Știri
Știri din categoria Apărare
România își mută accentul pe apărarea antidrone și pe producție comună cu Ucraina, în contextul incidentelor tot mai dese de pe Flancul Estic, potrivit Libertatea, care relatează declarațiile ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, într-o intervenție la CNN după cazul dronei rusești prăbușite la Galați.
În intervenția televizată, Țoiu a spus că România are „o listă clară de capabilități” necesare pentru creșterea capacității de apărare pe Flancul Estic și că a alocat „2 miliarde” pentru achiziții de apărare, menționând și participarea la misiuni de apărare „nu doar pe teritoriul nostru”.
Mesajul central al ministrului este că mijloacele actuale nu sunt suficiente pentru riscul specific al dronelor care ajung în proximitatea zonelor locuite. Oana Țoiu a invocat avioanele F-16 ca parte a apărării aeriene, dar a explicat că folosirea lor împotriva dronelor în zone rezidențiale poate crea riscuri suplimentare, motiv pentru care România ar avea nevoie de radare și sisteme antidrone.
„Avem avioanele F-16 pe care le folosim, dar asta creează și un risc de securitate în ceea ce privește doborârea dronelor în zonele de securitate. Tocmai de aceea avem nevoie de radare și sisteme anti-dronă.”
Contextul imediat este incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc și a provocat o explozie; în urma acestuia, două persoane au fost rănite și au avut nevoie de spitalizare, conform aceleiași surse.
Țoiu a plasat discuția și în cadrul mai larg al apărării la Marea Neagră, pe care a numit-o „un punct strategic” pentru NATO, indicând cooperarea cu Turcia și Bulgaria pentru apărarea zonei.
Un element cu implicații directe pentru industria de apărare este deschiderea către colaborare cu Ucraina, pe fondul experienței acumulate de aceasta în războiul dronelor. Ministrul a afirmat că România vede în Ucraina „un partener strategic” și că ar urma să producă împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.
„Vedem în Ucraina un partener strategic și vom produce împreună sisteme de apărare împotriva dronelor.”
În același context, articolul notează că Ministerul Apărării a publicat lista contractelor semnate pentru Programul SAFE, iar unul dintre ele vizează furnizarea de către Quantum Systems a produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro, fără TVA (aprox. 153 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro).
Recomandate
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Bulgaria cere întăriri NATO la Marea Neagră, ceea ce poate duce la costuri operaționale mai mari pentru transportul maritim și la o presiune suplimentară pe resursele Alianței în regiune, potrivit Euronews . Sofia a solicitat desfășurarea de avioane de vânătoare, sisteme antirachetă și echipamente antidrone, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Cererea a fost anunțată de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , care spune că a trimis o solicitare către secretarul general al NATO și către comandantul suprem aliat, pentru „desfășurarea de forțe suplimentare” pe teritoriul Bulgariei. Până la acest moment, autoritățile bulgare nu au primit un răspuns privind întăririle pe care NATO le-ar putea oferi. Ce a cerut concret Bulgaria și de ce contează pentru navigația comercială Potrivit ministrului, solicitarea vizează o desfășurare „cuprinzătoare” de capabilități, inclusiv: avioane de vânătoare și aeronave de patrulare; sisteme antirachetă; echipamente antidrone. Miza este reducerea riscurilor pentru transportul maritim și pentru securitatea regională, în condițiile în care atacurile asupra navelor comerciale au crescut tensiunea în zona Mării Negre și au împins NATO să acorde mai multă atenție flancului sud-estic. Resurse limitate în regiune și efectul de „competiție” între aliați Stoianov a atras atenția că aliații au capacități limitate și a menționat explicit că „România are nevoie de resurse suplimentare, la fel ca și statele baltice”. Mesajul indică faptul că o eventuală consolidare în Bulgaria ar trebui calibrată în raport cu alte nevoi de pe flancul estic, într-un context în care cererea de capabilități de apărare aeriană și antidrone este ridicată. Atacurile care au declanșat solicitarea și ce urmează Solicitarea Bulgariei vine după o serie de atacuri cu drone asupra a șapte nave comerciale în largul coastelor României și Bulgariei, începând cu 5 octombrie. Ministrul bulgar spune că se așteaptă la un răspuns rapid din partea NATO, dar avertizează că nici măcar cu resurse suplimentare nu poate exista „protecție absolută”, obiectivul fiind „reducerea riscului la minimum posibil”. În paralel, Bulgaria susține că are deja capacități de supraveghere și răspuns militar și că operează două sisteme de detectare și supraveghere a amenințărilor în apele sale, pregătind implementarea unui al treilea sistem, descris ca având o tehnologie care „nu a mai fost utilizată până acum”. [...]
