Știri
Știri din categoria Apărare
Bulgaria cere întăriri NATO la Marea Neagră, ceea ce poate duce la costuri operaționale mai mari pentru transportul maritim și la o presiune suplimentară pe resursele Alianței în regiune, potrivit Euronews. Sofia a solicitat desfășurarea de avioane de vânătoare, sisteme antirachetă și echipamente antidrone, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Cererea a fost anunțată de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, care spune că a trimis o solicitare către secretarul general al NATO și către comandantul suprem aliat, pentru „desfășurarea de forțe suplimentare” pe teritoriul Bulgariei. Până la acest moment, autoritățile bulgare nu au primit un răspuns privind întăririle pe care NATO le-ar putea oferi.
Potrivit ministrului, solicitarea vizează o desfășurare „cuprinzătoare” de capabilități, inclusiv:
Miza este reducerea riscurilor pentru transportul maritim și pentru securitatea regională, în condițiile în care atacurile asupra navelor comerciale au crescut tensiunea în zona Mării Negre și au împins NATO să acorde mai multă atenție flancului sud-estic.
Stoianov a atras atenția că aliații au capacități limitate și a menționat explicit că „România are nevoie de resurse suplimentare, la fel ca și statele baltice”. Mesajul indică faptul că o eventuală consolidare în Bulgaria ar trebui calibrată în raport cu alte nevoi de pe flancul estic, într-un context în care cererea de capabilități de apărare aeriană și antidrone este ridicată.
Solicitarea Bulgariei vine după o serie de atacuri cu drone asupra a șapte nave comerciale în largul coastelor României și Bulgariei, începând cu 5 octombrie. Ministrul bulgar spune că se așteaptă la un răspuns rapid din partea NATO, dar avertizează că nici măcar cu resurse suplimentare nu poate exista „protecție absolută”, obiectivul fiind „reducerea riscului la minimum posibil”.
În paralel, Bulgaria susține că are deja capacități de supraveghere și răspuns militar și că operează două sisteme de detectare și supraveghere a amenințărilor în apele sale, pregătind implementarea unui al treilea sistem, descris ca având o tehnologie care „nu a mai fost utilizată până acum”.
Recomandate
Bulgaria analizează activarea Articolului 4 al NATO, ceea ce ar putea duce la consultări între aliați și la ajustări ale posturii defensive în regiunea Mării Negre , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor bulgare, potrivit Biziday . Discuția are relevanță directă pentru România, în condițiile în care președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a avut miercuri o convorbire cu președintele Nicușor Dan, iar cele două țări vor să împingă în UE și NATO măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor. Într-un mesaj după convorbire, Nicușor Dan a legat atacurile de „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a avertizat asupra efectelor asupra transportului maritim și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru exporturile de produse agricole. „Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului maritim comercial în Marea Neagră.” Ce a declanșat discuția și ce urmărește Sofia Iliana Iotova a ridicat public posibilitatea invocării Articolului 4 după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, „în urmă cu două nopți”. Una dintre nave s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți. Președinta Bulgariei a mai spus că Sofia vrea includerea securității maritime pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European și a avertizat că escaladarea războiului transformă Marea Neagră într-o zonă militară. În același timp, a precizat că invocarea Articolului 4 trebuie analizată „cu atenție” și ar cântări mai mult dacă ar fi cerută împreună de mai multe state aliate. Separat, Bulgaria intenționează să ducă subiectul și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor preluate de Biziday. Coordonare cu România și Turcia: măsuri anti-dronă și întâlniri în zilele următoare Bulgaria colaborează cu România și Turcia pentru identificarea unor măsuri comune, iar Iotova a indicat existența unui acord comun cu președinții