acesta ar fi fost folosit în activități de cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. Armata israeliană mai afirmă că firma ar fi furnizat substanța către Organizaţia pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND). Informațiile prezentate de IDF nu au putut fi verificate din surse independente, iar, potrivit dpa, nu este cunoscut dacă Iranul lucra efectiv la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar. În lipsa unor confirmări externe, rămâne neclară amploarea și natura exactă a activităților atribuite instalației atacate, precum și impactul operațiunii anunțate de Israel. [...]
MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]
Israelul suspendă achizițiile de armament din Franța, acuzând Parisul de ostilitate politică potrivit G4Media , decizia fiind anunțată de Ministerul Apărării de la Tel Aviv ca parte a unei repoziționări strategice în relațiile cu statele europene. Anunțul a fost făcut de directorul general al ministerului, generalul Amir Baram, care a explicat că Israelul va reduce cooperarea militară cu țările considerate ostile și se va orienta către producția internă și parteneri „prieteni”. Măsura vine pe fondul deteriorării relațiilor cu Franța, după pozițiile tot mai critice ale Parisului privind conflictul din Gaza. Impact limitat, dar semnal politic puternic Deși decizia are o încărcătură diplomatică importantă, efectele economice sunt, deocamdată, reduse. Datele arată că schimburile militare dintre cele două state erau deja în scădere: Indicator Situație Licențe export Franța (2024) peste 200 Valoare 76,5 milioane euro Evoluție scădere de ~60% față de 2023 În plus, cele două țări sunt mai degrabă competitori pe piața globală de armament decât parteneri direcți. Ce urmează Autoritățile israeliene au precizat că: contractele existente vor fi respectate companiile private pot continua colaborările accentul va fi pus pe industria locală de apărare vor fi căutați furnizori din state aliate Contextul tensiunilor Relațiile dintre Paris și Tel Aviv s-au deteriorat progresiv după declanșarea războiului din Gaza, Franța adoptând o poziție tot mai critică față de acțiunile Israelului. Decizia anunțată acum reflectă această răcire diplomatică și transmite un mesaj politic clar, chiar dacă impactul economic imediat este limitat. În esență, măsura marchează mai degrabă o repoziționare strategică decât o ruptură economică majoră, însă semnalează adâncirea tensiunilor dintre cele două state. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmă că NATO poate demonstra că un atac asupra teritoriului Alianței nu este viabil , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost publicate marți, 31 martie 2026, și vin în contextul discuțiilor despre securitatea regională și efectele conflictelor din proximitatea Europei asupra economiei. Miruță a legat direct securitatea de climatul investițional, susținând că dezvoltarea economică depinde de garanții privind integritatea teritorială. El a invocat riscurile generate de evoluțiile din Ucraina și Iran, arătând că acestea pot influența percepția asupra siguranței investițiilor. Informațiile despre intervenția sa sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. „Nu putem vorbi despre un mediu sigur de afaceri fără să garantăm că investițiile nu vor fi afectate de ceea ce se întâmplă în Ucraina ori Iran.” Vicepremierul a vorbit la „Economist Romania Government Roundtable 2026”, eveniment organizat la București de grupul editorial The Economist, unde a spus că România contribuie la consolidarea flancului estic al NATO prin alocări bugetare pentru apărare și cooperare cu aliații. În același timp, el a criticat fragmentarea achizițiilor militare în Europa, argumentând că abordarea cu „27 de soluții individuale” slăbește eficiența răspunsului comun. În acest cadru, ministrul a insistat asupra rolului descurajării, adică al capacității de a face un potențial agresor să considere costurile unui atac prea mari. Miruță a indicat drept direcții de lucru creșterea investițiilor, achizițiile comune și dialogul între ministerele apărării, concluzionând că obiectivul este menținerea teritoriilor NATO, europene și a teritoriului României ca spații „sigure”. [...]
