Știri
Tag: modernizare armament

Forțele Aeriene ale SUA pregătesc o achiziție de circa 130 de piloni noi pentru armament , o modernizare care schimbă practic „coloana vertebrală” a integrării munițiilor pe flota de 75 de bombardiere B-52H și o menține relevantă operațional pentru decenii, potrivit TechRadar . Ce se cumpără și de ce contează operațional Modernizarea vizează înlocuirea pilonilor de armament proiectați inițial la finalul anilor 1950, printr-un „Advanced Wing Weapons Pylon” care aduce două schimbări majore: capacitate pentru arme mult mai grele , inclusiv încărcături (convenționale sau nucleare) de până la 20.000 de livre (aprox. 9.070 kg ), în condițiile în care punctul de prindere de pe aripă rămâne limitat la 28.000 de livre (aprox. 12.700 kg ); conectivitate digitală modernă prin interfața MIL-STD-1760E , cu transfer de date la nivel gigabit și conexiuni pe fibră optică pentru schimb de volume mai mari de informații între armament și sistemele avionului (date de ghidaj, misiune și lansare). Documentele citate în material indică și motivul tehnic al schimbării: proiectanții de atunci nu anticipau arme externe de peste 5.000 de livre (aprox. 2.270 kg ), iar echipamentele actuale se confruntă cu probleme structurale în raport cu cerințele moderne. Calendar și dimensiunea programului Conform unei notificări de business a Forțelor Aeriene, efortul de dezvoltare ar urma să dureze aprox. 36 de luni până la o etapă de „critical design review” (revizuire critică de proiect), însă calendarul poate depinde de feedback-ul industriei. Ca volum, planul pornește de la o producție inițială estimată la 20–24 de piloni , cu cel puțin 12 livrați în primul an de producție, înainte de extinderea către aprox. 130 de unități . Legătura cu conversia B-52H în B-52J și bugetele cerute Înlocuirea pilonilor este prezentată ca parte a modernizării mai ample care transformă B-52H în B-52J , program ce include motoare noi, radar modern, avionică actualizată și integrare extinsă de armament. Pe partea de finanțare, Forțele Aeriene au cerut pentru anul fiscal 2027: 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei ) pentru cercetare și dezvoltare aferentă noilor piloni; 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei ) pentru integrarea unor variante mai noi ale rachetei AGM-158 JASSM . În documentele bugetare, pilonul avansat este descris drept: „cheia care deblochează toate capabilitățile viitoare pentru arme grele ale B-52” Tot în această logică, modernizarea crește și încărcarea posibilă: fiecare pilon ar urma să poată transporta opt rachete JASSM, față de șase în configurația anterioară. În paralel: se caută și un succesor pe termen lung Separat de modernizare, Forțele Aeriene au cerut 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei ) în anul fiscal 2027 pentru a începe să analizeze posibili succesori pe termen lung ai B-52, potrivit aceleiași surse. Mesajul de fond este dublu: armata investește pentru a împinge utilitatea B-52 către aproape 100 de ani de operare, dar admite implicit că nu toate obiectivele de modernizare sunt garantate ca ritm și calendar, chiar dacă finanțarea indică încredere în relevanța platformei pentru încă multe decenii. [...]

