Știri
Știri din categoria Apărare
România își mută accentul pe apărarea antidrone și pe producție comună cu Ucraina, în contextul incidentelor tot mai dese de pe Flancul Estic, potrivit Libertatea, care relatează declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, într-o intervenție la CNN după cazul dronei rusești prăbușite la Galați.
În intervenția televizată, Țoiu a spus că România are „o listă clară de capabilități” necesare pentru creșterea capacității de apărare pe Flancul Estic și că a alocat „2 miliarde” pentru achiziții de apărare, menționând și participarea la misiuni de apărare „nu doar pe teritoriul nostru”.
Mesajul central al ministrului este că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru riscul specific al dronelor care ajung în proximitatea zonelor locuite. Oana Țoiu a invocat avioanele F-16 ca parte a apărării aeriene, dar a explicat că folosirea lor împotriva dronelor în zone rezidențiale poate crea riscuri suplimentare, motiv pentru care România ar avea nevoie de radare și sisteme antidrone.
„Avem avioanele F-16 pe care le folosim, dar asta creează și un risc de securitate în ceea ce privește doborârea dronelor în zonele de securitate. Tocmai de aceea avem nevoie de radare și sisteme anti-dronă.”
Contextul imediat este incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a provocat o explozie; în urma acestuia, două persoane au fost rănite și au avut nevoie de spitalizare, conform aceleiași surse.
Țoiu a plasat discuția și în cadrul mai larg al apărării la Marea Neagră, pe care a numit-o „un punct strategic” pentru NATO, indicând cooperarea cu Turcia și Bulgaria pentru apărarea zonei.
Un element cu implicații directe pentru industria de apărare este deschiderea către colaborare cu Ucraina, pe fondul experienței acumulate de aceasta în războiul dronelor. Ministrul a afirmat că România vede în Ucraina „un partener strategic” și că ar urma să producă împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.
„Vedem în Ucraina un partener strategic și vom produce împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.”
În același context, articolul notează că Ministerul Apărării a publicat lista contractelor semnate pentru Programul SAFE, iar unul dintre ele vizează furnizarea de către Quantum Systems a produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro, fără TVA (aprox. 153 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro).
Recomandate
România ar putea avea nevoie de acorduri NATO cu Ucraina și Moldova pentru a doborî drone rusești înainte să intre în spațiul aerian național , o schimbare cu miză de reglementare și operațională, care ar muta accentul de la reacția „după incident” la prevenție, potrivit Stirile Pro TV . Ideea, avansată într-o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) și discutată de analiști militari români, pornește de la o limitare invocată public de reprezentanți ai Armatei: pe timp de pace, militarii români nu au voie să tragă către teritoriul altui stat, chiar dacă o dronă se îndreaptă spre România. Ce ar schimba acordurile propuse ISW recomandă ca NATO să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât dronele rusești care se apropie de spațiul aerian al României să poată fi interceptate înainte de a-l încălca, indiferent dacă incursiunea ar fi accidentală sau intenționată. În analiza citată de publicație, ISW notează: „Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.” Pe aceeași linie, analistul militar Iulian Chifu susține că, atunci când un obiect zburător se îndreaptă iminent spre teritoriul național, ar trebui tratat ca amenințare și doborât, însă acest lucru „reclamă parteneriatul cu statele vecine” și ar necesita acorduri care să elimine limitarea actuală. Problema răspunderii pentru daune, încă nelămurită Un astfel de cadru ar trebui să stabilească explicit și cine suportă eventualele pagube produse de resturi, în scenariul în care România ar doborî o dronă în spațiul aerian al unui stat vecin. În material este dat exemplul incidentului de la Galați, unde, potrivit corespondentului PRO TV, resturile ar fi putut cădea peste terenuri agricole aflate la vest de portul Reni. Ce face România până la un acord Până la negocierea unor astfel de înțelegeri „la nivel NATO”, România așteaptă dislocarea în Dobrogea a unor sisteme moderne antidronă. Potrivit Ministerului Apărării, încă din februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o listă de echipamente cerute de România. Deocamdată, singurul anunț concret menționat este cel al Italiei, care ar urma să trimită 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați. [...]
