Știri
Știri din categoria Apărare
România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO prin lansarea, la sediul Alianței din Bruxelles, a evenimentului „Romania Industry Day”, gândit ca o platformă de acces pentru companiile românești la programele de înzestrare și logistică, potrivit Mediafax.
Evenimentul este programat pentru luni, 20 aprilie 2026, și va fi inaugurat de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, împreună cu ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune sunt anunțate peste 20 de companii românești din domenii precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare.
Miza operațională este apropierea firmelor românești de structurile NATO care gestionează comunicațiile și achizițiile, prin consultări dedicate, cu obiectivul declarat de a facilita intrarea în programele Alianței. În comunicat, evenimentul este prezentat ca un pas de „diplomație economică” și ca o încercare de a alinia oferta industriei românești la cerințele NATO.
În context, autoritățile invocă creșterea bugetelor de apărare la nivel aliat și dimensiunea cheltuielilor totale ale statelor NATO, care „au depășit 1,4 trilioane de dolari anual” (aprox. 6,4 trilioane lei), ca argument pentru oportunitatea economică.
Potrivit informațiilor din comunicat, „Romania Industry Day” reunește companii din arii precum:
Oana Țoiu afirmă că obiectivul este ca firmele românești să devină furnizori direcți pentru structurile Alianței și leagă inițiativa de investiții în tehnologii avansate și de crearea de locuri de muncă înalt calificate, menționând totodată că acesta este „primul” eveniment și „vor mai urma și altele”.
Irineu Darău susține că Ministerul Economiei va sprijini promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare, inclusiv prin adaptarea la „standarde exigente” și integrarea în lanțuri de producție europene și globale.
Prima ediție are loc pe 20 aprilie, la sediul NATO din Bruxelles. Din informațiile disponibile nu reies, deocamdată, contracte, valori sau calendare de achiziții asociate direct evenimentului; inițiativa este prezentată ca o platformă de dialog și conectare între cererea operațională a NATO și soluțiile industriei românești.
Recomandate
Secretarul general al NATO susține că o retragere a SUA este improbabilă, iar mesajul vizează stabilitatea garanțiilor de securitate care stau la baza planificării apărării în Europa , într-un moment în care declarațiile președintelui american Donald Trump au alimentat temeri în interiorul alianței, potrivit G4Media . Mark Rutte a declarat pentru ediția de duminică a ziarului german Die Welt că nu vede Statele Unite părăsind NATO și a respins speculațiile privind o posibilă retragere. În același context, el a spus că protecția nucleară americană pentru Europa „nu este pusă sub semnul întrebării”, descriind umbrela nucleară a SUA drept „garanția supremă” a securității europene și apreciind că situația va rămâne neschimbată. De ce contează: condițiile politice fac ieșirea SUA din NATO greu de realizat Rutte a indicat și un argument instituțional: pentru ca o retragere a SUA din NATO să se materializeze, Senatul american ar trebui să o aprobe cu o majoritate de două treimi, scenariu considerat „foarte puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recente generate de poziționările lui Donald Trump, care a criticat ceea ce a considerat a fi sprijin insuficient din partea unor parteneri NATO pentru războiul împotriva Iranului. Dispute operaționale și presiune pe Europa: industria de apărare, în prim-plan Rutte s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă săptămâna trecută și a spus ulterior că liderul american a fost „evident dezamăgit” de mai multe state membre. Printre punctele de dispută menționate s-au numărat utilizarea bazelor militare și o misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz , Trump indicând în repetate rânduri Spania, Franța și Regatul Unit. În același interviu, Rutte a afirmat că înțelege frustrarea lui Trump și a îndemnat Europa să își consolideze industria de apărare, pe care a descris-o drept crucială pentru menținerea descurajării și apărării. [...]
