Știri
Știri din categoria Apărare
România încearcă să intre direct în lanțul de achiziții al NATO printr-un eveniment organizat în premieră la sediul Alianței din Bruxelles, menit să sprijine companiile românești să devină furnizori ai structurilor NATO, potrivit News. „Romania Industry Day” este deschis luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ministrul Economiei, Irineu Darău, iar delegația include specialiști și reprezentanți ai „peste 20 de companii” din domenii precum inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.
Miza economică invocată de ministrul de Externe este accesul la un buget de achiziții și capabilități de apărare de dimensiuni foarte mari la nivelul Alianței. Oana Țoiu indică faptul că „cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane”, argumentând că industria românească „trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții”.
„Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.”
Conform datelor transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), obiectivul central este creșterea profilului industriei naționale de apărare și a sectorului de securitate cibernetică drept furnizori potențiali pentru Aliați, prin contact direct cu structurile relevante ale NATO.
Evenimentul include consultări la nivel înalt cu:
Scopul acestor întâlniri este „identificarea unor modalități concrete” de integrare a companiilor românești în viitoare programe de înzestrare și în activități de suport logistic ale Alianței.
MAE precizează că evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, cu sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și selecția companiilor participante.
În lista de domenii reprezentate de operatorii economici confirmați sunt menționate atât companii private, cât și de stat, cu portofolii în:
Mesajul politic al inițiativei este că securitatea în 2026 nu mai înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială, iar intrarea firmelor românești în contracte NATO ar putea avea efecte economice interne, de la locuri de muncă la dezvoltare de tehnologie. În același timp, MAE încadrează demersul ca etapă în eforturile de „diplomație economică” și ca parte a pregătirii pentru Summitul B9 de la București și Summitul NATO de la Ankara, conform declarațiilor Oanei Țoiu.
Recomandate
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO prin lansarea, la sediul Alianței din Bruxelles, a evenimentului „ Romania Industry Day ”, gândit ca o platformă de acces pentru companiile românești la programele de înzestrare și logistică, potrivit Mediafax . Evenimentul este programat pentru luni, 20 aprilie 2026, și va fi inaugurat de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , împreună cu ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune sunt anunțate peste 20 de companii românești din domenii precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare. De ce contează pentru companii: acces la „piața NATO” și la standarde Miza operațională este apropierea firmelor românești de structurile NATO care gestionează comunicațiile și achizițiile, prin consultări dedicate, cu obiectivul declarat de a facilita intrarea în programele Alianței. În comunicat, evenimentul este prezentat ca un pas de „diplomație economică” și ca o încercare de a alinia oferta industriei românești la cerințele NATO. În context, autoritățile invocă creșterea bugetelor de apărare la nivel aliat și dimensiunea cheltuielilor totale ale statelor NATO, care „au depășit 1,4 trilioane de dolari anual” (aprox. 6,4 trilioane lei), ca argument pentru oportunitatea economică. Ce tip de produse și tehnologii sunt vizate Potrivit informațiilor din comunicat, „Romania Industry Day” reunește companii din arii precum: software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologii anti-dronă; aeronautică. Mesajul autorităților: securitate, dar și economie Oana Țoiu afirmă că obiectivul este ca firmele românești să devină furnizori direcți pentru structurile Alianței și leagă inițiativa de investiții în tehnologii avansate și de crearea de locuri de muncă înalt calificate, menționând totodată că acesta este „primul” eveniment și „vor mai urma și altele”. Irineu Darău susține că Ministerul Economiei va sprijini promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv prin adaptarea la „standarde exigente” și integrarea în lanțuri de producție europene și globale. Ce urmează Prima ediție are loc pe 20 aprilie, la sediul NATO din Bruxelles. Din informațiile disponibile nu reies, deocamdată, contracte, valori sau calendare de achiziții asociate direct evenimentului; inițiativa este prezentată ca o platformă de dialog și conectare între cererea operațională a NATO și soluțiile industriei românești. [...]