Hanwha Aerospace România estimează 14,4 mld. euro impact economic și 9.400 de joburi în următorul deceniu printr-un pachet industrial de 1,3 mld. euro pentru industria de apărare, potrivit Romania Insider , care citează un anunț al companiei preluat de Agerpres. Inițiativa este prezentată ca un program de localizare pe termen lung și transfer de tehnologie, nu ca o achiziție punctuală. Miza economică: valoare adăugată și locuri de muncă pe 10 ani Conform companiei, pachetul de 1,3 mld. euro ar urma să se traducă într-o valoare economică totală de 14,4 mld. euro și în susținerea a peste 9.400 de locuri de muncă directe și indirecte, pe parcursul următorilor zece ani. Estimarea este legată în principal de producția de obuziere autopropulsate K9, vehicule de realimentare cu muniție K10 și, potențial, de vehicule de luptă pentru infanterie Redback. Din perspectivă economică, mesajul central este că programul vizează crearea de capacități industriale locale (producție, mentenanță și, ulterior, export), ceea ce ar putea extinde efectele dincolo de contractele inițiale, prin comenzi recurente, lanțuri de furnizori și servicii asociate. Cum este împărțit pachetul de 1,3 mld. euro: investiții industriale și investiții în tehnologie Pachetul este structurat pe doi piloni: investiții industriale directe și investiții pe termen lung în tehnologie și capabilități. Componenta de investiții directe are ca obiectiv dezvoltarea capacității de producție interne, inclusiv infrastructură, facilități de fabricație și transfer de tehnologie integrat. În acest cadru, compania are în vedere înființarea unor facilități integrate de producție și testare, susținute de capacitate locală de inginerie și know-how industrial. În termeni practici, astfel de investiții tind să aibă efecte în cascadă în economie prin cerere de echipamente, construcții industriale, servicii specializate și formare de personal. Programe anunțate: drone „Made in Romania”, vehicule terestre fără echipaj și rachete Pe lângă liniile de producție asociate platformelor K9/K10, compania spune că va lansa un program de drone „Made in Romania” și că va crea un hub industrial pentru vehicule terestre fără echipaj (UGV, adică platforme robotizate de la sol). Totodată, este menționată localizarea producției de rachete cu rază medie și lungă, prin transfer de tehnologie și parteneriate de tip societate mixtă (joint venture). Aceste direcții sunt relevante pentru impactul economic invocat tocmai prin potențialul de a diversifica portofoliul industrial local și de a crește complexitatea producției, ceea ce, în general, susține salarii mai mari și cerere pentru competențe tehnice avansate. Cercetare-dezvoltare și capabilități „suverane”: sateliți, analiză cu inteligență artificială și sisteme autonome maritime Al doilea pilon vizează investiții pe termen lung în tehnologie și capabilități, cu accent pe cercetare-dezvoltare, sisteme viitoare și inovare. Printre domeniile indicate se află capabilități „suverane” de ISR și avertizare timpurie (ISR înseamnă informații, supraveghere și recunoaștere), inclusiv dezvoltarea de sisteme ISR bazate pe sateliți și platforme fără echipaj. Compania mai menționează constelații EO/SAR (observare optică și radar cu apertură sintetică) integrate cu platforme de analiză bazate pe inteligență artificială, precum și sisteme autonome pentru contramăsuri împotriva minelor maritime (MCM), cu obiectivul de a întări securitatea la Marea Neagră. În plus, sunt menționate inițiative comune pentru sisteme de rachete de generație următoare și tehnologii pentru lupta terestră. Aprobări și poziționare europeană, plus mesajul conducerii Compania afirmă că a obținut aprobările de reglementare necesare pentru a merge mai departe, inclusiv avizul pentru investiții străine directe (FDI) din partea autorităților române. De asemenea, prezența industrială locală și structura operațională ar fi aliniate cerințelor de eligibilitate ale instrumentului european SAFE (Security Action for Europe). „Suntem aici pentru a sprijini interesul național al României, pentru a întări securitatea, a dezvolta industria de apărare și a genera valoare economică pe termen lung. Angajamentul nostru este să construim capacitate industrială sustenabilă prin producție, mentenanță și oportunități viitoare de export. Acest pachet industrial de 1,3 mld. euro înseamnă întărirea capabilităților suverane, crearea de locuri de muncă de calitate și consolidarea poziției industriale a României pentru decenii de acum înainte”, a declarat Lino Lim, CEO al Hanwha Aerospace România. [...]