Uniunea Europeană pregătește un „joc de război” la Bruxelles pentru a testa, în absența Statelor Unite, cum ar funcționa în practică clauza de asistență mutuală dintre statele membre , pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul american față de securitatea Europei, potrivit HotNews , care citează AFP. Exercițiul ar urma să înceapă la începutul lunii mai, la nivelul ambasadorilor celor 27 de state membre la Bruxelles, urmând ca ulterior să existe un al doilea exercițiu, de data aceasta la nivel de miniștri, conform unui responsabil UE citat de AFP sub acoperirea anonimatului. Ce se testează, concret: articolul 42(7) din Tratatul UE Simularea vizează clauza de asistență mutuală prevăzută în articolul 42(7) al Tratatului UE, care stipulează că, dacă un stat membru este „ținta unei agresiuni armate pe teritoriul său”, celelalte state membre trebuie să ofere ajutor și sprijin „prin toate mijloacele pe care le au”. Miza operațională este că obligațiile și consecințele declanșării articolului sunt descrise ca fiind vagi, iar articolul a fost invocat o singură dată, de Franța, după atentatele islamiste din 2015. Scenariul: un atac hibrid major asupra UE Unul dintre scenariile posibile luate în calcul este un atac hibrid major împotriva Uniunii Europene, potrivit aceleiași surse diplomatice citate de AFP. În acest context, exercițiul este gândit ca unul „practic”, pentru a trece în revistă pașii de urmat și mecanismele de coordonare. „Ce vom face este să examinăm și să trecem în revistă aspectele practice: cum funcționează? ce putem face”, a declarat responsabilul european. De ce contează: relația cu NATO și presiunea pentru autonomie europeană Contextul invocat este îngrijorarea europenilor față de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump privind retragerea din NATO, pe care HotNews le leagă de discuțiile despre consolidarea apărării colective europene. În plus, statele UE ar fi fost încurajate să accelereze aceste demersuri și de atacurile dronelor iraniene în Cipru, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE. În paralel, la Conferința de Securitate de la München din februarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut statelor membre să „dea viață” clauzei UE de apărare reciprocă, fără a dubla NATO, unde articolul 5 este clauza de apărare mutuală. Totodată, articolul notează sensibilitatea politică: 23 dintre statele membre UE sunt și membre NATO și nu vor să încurajeze Statele Unite să se retragă din alianță. Un oficial NATO citat de AFP insistă asupra distincției de fond dintre cele două mecanisme: „Articolul 42-7 nu este o clauză de apărare reciprocă. Este o clauză de asistență mutuală”, a subliniat oficialul NATO. [...]
Turcia avertizează că o retragere, chiar și parțială, a SUA din arhitectura de securitate europeană ar putea destabiliza Europa și spune că aliații discută deja cum ar putea fi gestionat sau limitat impactul unui asemenea scenariu, potrivit news.ro . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a avertizat că efectele ar putea fi „distructive” dacă o eventuală retragere ar avea loc necoordonat. Fidan nu a oferit detalii despre discuțiile în curs, dar a insistat că riscul nu ține doar de o ieșire totală a SUA, ci și de o diminuare a implicării americane în securitatea Europei, în lipsa unei coordonări între aliați. Contextul tensiunilor din NATO În relatarea citată de Reuters, președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage Statele Unite din NATO după ce unele state europene membre ale alianței ar fi refuzat să trimită nave pentru a debloca Strâmtoarea Ormuz, la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului. Potrivit aceleiași surse, această poziționare a amplificat tensiuni deja existente în interiorul alianței, inclusiv pe fondul declarațiilor lui Trump privind intenția de a achiziționa Groenlanda. Critici la adresa statelor UE din NATO și miza summitului Ministrul turc a criticat statele UE din cadrul NATO, acuzându-le că acționează „ca un club separat” în interiorul alianței și că unele decizii europene ar contrazice poziția comună a NATO. „Discutăm foarte serios cum să gestionăm sau să limităm impactul unei retrageri americane din arhitectura de securitate europeană. Nu neapărat totală, dar chiar şi o retragere parţială ar fi foarte distructivă pentru Europa dacă nu se face într-un mod coordonat.” Fidan a cerut ca summitul NATO programat în iulie, la Ankara, să fie folosit pentru „resetarea” relațiilor cu administrația Trump și pentru pregătirea unei eventuale reduceri a implicării SUA în securitatea Europei. Semnale din partea conducerii NATO și a Casei Albe Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de alianță, dar a susținut că majoritatea statelor europene au sprijinit eforturile Washingtonului în războiul împotriva Iranului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump ar fi analizat și posibilitatea retragerii unei părți a trupelor americane staționate în Europa, pe fondul nemulțumirilor față de aliații din NATO. [...]