Flotila Fluvială a României are un deficit operațional în apărarea antidrone , deși execută trageri cu rachete și artilerie în exerciții din Delta Dunării și în proximitatea litoralului, potrivit Antena 3 . În material se arată că armamentul folosit în aplicații nu poate fi utilizat pentru doborârea dronelor care vin dinspre mare către apele teritoriale și zona terestră, din motive tehnice. Articolul, care preia o analiză semnată de jurnalistul Radu Tudor, descrie situația drept „un foarte mare neajuns” pentru un stat membru NATO , în contextul în care, de trei ani, Rusia ar fi încălcat spațiul maritim, aerian și terestru românesc cu drone. Textul nu detaliază care sunt exact limitările tehnice invocate, menționând doar că acestea există. Exercițiul „Danube Protector 26 ”: capabilități testate, dar cu limitări În perioada 5–9 octombrie, peste 350 de militari au participat la exercițiul „Danube Protector 26”, desfășurat în poligonul temporar Sfântu Gheorghe. Au fost implicate structuri din Flotila Fluvială, Baza Logistică Navală „Pontica”, Centrul 39 Scafandri, Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” și Brigada 243 Radioelectronică și Observare „Calatis”. În cadrul exercițiului au fost executate trageri cu mai multe calibre, inclusiv 100 mm, 122 mm, 30 mm și 14,5 mm, potrivit pasajelor citate în articol. Ce forțe și mijloace au fost mobilizate Conform textului atribuit de Antena 3 lui Radu Tudor, în raion au fost aduse: două monitoare și două vedete blindate ale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie; patru vedete fluviale și două șalupe rapide de intervenție; nouă ambarcațiuni de asalt; nave logistice pentru sprijin. Separat, materialul menționează misiuni de cercetare și supraveghere, identificare și monitorizare a țintelor, securizarea comunicațiilor fluviale și protecția obiectivelor strategice, inclusiv cu sisteme autonome fără pilot (UAS) pentru cercetare aeriană și evaluarea impactului la țintă, informație atribuită Observatorului Militar. De ce contează: vulnerabilitate pe un tip de amenințare deja prezentă Mesajul central al materialului este că, în pofida exercițiilor și a tragerilor cu armament greu și de calibru mic, Flotila Fluvială nu ar avea, în forma actuală, capacitatea de a angaja eficient drone care vin dinspre mare către teritoriul României. În articol, această limitare este prezentată ca o problemă nerezolvată în ultimii trei ani, cu implicații directe pentru apărarea națională și pentru obligațiile României ca stat membru NATO. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
Pătrunderea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat procedurile NATO de poliție aeriană , cu decolări succesive de avioane de luptă și alertarea populației din Tulcea prin RO-Alert , potrivit Mediafax . În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor. Ca reacție, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene pe flancul estic), au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. La ora 01:34, radarele au indicat o dronă în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României. Conform MApN, ținta a fost monitorizată aproximativ un minut, după care a dispărut de pe radar. Ulterior, autoritățile militare au semnalat alte ținte aeriene la circa 77 de kilometri est de Insula Șerpilor, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol de la Baza 86 Aeriană Fetești. Alertarea populației și închiderea alertei Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea. La ora 04:57 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonele vizate. MApN precizează că nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian al României, iar alerta aeriană a încetat la ora 05:46. [...]
Operațiunea ucraineană VIVALDI sugerează că investițiile în blindate grele riscă să fie depășite de realitatea frontului , iar România ar trebui să-și recalibreze prioritățile de înzestrare către integrarea dronelor, războiului electronic și apărării anti-dronă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (2022–2025), argumentează că „manualele militare trebuie rescrise”, pentru că avantajul nu mai vine dintr-un singur tip de armament, ci din combinarea rapidă a unor sisteme foarte diferite. Ce se schimbă pe câmpul de luptă: „fereastra de opacitate” Punctul central al lecției din Ucraina, în interpretarea generalului, este că manevra și surprinderea tactică rămân posibile chiar și pe un front „aproape transparent” (dominant de drone și senzori), dar nu prin revenirea tancului ca piesă principală. Cheia ar fi crearea locală și temporară a unei „ferestre de opacitate”, în care adversarul „vede mai puțin” și reacționează târziu. În practică, această fereastră ar fi fost obținută prin integrarea: războiului electronic (pentru a degrada recunoașterea adversă); apărării anti-dronă; dronelor aeriene; roboților tereștri. Generalul susține că, prin această combinație, ucrainenii au reușit să „orbească” suficient timp capacitățile de observare ale adversarului pentru a executa manevra. Blindatele rămân utile, dar în rol secundar În evaluarea lui Dorin Toma, VIVALDI nu ar demonstra „revenirea blindatului clasic ca element central al manevrei”, chiar dacă tancurile și transportoarele au fost folosite. Rolul lor ar fi fost mai degrabă redistribuit către funcții de sprijin: protecție, mobilitate limitată și sprijin cu foc pentru infanterie, acolo unde condițiile au permis. Totodată, sunt descrise situații în care atacurile ar fi fost executate de grupuri mici de infanterie sprijinite de drone, iar unele transportoare blindate ar fi fost convertite în vehicule robotizate „kamikaze”, folosite împotriva fortificațiilor înaintea asaltului. Implicația pentru achiziții: inerția poate costa Din perspectiva impactului operațional și bugetar, mesajul este că programele de înzestrare construite în jurul platformelor clasice riscă să nu țină pasul cu ritmul schimbării tehnologice. Generalul ridică explicit problema inerției din armate și din industria de apărare, sugerând că interesele și modul în care sunt construite achizițiile militare pot favoriza „marile companii tradiționale”, în timp ce producătorii noi pot adapta tehnologii mai rapid. În acest context, el pune sub semnul întrebării dacă, pe măsură ce roboții tereștri devin mai mobili, mai bine protejați și mai autonomi, mai are sens ca oamenii să fie trimiși în luptă în vehicule blindate, sau dacă o parte tot mai mare din misiuni va fi preluată de drone și roboți. Miza pentru NATO: scenariul unei incursiuni locale Generalul extinde lecția dincolo de Ucraina, către riscul ca Rusia să poată obține surpriză tactică și pe un teatru aliat, printr-o incursiune locală urmată de fortificarea rapidă a teritoriului ocupat. El dă ca exemplu Narva , în nordul Estoniei, și formulează întrebarea-cheie: dacă un astfel de teritoriu ar fi ocupat și transformat într-un sistem defensiv „după lecțiile războiului din Ucraina”, poate NATO să-l recucerească și „cu ce preț”, inclusiv politic, în termeni de pierderi acceptabile. [...]