Turcia avertizează că o retragere, chiar și parțială, a SUA din arhitectura de securitate europeană ar putea destabiliza Europa și spune că aliații discută deja cum ar putea fi gestionat sau limitat impactul unui asemenea scenariu, potrivit news.ro . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a avertizat că efectele ar putea fi „distructive” dacă o eventuală retragere ar avea loc necoordonat. Fidan nu a oferit detalii despre discuțiile în curs, dar a insistat că riscul nu ține doar de o ieșire totală a SUA, ci și de o diminuare a implicării americane în securitatea Europei, în lipsa unei coordonări între aliați. Contextul tensiunilor din NATO În relatarea citată de Reuters, președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage Statele Unite din NATO după ce unele state europene membre ale alianței ar fi refuzat să trimită nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz, la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului. Potrivit aceleiași surse, această poziționare a amplificat tensiuni deja existente în interiorul alianței, inclusiv pe fondul declarațiilor lui Trump privind intenția de a achiziționa Groenlanda. Critici la adresa statelor UE din NATO și miza summitului Ministrul turc a criticat statele UE din cadrul NATO, acuzându-le că acționează „ca un club separat” în interiorul alianței și că unele decizii europene ar contrazice poziția comună a NATO. „Discutăm foarte serios cum să gestionăm sau să limităm impactul unei retrageri americane din arhitectura de securitate europeană. Nu neapărat totală, dar chiar şi o retragere parţială ar fi foarte distructivă pentru Europa dacă nu se face într-un mod coordonat.” Fidan a cerut ca summitul NATO programat în iulie, la Ankara, să fie folosit pentru „resetarea” relațiilor cu administrația Trump și pentru pregătirea unei eventuale reduceri a implicării SUA în securitatea Europei. Semnale din partea conducerii NATO și a Casei Albe Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de alianță, dar a susținut că majoritatea statelor europene au sprijinit eforturile Washingtonului în războiul împotriva Iranului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump ar fi analizat și posibilitatea retragerii unei părți a trupelor americane staționate în Europa, pe fondul nemulțumirilor față de aliații din NATO. [...]
Armata SUA își lărgește baza de recrutare prin creșterea vârstei maxime de înrolare de la 35 la 42 de ani și prin relaxarea unor condiții legate de condamnări pentru posesie de marijuana, într-o mișcare menită să răspundă dificultăților de atragere a personalului din ultimii ani, potrivit Al Jazeera . Modificările sunt incluse într-o versiune actualizată a Regulamentului Armatei SUA 601–210, datată 20 martie, și intră oficial în vigoare luni, 20 aprilie. Ele se aplică Armatei active (Regular Army), Rezervei (Army Reserve) și Gărzii Naționale (Army National Guard). Ce se schimbă, concret Actualizarea ridică vârsta maximă de înrolare la 42 de ani și elimină regula care impunea obținerea unei derogări (waiver) pentru persoanele cu o singură condamnare pentru posesie de marijuana sau „drug paraphernalia” (obiecte asociate consumului de droguri), conform textului citat de publicație. De ce contează: presiunea operațională din recrutare Deși armata și-a atins obiectivele de recrutare în 2024 și 2025 (100% din ținte), a ratat țintele în 2022 și 2023, cu aproximativ 25% în 2022 și circa 23% în 2023, potrivit datelor US Army Recruiting Command citate de Al Jazeera. Aceleași date arată că Army Reserve nu și-a atins țintele de recrutare timp de șase ani consecutivi. În paralel, vârsta medie a recruților a crescut la 22,7 ani, de la 21,7 în anii 2000 și 21,1 în anii 2010, potrivit Army Times, care citează date furnizate de un purtător de cuvânt al armatei. US Army Recruiting Command a pus dificultățile pe seama unor factori precum schimbări pe piața muncii, nivel redus de informare despre serviciul militar și un număr mai mic de tineri eligibili, invocând probleme precum obezitatea, consumul de droguri și sănătatea mintală. Este legată decizia de războiul din Iran? Armata nu a indicat că măsura ar avea legătură cu războiul SUA–Israel cu Iran, notează Al Jazeera, însă momentul anunțului a atras reacții în mediul online. În același timp, analiștii discută de ani buni despre ridicarea vârstei de înrolare ca soluție pentru recrutare, iar un raport de cercetare RAND Corporation din 2023 a descris „tinerii mai în vârstă” drept un bazin „crucial, în mare parte neexploatat, dar de calitate” de potențiali recruți. Context: dimensiunea forțelor și profilul recruților Potrivit Pew Research Center, armata SUA are aproximativ 1,32 milioane de membri activi, dintre care aproape 450.000 în US Army. În 2025, circa 80% dintre recruții din Regular Army au fost bărbați, conform datelor US Army Recruiting Command citate de Al Jazeera. Publicația mai arată că recruții de culoare și latino reprezintă fiecare aproximativ 27% din recruții armatei, deși ar reprezenta 14%, respectiv 20% din populația generală (date din recensământul din 2024). Persoanele albe ar reprezenta aproximativ 40% din recruții US Army, față de circa 57% din populația generală. [...]