Anul 2030 este văzut ca un prag pentru securitatea Europei , iar fereastra de timp până atunci ar trebui folosită pentru accelerarea pregătirilor militare și industriale, avertizează generalul belgian Frederik Vansina , șeful Statului Major al Forțelor Armate din Belgia, într-o analiză preluată de Adevărul . Miza, în lectura sa, nu este doar finalul războiului din Ucraina, ci riscul ca Rusia să rămână după conflict cu o forță capabilă să pună presiune pe continent. Vansina susține că Vladimir Putin „nu va reuși să câștige războiul din Ucraina”, indiferent de evoluțiile relației cu SUA, dar avertizează că acest rezultat nu este garantat fără „un efort major al Europei”. În același timp, el atrage atenția ca ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului să nu deturneze atenția de la Ucraina, pe care o consideră în continuare principala amenințare la adresa securității europene. De ce 2030 contează: fereastra de pregătire și riscul post-război Potrivit generalului, conflictul din Ucraina pare blocat într-un impas, însă Rusia menține între 650.000 și 700.000 de militari experimentați, sprijiniți de o „economie de război” capabilă să producă zilnic armament. În această logică, chiar dacă nu anticipează un atac iminent asupra Europei Occidentale, pericolul ar fi unul „de perspectivă”: după încheierea războiului, Moscova ar putea rămâne cu o capacitate militară considerabilă. „Nu vorbim încă despre un pericol imediat pentru Bruxelles, dar nu trebuie să ne amăgim.” Vansina mai indică și semnale agresive de la Kremlin, inclusiv ambiția exprimată de Putin pentru o armată de până la 1,5 milioane de oameni, precum și episoade care alimentează tensiuni regionale, între care referiri la proiecte separatiste în statele baltice. Implicația pentru NATO și Europa: autonomia strategică rămâne departe Mesajul central al oficialului belgian este că Europa trebuie să ajungă până în 2030 „suficient de puternică” pentru a descuraja Rusia chiar și într-un scenariu cu sprijin american redus. „Până în 2030 trebuie să fim suficient de puternici încât să îi putem spune lui Putin că nu poate câștiga un război împotriva Europei, nici măcar fără sprijinul americanilor.” În evaluarea sa, Europa este încă departe de „autonomia strategică” (capacitatea de a-și asigura apărarea cu resurse proprii). Deși bugetele de apărare cresc, pragul de 2% din PIB „nu mai este suficient”, iar industria de apărare avansează, dar prea lent. Vansina plasează un posibil orizont pentru un nivel „real” de autonomie strategică abia spre 2035, cu condiția continuării investițiilor. Ce rol are Ucraina și unde persistă incertitudinile Un element esențial rămâne sprijinul pentru Ucraina, pe care Vansina îl descrie drept motivul pentru care Europa „are acest timp”, datorită „sacrificiului ucrainenilor”. În paralel, persistă incertitudini privind prezența militară americană în Europa: trupele nu au fost retrase, iar avioanele F-35 sunt în continuare desfășurate în baze strategice, însă aliații europeni nu au un calendar clar pentru eventuale reduceri. Pe acest fond, în Europa se discută tot mai des despre construirea unei structuri de securitate care să funcționeze și în absența sprijinului american, în contextul declarațiilor critice ale lui Donald Trump la adresa NATO. Concluzia generalului: Europa mai are câțiva ani pentru a recupera întârzierile; după aceea, echilibrul de forțe ar putea deveni semnificativ mai fragil. [...]
