Ministrul interimar de Externe Oana Țoiu spune că România are nevoie de radare și sisteme anti-dronă - Buget de 2 miliarde alocat pentru achiziții de apărare, pe fondul incidentului de la Galați

România își mută accentul pe apărarea antidrone și pe producție comună cu Ucraina , în contextul incidentelor tot mai dese de pe Flancul Estic, potrivit Libertatea , care relatează declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la CNN după cazul dronei rusești prăbușite la Galați. În intervenția televizată, Țoiu a spus că România are „o listă clară de capabilități” necesare pentru creșterea capacității de apărare pe Flancul Estic și că a alocat „2 miliarde” pentru achiziții de apărare, menționând și participarea la misiuni de apărare „nu doar pe teritoriul nostru”. De ce contează: apărarea antidrone devine o nevoie operațională, nu doar o opțiune Mesajul central al ministrului este că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru riscul specific al dronelor care ajung în proximitatea zonelor locuite. Oana Țoiu a invocat avioanele F-16 ca parte a apărării aeriene, dar a explicat că folosirea lor împotriva dronelor în zone rezidențiale poate crea riscuri suplimentare, motiv pentru care România ar avea nevoie de radare și sisteme antidrone. „Avem avioanele F-16 pe care le folosim, dar asta creează și un risc de securitate în ceea ce privește doborârea dronelor în zonele de securitate. Tocmai de aceea avem nevoie de radare și sisteme anti-dronă.” Contextul imediat este incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a provocat o explozie; în urma acestuia, două persoane au fost rănite și au avut nevoie de spitalizare, conform aceleiași surse. Marea Neagră și cooperarea regională, în logica NATO Țoiu a plasat discuția și în cadrul mai larg al apărării la Marea Neagră, pe care a numit-o „un punct strategic” pentru NATO, indicând cooperarea cu Turcia și Bulgaria pentru apărarea zonei. Ucraina, „partener strategic” pentru sisteme antidrone și producție comună Un element cu implicații directe pentru industria de apărare este deschiderea către colaborare cu Ucraina, pe fondul experienței acumulate de aceasta în războiul dronelor. Ministrul a afirmat că România vede în Ucraina „un partener strategic” și că ar urma să producă împreună sisteme de apărare împotriva dronelor. „Vedem în Ucraina un partener strategic și vom produce împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.” Ce achiziții sunt deja în derulare: un contract SAFE de 30,7 milioane euro În același context, articolul notează că Ministerul Apărării a publicat lista contractelor semnate pentru Programul SAFE , iar unul dintre ele vizează furnizarea de către Quantum Systems a produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro, fără TVA (aprox. 153 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro). [...]