NATO ia în calcul să aducă sub comandă aliată un sistem anti-drone în România , ca răspuns operațional la incidentul în care o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați și a rănit doi civili, potrivit Newsweek . Miza imediată este întărirea capacității de detectare și interceptare pe flancul estic, fără a escalada automat către mecanismele de apărare colectivă. NATO a transmis solidaritate României, iar secretarul general Mark Rutte l-a contactat pe președintele Nicușor Dan. Rutte a pus incidentul pe seama „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a afirmat că „drona era rusă”. Un înalt oficial militar al NATO a spus că Alianța a „detectat și urmărit” drona, însă aceasta ar fi intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca reacție, NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”. Ce schimbare operațională este discutată: integrarea unui sistem anti-drone Oficialul NATO citat a indicat că Alianța evaluează „ce se mai poate face” pentru a optimiza rețeaua de senzori și „sistemele de tragere” ale României și ale NATO, astfel încât amenințări similare să poată fi neutralizate „în siguranță”. Una dintre opțiuni ar fi aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, despre care sursa spune că a fost achiziționat de România în cadrul eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic. O altă direcție menționată este ca România și alte state să obțină capacități suplimentare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un demers NATO axat pe integrarea de tehnologii noi pentru descurajare și apărare. „Santinela Estică” și consultările din luna următoare Aliații ar urma să discute luna viitoare, la o conferință, identificarea de „forțe și capacități defensive suplimentare” pentru operațiunea „ Eastern Sentry ” („Santinela Estică”), menită să consolideze flancul estic, potrivit informațiilor atribuite de Newsweek publicației KyivPost (fără ca articolul să indice o decizie finală). De ce nu se vorbește, deocamdată, despre articolul 5 Materialul notează că articolul 5 (apărarea colectivă) a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile din 11 septembrie 2001, iar până acum „nu s-a sugerat” aplicarea lui în cazul României. În schimb, este prezentat ca opțiune articolul 4 , care permite consultări de urgență atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea. Consultările în baza articolului 4 au fost declanșate de nouă ori, inclusiv de trei ori în contextul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei; în septembrie 2025, Polonia a cerut astfel de consultări după incursiuni ale dronelor rusești, iar Estonia după încălcări ale spațiului aerian de către avioane de vânătoare rusești. Reuniunea cerută de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea „Eastern Sentry”, cu contribuții aliate precum avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate, conform sursei. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat întărirea apărării de alocarea de resurse și consolidarea rezervei militare naționale , într-un mesaj transmis de Ziua Rezervistului Militar, potrivit news.ro . Șeful statului a plasat tema în contextul „vremurilor dificile” și al provocărilor care „redefinesc securitatea” la nivel regional, european și global. În mesaj, Nicușor Dan a susținut că, în acest cadru, „alocarea de resurse” și „consolidarea rezervei militare naționale” cresc forța militară și capacitatea de apărare și descurajare a României. NATO și parteneriatul cu SUA, prezentate drept garanții-cheie Președintele a indicat cooperarea cu aliații din NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite drept „cele mai solide garanții de securitate” ale României „din istorie”, menționând că acestea au fost obținute și prin implicarea rezerviștilor militari. Rolul rezerviștilor și experiența din misiuni externe Nicușor Dan le-a transmis militarilor în rezervă și în retragere că au „respectul și aprecierea” României pentru activitatea lor în misiuni din țară și în teatre de operații alături de aliați și parteneri, enumerând Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, precum și misiuni până în Africa și Asia. În același mesaj, președintele a afirmat că rezerviștii au avut „o contribuție esențială” la prestigiul Armatei României în Uniunea Europeană, NATO și ONU și i-a descris drept repere pentru societate, inclusiv pentru consolidarea „rezilienței” și pentru un răspuns mai eficient la provocările actuale. „În acest context, alocarea de resurse şi consolidarea rezervei militare naţionale potenţează forţa militară şi capacitatea de apărare şi descurajare.” „Cooperarea strânsă cu aliaţii din NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai solide garanţii de securitate ale României din istorie, obţinute inclusiv prin implicarea rezerviştilor militari.” Președintele a transmis, totodată, urări membrilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere și și-a exprimat convingerea că aceștia vor rămâne alături de rezerviștii voluntari și de militarii activi, care au nevoie de experiența lor. [...]