celor două țări. Miniștrii Apărării din Bulgaria, România și Turcia au discutat deja despre acțiuni comune, iar o reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată „în următoarele zile” pentru stabilirea unor măsuri concrete. În paralel, Bulgaria se pregătește să adere, până la finalul lunii, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor , potrivit Reuters, citată de Biziday. Atribuirea responsabilității și contextul operațional din Marea Neagră Autoritățile bulgare nu au acuzat oficial și explicit Rusia pentru atacuri. Totuși, premierul Rumen Radev a spus că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată la Ministerul de Externe. Aceasta a transmis că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării despre atacurile asupra navelor comerciale. În context, Biziday notează că Rusia a bombardat porturi ucrainene la Marea Neagră, ceea ce a împins Ucraina să folosească mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și rutele maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a atacat nave implicate în exporturile rusești de cereale în alte zone ale Mării Negre și în apropierea Mării Azov. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
Bulgaria își bugetează o contribuție anuală de 220.000 de euro (aprox. 1,1 milioane lei) pentru a intra într-o inițiativă NATO de contracarare a dronelor , iar autoritățile de la Sofia estimează că aderarea ar putea fi finalizată până la 30 octombrie, potrivit Mediafax . Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov , a explicat în Parlament că Bulgaria nu a participat până acum la programul lansat în 2025 deoarece a vrut să stabilească mai întâi costul și dacă bugetul permite cheltuiala. Contribuția anuală a fost stabilită la 220.000 de euro, potrivit publicației The Sofia Globe. „Am primit informații despre valoarea contribuției, care este de 220.000 de euro pe an. Estimările Ministerului Apărării arată că ne putem permite această sumă, iar Bulgaria va face parte din proiect cât mai curând posibil. Ne așteptăm ca până la 30 octombrie să fim deja parte a acestuia”, a declarat Dimitar Stoianov. Ce urmărește programul NATO și ce mai cumpără Bulgaria Inițiativa vizează consolidarea apărării împotriva amenințărilor aeriene care zboară la altitudini mici, categorie în care intră și dronele. Separat, Bulgaria participă deja la programul NATO Drone Edge și, potrivit ministrului, nu intenționează să se retragă din acest proiect. În paralel, autoritățile bulgare vor să aloce 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei), prin mecanismul european SAFE , pentru achiziția a 20 de sisteme antidronă: 10 sisteme mobile, pentru protecție în zone unde este nevoie de relocare rapidă; 10 sisteme fixe. Achiziția ar urma să fie făcută împreună cu Spania, iar cele două țări urmează să semneze un memorandum de înțelegere pentru cumpărarea în comun a echipamentelor. Context: atacuri cu drone în Marea Neagră și presiune pe securizarea rutelor comerciale Discuțiile din Parlament au avut loc pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră și al incendierii unor antene Starlink în apropierea capitalei bulgare. Într-o săptămână, patru nave comerciale au fost atacate cu drone, două s-au scufundat și mai mulți marinari au fost dați dispăruți. Potrivit datelor de navigație citate de Reuters, nava Chelsea-3 trecuse anterior prin portul Tulcea, iar HS Dignity se îndrepta spre portul Brăila, ceea ce leagă direct incidentul de coridorul maritim din proximitatea coastelor României. Atacurile au determinat Bulgaria să ceară sprijin internațional pentru supravegherea spațiului aerian și a rutelor maritime. Premierul Rumen Radev a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar ministrul Apărării a avut convorbiri și cu omologii din România și Turcia. Autoritățile bulgare nu au atribuit oficial atacurile Rusiei, însă premierul Radev a susținut că rezultatul acestora avantajează Moscova. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu are informații de la Ministerul rus al Apărării despre atacuri și nu a exclus posibilitatea unei provocări din partea unei terțe părți. [...]