Ucraina a reușit o interceptare „mare–aer” care poate extinde apărarea antidrone a orașelor de coastă , după ce a doborât o dronă de atac Shahed folosind o dronă interceptoare lansată de pe o platformă navală fără echipaj, potrivit Kyiv Post . Intercepția a fost realizată de divizia de drone navale a Brigăzii 412 „Nemesis ”, care operează în zona maritimă. Forțele ucrainene ale sistemelor fără pilot (Unmanned Systems Forces – USF) au publicat imagini ale operațiunii pe Facebook și au descris reușita drept un „nou nivel de integrare” între capabilitățile navale și aeriene fără echipaj. De ce contează: o „platformă de lansare” pe mare pentru interceptori aerieni Oficiali militari citați de publicație susțin că folosirea unor „transportoare” de suprafață pentru a lansa interceptori extinde semnificativ capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene și adaugă un strat suplimentar de apărare pentru orașele de coastă. În termeni operaționali, miza este creșterea flexibilității: marea devine un spațiu de desfășurare pentru mijloace antiaeriene fără pilot, complicând rutele de zbor ale dronelor rusești. Context: intensificarea campaniei cu drone și loviturile asupra infrastructurii ruse Reușita vine pe fondul unei campanii intensificate a USF de degradare a activelor și infrastructurii militare ruse, notează Kyiv Post. Cu câteva zile înainte, pe 15 aprilie, unități aflate sub comanda lui Robert „Madyar” Brovdi ar fi lovit 16 ținte rusești „de mare valoare”, inclusiv sisteme de rachete Iskander în Crimeea ocupată, mijloace de apărare antiaeriană precum Pantsir-S1 și Buk-M1, precum și depozite de muniții și de petrol. Separat, pe 18 aprilie, Brovdi a afirmat că loviturile sistematice asupra infrastructurii petroliere ruse – inclusiv rafinării din Tuapse și terminale din Ust-Luga – ar costa Rusia aproximativ 100 de milioane de dolari pe zi (aprox. 460 de milioane de lei) și ar fi redus livrările de petrol cu circa 880.000 de barili pe zi, generând blocaje logistice pentru armata rusă. Publicația nu indică o verificare independentă a acestor estimări. Ce urmează Kyiv Post prezintă interceptarea drept un semnal al modului în care USF intenționează să-și apere spațiul aerian: prin combinarea lansărilor de pe mare cu interceptori aerieni, Ucraina își diversifică opțiunile de apărare antidrone și își crește capacitatea de reacție în proximitatea litoralului. [...]