Imagini cu porții mici pe nave americane ridică semne de întrebare despre logistica aprovizionării în actuala desfășurare din Orientul Mijlociu, într-un moment în care tema a fost preluată și exploatată propagandistic de Iran, potrivit Adevărul . Fotografii apărute în spațiul public de pe USS Tripoli și USS Abraham Lincoln arată porții considerate insuficiente: puțină carne mărunțită, o singură tortilla sau carne procesată „gri”, cu câțiva morcovi fierți, relatează Telegraph , citat de publicație. USS Tripoli, navă de asalt amfibiu cu aproximativ 3.500 de militari și marinari la bord, se află pe mare de peste o lună după plecarea din Okinawa (Japonia), în contextul operațiunilor americane din regiune. Ce indică relatările: raționalizare și lanțuri logistice sub presiune Potrivit relatărilor unor militari și ale rudelor acestora, în ultimele săptămâni ar fi apărut probleme de aprovizionare și de funcționare la bord: alimente raționalizate, echipamente de cafea defecte și dispariția completă a fructelor și legumelor proaspete. Un tată al unui militar, fost pușcaș marin, a declarat pentru USA Today: „Avem cea mai puternică armată din lume. Nu ar trebui să rămânem fără mâncare și nici să nu putem primi corespondență pe navă”. În plus, livrările de colete către militarii din zonă au fost suspendate temporar după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, apoi blocate pe termen nedeterminat din cauza închiderii spațiului aerian și a dificultăților logistice, potrivit aceleiași surse. Efecte operaționale: moralul, o vulnerabilitate imediată Un militar a transmis într-un mesaj din martie că „proviziile vor ajunge la un nivel foarte scăzut” și că „moralul va fi extrem de afectat”, în condițiile în care navele nu au mai efectuat escale în porturi. Situații similare au fost semnalate și pe USS Abraham Lincoln, unde membri ai echipajului susțin că mâncarea este insuficientă și lipsită de gust. Karen Erskine-Valentine, pastor din West Virginia, care spune că ține legătura cu unii membri ai echipajului, a afirmat: „Mâncarea este fadă, nu este suficientă, iar militarii sunt permanent înfometați”. Dimensiunea de comunicare: Iranul ironizează, Marina răspunde cu fotografii Pe fondul acuzațiilor, Iranul a ironizat situația pe rețelele sociale. Ambasada Iranului în Tunisia a transmis pe platforma X: „Incredibil! Asta le dă Trump soldaților săi pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz . Pentru mamele soldaților americani, uitați-vă la aceste imagini”. După valul de reacții, Forțele Navale ale SUA au publicat fotografii cu mâncare și au susținut că marinarii sunt bine hrăniți și că nu există o criză de provizii. Context bugetar: acuzații de cheltuieli mari, dar fără poziție oficială pe calitatea hranei Adevărul notează că, potrivit unei investigații a presei internaționale, Departamentul Apărării ar fi cheltuit milioane de dolari pe produse alimentare de lux în lunile anterioare operațiunii (inclusiv homar, crab și fripturi de vită), precum și sume semnificative pe echipamente și bunuri neobișnuite. Totodată, o organizație de monitorizare a cheltuielilor guvernamentale ar fi semnalat cheltuieli de ordinul zecilor de miliarde de dolari într-o singură lună, menite să epuizeze bugetul anual, incluzând achiziții de alimente premium și bunuri de lux. Autoritățile militare americane nu au oferit, deocamdată, un punct de vedere oficial privind acuzațiile referitoare la calitatea hranei, mai notează publicația. [...]
Un incendiu la bordul portavionului USS Dwight D. Eisenhower ridică semne de întrebare asupra calendarului unei reparații majore aflate în derulare , într-un moment în care nava se află deja de peste un an în șantier pentru lucrări planificate, potrivit Focus . Incidentul a avut loc marți, în Norfolk Naval Shipyard (Portsmouth, statul Virginia), unde portavionul USS Dwight D. Eisenhower (CVN-69) se află la întreținere programată. Marina SUA a transmis că incendiul a fost observat rapid și stins imediat de echipaj împreună cu personalul șantierului, descriindu-l drept un „incendiu mic”. Trei marinari au fost răniți, au primit îngrijiri medicale la bord și au revenit ulterior „complet apți” la posturi, relatează USNI News , citând Marina SUA. Până acum, autoritățile nu au comunicat ce zone au fost afectate și nici o evaluare a pagubelor materiale, iar cauza incendiului rămâne neclară. De ce contează: risc de întârzieri într-un program de modernizare deja lung Portavionul se află în complexul de șantier naval public din Virginia din 8 ianuarie 2025, iar lucrările vizează o revizie amplă, care include: sistemele de propulsie; condițiile de locuire pentru echipaj; sistemele de luptă; suportul pentru operațiunile aeriene. Marina SUA analizează dacă incidentul va afecta calendarul șederii în șantier, însă, deocamdată, nu a indicat un impact concret asupra termenelor, potrivit aceleiași relatări. Context operațional Înainte de intrarea în șantier, portavionul a operat pentru Flota a 5-a a SUA, inclusiv în zona Golfului Persic și a Mării Arabiei, și a fost folosit în operațiuni împotriva rebelilor huthi, mai notează Focus, citând Fox News. [...]