România va transmite aliaților NATO și UE concluziile tehnice privind drona prăbușită la Galați, după ce raportul specialiștilor statului a identificat aparatul ca fiind un Geran-2 de proveniență rusească, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională și de coordonare: incidentul intră în circuitul de informare al structurilor competente din cadrul Alianței și al Uniunii Europene. Președintele Nicușor Dan afirmă că identificarea s-a bazat pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”, iar concluzia raportului este „fără echivoc”. Într-o postare pe Facebook, el susține că pe fragmentele recuperate a fost găsită inscripția în chirilică „ГЕРАН-2”, iar componentele analizate (electronice, navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) ar avea similitudini „mergând până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. Ce indică raportul tehnic, potrivit președintelui Conform declarațiilor citate, raportul ar mai arăta că: marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani; analizele fizico-chimice ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. De ce contează: incidentul intră în mecanismele de coordonare aliată Nicușor Dan afirmă că drona a lovit un bloc de locuințe din România, „provocând victime și pagube materiale”, și atribuie responsabilitatea Federației Ruse. Tot el spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul obiectivului de consolidare a securității la frontiera estică. În același material este menționată și reacția președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care a susținut că „nimeni nu poate spune care este originea în lipsa unei expertize” și a cerut României informațiile disponibile pentru „o analiză proprie”. Articolul nu include un răspuns oficial detaliat al părții române la această solicitare, dincolo de poziția președintelui privind concluziile raportului tehnic. [...]
Pentagonul își mută strategia de drone spre producție în masă și adaptare săptămânală , susținută de un buget de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în 2027, potrivit Kyiv Post . Mesajul transmis de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este că avantajul nu mai vine din câteva platforme „de vârf”, ci din capacitatea industrială de a scala rapid și de a modifica tehnologia din mers, pe modelul lecțiilor din Ucraina. Schimbarea a fost prezentată la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, unde Hegseth a descris cum inovațiile tehnice „de la o zi la alta” observate pe frontul din Ucraina influențează direct modul în care SUA își vor organiza achizițiile și producția pentru sisteme aeriene fără pilot. De ce contează: bugetul și achizițiile se reorientează de la „sofisticat” la „scalabil” În viziunea Pentagonului, „sofisticarea” izolată poate fi neutralizată ușor dacă nu există capacitatea de a produce multe unități și de a le reproiecta rapid. Hegseth a spus că bugetul președintelui Donald Trump pentru 2027 include 56 miliarde de dolari pentru „superioritate” în domeniul dronelor și pentru aprofundarea experienței Ucrainei pe câmpul de luptă. „Nu este o chestiune de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala, de a le scala rapid, adaptându-le săptămână de săptămână – exact atât de repede se adaptează tehnologia dronelor.” Concret, direcția descrisă înseamnă prioritizarea unor linii de asamblare flexibile și a unor sisteme automatizate care pot schimba „frecvențe software” și designul structural fără blocaje, replicând ciclurile rapide de inginerie dezvoltate de unitățile ucrainene din prima linie. „Buclă” de date cu Ucraina și efecte în arhitectura de securitate transatlantică Articolul descrie această pivotare ca parte a unei relații „reciproce” între Washington și Kiev: SUA ar absorbi date tactice despre războiul asimetric, în timp ce oficialii americani insistă că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm. În același context, fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a afirmat că retragerea aparentă a Washingtonului din medierea activă a discuțiilor de pace a împins aliații europeni să accelereze propriile achiziții de apărare, sub presiunea Casei Albe de a urca țintele de cheltuieli spre 5% din PIB pentru fiecare stat membru. Hegseth a mai spus că menținerea capacității Ucrainei de a respinge agresiunea rămâne un obiectiv american, chiar dacă Europa ar urma să își asume o parte mai mare din efortul material. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO , într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera . Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor. Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului. Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major. De ce contează pentru securitatea regională Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor. Contextul dezbaterii din „Inside Story” Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă: Olesia Horiainova, cofondatoare și adjunctă la conducerea Ukrainian Security and Cooperation Centre; Donald Jensen, profesor asociat (adjunct) la Johns Hopkins University; Alexey Muraviev, specialist rus în apărare și securitate. Materialul a fost publicat la 30 mai 2026. [...]