Problemele de calitate din producția rusească a dronelor Shahed par să reducă eficiența operațională a atacurilor , după ce imagini video surprinse în Ucraina arată aparate cu defecte vizibile chiar înainte de a fi interceptate, unele fiind descrise ca „dezintegându-se în aer” înainte să ajungă la ținte, potrivit Tom's Hardware . Imaginile au fost distribuite de Wild Hornets și sunt atribuite Brigăzii 23 a Gărzii Naționale a Ucrainei (NGU), fiind filmate cu drone interceptoare Sting. În postarea asociată materialului, Wild Hornets notează că „fiecare interceptare reușită pe cer înseamnă o explozie mai puțin în rândul civililor”. Ce se vede în video: defecte de construcție la dronele „Shahed” fabricate în Rusia Analiza publicației independente Defense-Blog, citată de Tom’s Hardware, susține că dronele de tip Shahed produse în Rusia ar prezenta defecte care depășesc zona „cosmetică”. În cadrele oprite din filmare se observă, potrivit aceleiași surse: panouri ale fuselajului lipsă; cablaje expuse; vârfuri de aripă deformate; la una dintre drone, „un bot complet desprins” (nose fairing). Defense-Blog descrie aceste aparate drept „gunoi zburător” și afirmă că unele ar „literalmente se dezintegra în aer înainte de a-și atinge țintele”. De ce contează: producție la volum, piese „inferioare” și presiune pe lanțul de aprovizionare Contextul invocat de Defense-Blog indică probleme de personal, fabricație și aprovizionare în spatele degradării calității. Producția majorității dronelor ar avea loc în Zona Economică Specială Alabuga , în regiunea Tatarstan, unde fabrica ar funcționa non-stop cu personal minim instruit. Aceeași sursă mai afirmă că presiunea de a atinge ținte de volum ar împinge producția către utilizarea unor componente chinezești „inferioare”, în funcție de disponibilitate. În paralel, Ucraina ar lovi cu armament cu rază lungă obiective cunoscute de producție și depozitare a dronelor pe teritoriul Rusiei, ceea ce poate amplifica dificultățile logistice. Efectul operațional invocat: scăderea eficienței loviturilor din toamna lui 2025 Defense-Blog leagă deteriorarea calității de o scădere a ratei de succes a dronelor de tip Shahed în Ucraina, vorbind despre „un declin susținut al eficienței loviturilor începând din octombrie 2025”, care ar continua până la cele mai recente observații menționate. Concluzia formulată de sursa citată este că „controlul calității a colapsat”, iar aceste drone ar fi ajuns să fie folosite mai degrabă ca „instrument de uzură” (atrition) decât ca mijloc de lovire cu precizie. [...]
Atacul ucrainean asupra unei fabrici rusești de drone ar putea lovi direct capacitatea Rusiei de a susține loviturile aeriene , în condițiile în care Moscova a răspuns în aceeași noapte cu un val de 236 de drone asupra Ucrainei, potrivit Biziday . Statul Major General al Armatei Ucrainei anunță că a fost lovită o întreprindere din complexul industrial-militar rusesc, „ Atlant Aero ”, din Taganrog (regiunea Rostov, sudul Rusiei), iar în urma atacului ar fi izbucnit un incendiu în incinta acesteia. Totodată, ucrainenii susțin că au lovit un depozit de muniție rusesc în zona Trudove, din regiunea Zaporijia ocupată. „Atlant Aero” ar produce drone militare, de la fabricare la testare, inclusiv drone de recunoaștere Molniya și componente pentru drona Orion, descrisă ca având capacitatea de a transporta până la 250 de kilograme. Statul Major General afirmă că distrugerea întreprinderii ar reduce capacitatea Rusiei de a produce drone și, implicit, posibilitățile de a lovi obiective civile în Ucraina. Alte ținte raportate de Ucraina: combustibil, rafinare, logistică Conform informării ucrainene, au fost lovite și: cisterne de combustibil din apropierea localității Novopoltavka; obiective afectate în urma unui atac anterior asupra rafinăriei din Tuapse, unde ar fi fost avariate o instalație de prelucrare primară a petrolului și mai multe rezervoare care au luat foc; depozite de echipamente și provizii în Mangush, Topoline și Mariupol (regiunea Donețk). Replica Rusiei: 236 de drone lansate, 203 doborâte, victime și pagube Rusia a lansat 236 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, iar apărarea aeriană ucraineană a transmis că a doborât 203 dintre ele. În Cernihiv, autoritățile locale au raportat avarierea unei clădiri administrative, a unei instituții de învățământ și a două mașini. A fost raportat și un deces (un băiat de 16 ani) și patru răniți. În regiunea Herson, autoritățile locale au anunțat cinci răniți în urma atacurilor rusești, iar ulterior, dimineața, dronele ar fi lovit un taxi. Șeful Administrației Regionale a Hersonului, Oleksandr Prokudin, a declarat că un bărbat a murit, iar o persoană a fost transportată la spital. Tot dimineața, rușii au atacat districtul Poltava, unde o dronă a lovit o locomotivă, fără victime raportate. [...]