Forțele Aeriene ale Rusiei au ieșit din războiul din Ucraina mai capabile operațional, ceea ce ridică miza pentru planificarea NATO , arată o analiză sintetizată de Adevărul . Ideea centrală: conflictul început în februarie 2022 a funcționat ca un „laborator” care a accelerat adaptarea tacticilor, integrarea tehnologică și pregătirea piloților, astfel încât amenințarea aeriană rusă este descrisă ca fiind mai serioasă decât la momentul invaziei. În 2022, mulți experți se așteptau ca Moscova să obțină rapid superioritatea aeriană, însă apărarea antiaeriană ucraineană și reacția forțelor Kievului au limitat eficiența campaniei aeriene ruse. La patru ani distanță, analiștii citați avertizează că această imagine inițială ar fi alimentat, în unele cercuri occidentale, o complacere strategică: Rusia nu doar că nu și-ar fi pierdut capacitatea aeriană, ci ar fi învățat din deficiențe și s-ar fi adaptat la războiul modern. Ce s-a schimbat: integrare, armament și experiență de luptă Potrivit analizei Business Insider citate, Rusia și-a rafinat modul de operare printr-o integrare mai eficientă între aviație, rachete, drone și apărare aeriană. În paralel, piloții ar fi acumulat experiență în condiții reale de luptă, iar flotele ar fi fost parțial reînnoite și sistemele de armament ajustate pe baza utilizării constante pe front. Un exemplu menționat este avionul de vânătoare Su-35. Analistul Justin Bronk, de la Royal United Services Institute (RUSI) , arată că aparatul ar fi devenit mai letal prin integrarea rachetelor aer-aer cu rază lungă R-37M, capabile să lovească ținte la distanțe mai mari decât armamentul clasic. Deși aceste arme nu s-ar fi tradus într-un număr „spectaculos” de victorii aeriene confirmate, utilizarea lor repetată este prezentată ca semn al unei învățări active pe câmpul de luptă. De ce contează pentru NATO: problema nu e doar tehnologia, ci volumul și adaptarea Într-o analiză separată, RUSI notează că Rusia nu a devenit „invincibilă” în aer, dar a câștigat experiență operațională continuă și și-a adaptat tacticile în timp real, inclusiv prin folosirea rachetelor cu rază lungă. În plus, războiul ar fi accelerat integrarea dintre capabilități aeriene și terestre – drone, rachete de croazieră, bombe planante și rețele antiaeriene stratificate – ceea ce ar fi extins capacitatea de lovire la distanță și ar fi suprasolicitat apărarea ucraineană. Textul indică și intensitatea campaniei aeriene: Rusia ar fi lansat „sute de drone” într-un singur val, iar într-o săptămână ar fi fost folosite „mii de drone și bombe aeriene” asupra Ucrainei, într-un tipar descris ca susținut și adaptiv. În acest context, generalul în rezervă Gordon Davis avertizează că Alianța ar trebui să renunțe la imaginea unei aviații ruse ineficiente. Justin Bronk mai susține că pierderile de aeronave – multe modele vechi – nu ar reflecta neapărat capacitatea reală de luptă a forțelor aeriene ruse de acum. Pe partea industrială, articolul menționează că industria de apărare rusă ar fi continuat să producă aparate moderne precum Su-35S și Su-34, reușind în unele cazuri să compenseze pierderile și să mențină un ritm de modernizare chiar în condiții de război. În paralel, piloții ar beneficia de „mii de ore de zbor” și experiență de luptă, un avantaj față de perioada pre-2022, când nivelul de instruire era considerat sub standardele occidentale. Concluzia experților citați: combinația dintre experiență, adaptare și volum operațional face ca aviația rusă să fie o provocare mai complexă și în evoluție pentru securitatea europeană decât era percepută la începutul invaziei. [...]

Rostec a livrat Armatei ruse un „lot mare” de avioane Su-57 , potrivit HotNews.ro , care citează agenția rusă TASS. Livrarea vizează aparate într-o „nouă configurație tehnică”, cu sisteme de bord și armament actualizate, iar miza imediată este întărirea capabilităților aeriene ale Rusiei într-un moment în care utilizarea Su-57 în Ucraina a fost descrisă până acum ca fiind prudentă și, potrivit dovezilor publice, mai degrabă sporadică. Conform TASS , United Aircraft Corporation (UAC), parte a conglomeratului de stat Rostec, a produs și a livrat Ministerului Apărării din Rusia „un lot mare” de Su-57. Rostec susține că aeronavele au trecut printr-un ciclu complet de teste în fabrică și că piloții militari le-au verificat în „diferite moduri de operare”, ceea ce indică intrarea în exploatare a unei versiuni cu actualizări care, cel puțin la nivel declarativ, ar trebui să crească disponibilitatea și flexibilitatea de utilizare. Impactul asupra capabilităților militare rusești ține de două direcții: supraviețuirea și puterea de lovire în medii contestate. Rostec afirmă că Su-57, în versiunea livrată acum, poate opera „împotriva celor mai avansate sisteme de apărare aeriană”, iar conducerea companiei leagă direct modernizările de lecțiile din război. În același timp, articolul notează că Rusia ar fi evitat, în practică, pătrunderea directă cu Su-57 în spațiul aerian puternic apărat, preferând misiuni de la distanță, tocmai pentru a limita riscurile și eventualele pierderi cu impact de imagine. „Su-57 este o armă formidabilă care și-a dovedit eficacitatea pe liniile de front. A distrus numeroase ținte. Acest sistem de generația a cincea poate fi utilizat chiar și împotriva celor mai avansate sisteme de apărare aeriană ale inamicului.” - notează Rostec Un alt efect urmărit de Moscova este extinderea paletei de muniții și a tipurilor de misiuni. Rostec mai spune că noul sistem de armament „va extinde gama de arme aeriene” compatibile, iar un pilot Su-57 citat de companie afirmă că „noua configurație tehnică va facilita extinderea misiunilor” și va permite utilizarea de „noi tipuri de arme aer-aer”. Dacă aceste actualizări se confirmă în exploatare, ele ar putea crește rolul Su-57 în apărarea aeriană, escortă și angajarea țintelor aeriene, nu doar în lovituri lansate de la distanță. Dimensiunea livrării contează și prin prisma bazei existente: până la anunțul de luni, informațiile publice indicau doar 32 de aparate produse și operaționale până la finalul lui 2025, dintre care 10 prototipuri, iar programul a fost afectat de ritmul lent de producție, inclusiv pe fondul sancțiunilor internaționale, mai scrie HotNews.ro. În acest context, orice „lot mare” poate însemna o creștere relevantă a masei critice de aparate disponibile, însă fără un număr comunicat public rămâne neclar cât de mult se schimbă, în termeni concreți, capacitatea Rusiei de a susține operațiuni aeriene de intensitate mai mare cu un avion de generația a cincea. [...]