Două incendii la nave comerciale în 12 ore, lângă Sulina, ridică presiunea pe capacitatea de intervenție SAR și pe evaluarea riscurilor de securitate în zonă , după ce o navă sub pavilion San Marino a cerut ajutor joi dimineață, cu opt marinari dați dispăruți, potrivit HotNews . Nava se afla la 14 mile marine de Sulina (aprox. 22 km) și a transmis alerta după izbucnirea unui incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care patru sunt în siguranță, iar opt sunt dispărute. Operațiune de căutare și salvare, cu mijloace navale și aeriene Autoritatea Navală Română a declanșat o operațiune de urgență de căutare și salvare (SAR) în Marea Neagră, în zona situată la aproximativ 13 mile marine sud-est de Sulina, după incidentul raportat în jurul orei 07:00 la nava comercială „Wide Trader”, conform unui comunicat citat de Ziarul Amprenta. În intervenție au fost mobilizate: un elicopter al Inspectoratului General de Aviație; nava de căutare și salvare SAR „Apollo”, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) . ARSVOM a precizat, într-un comunicat citat de News.ro, că alerta a fost dată la ora 06:58, iar la 07:10 nava SAR „Apollo” a plecat spre zona indicată de Centrul Maritim de Coordonare (MRCC). Ce se știe despre navă și ce rămâne neclar Potrivit site-ului de monitorizare a traficului naval Vesselfinder , nava „WINE TRADER” este un tanker pentru transport de produse chimice, construit în 1989. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. Informația apare în contextul în care, în noaptea precedentă, patru avioane de luptă F-18 și F-16 au fost ridicate de la sol după ce radarele MApN au detectat un grup de drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor. Context: al doilea incident în 12 ore în aceeași zonă Incidentul de joi este al doilea din ultimele 12 ore în care o navă comercială a luat foc în apele teritoriale românești, în zona Sulina. Miercuri seară, un incendiu a izbucnit la o navă comercială sub pavilionul Insulelor Comore, iar ministrul Apărării, Radu Miruţă, a spus că sunt verificări pentru a stabili dacă acea navă a fost lovită de o dronă. [...]
Pătrunderea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat procedurile NATO de poliție aeriană , cu decolări succesive de avioane de luptă și alertarea populației din Tulcea prin RO-Alert , potrivit Mediafax . În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor. Ca reacție, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene pe flancul estic), au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. La ora 01:34, radarele au indicat o dronă în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României. Conform MApN, ținta a fost monitorizată aproximativ un minut, după care a dispărut de pe radar. Ulterior, autoritățile militare au semnalat alte ținte aeriene la circa 77 de kilometri est de Insula Șerpilor, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol de la Baza 86 Aeriană Fetești. Alertarea populației și închiderea alertei Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea. La ora 04:57 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonele vizate. MApN precizează că nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian al României, iar alerta aeriană a încetat la ora 05:46. [...]
Un incident de securitate maritimă în apele României riscă să afecteze navigația comercială din zona Sulina–Constanța , după ce o navă sub pavilion străin a raportat un incendiu în urma unei explozii, existând ipoteza că ar fi fost lovită de o dronă, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Nava, sub pavilionul Insulelor Comore, se afla în apropiere de Sulina, la aproximativ 8–10 mile marine sud-est de digul orașului, în apele teritoriale românești. Conform sursei, explozia a fost urmată de izbucnirea unui incendiu la bord. Ce spun autoritățile: incendiu stins, cauza încă neconfirmată Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că incendiul a fost lichidat și că nu a mai fost nevoie de intervenția navei de salvare. El a precizat că nu există, deocamdată, certitudinea că nava a fost lovită de o dronă, în condițiile în care în aceeași seară au fost raportate mai multe incidente în Marea Neagră. Potrivit ministrului, nava comercială „care este goală” se îndreaptă spre portul Constanța, unde urmează o verificare tehnică pentru a stabili dacă incendiul a fost provocat de explozia unei drone. Raportarea incidentului și poziția Gărzii de Coastă În varianta inițială a informațiilor, nava Yara J (IMO 9221803) a raportat incidentul prin radiotelefon către Căpitănia Sulina. Garda de Coastă a transmis că a fost informată de o navă comercială, „în balast”, ancorată în marea teritorială a României, despre producerea unui incendiu la bord. Ulterior, reprezentanții navei au comunicat către MRCC (centrul de coordonare a salvării pe mare) că incendiul a fost stins, toate persoanele sunt în siguranță și nu a fost solicitat sprijin sau asistență. Context operațional: ținte aeriene detectate, RO-Alert și avioane F-18 ridicate de la sol În aceeași seară de 14 octombrie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat detectarea, pe radar, a unui grup de ținte aeriene în largul Mării Negre. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat IGSU pentru alertarea populației din nord-estul județului Tulcea, iar la 20:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert. MApN a mai comunicat că două ținte aeriene au pătruns în spațiul aerian național la 20:04, una fiind pierdută de pe radar deasupra mării, iar cealaltă părăsind spațiul aerian național la 20:13, spre Vâlcove (Ucraina). Alerta aeriană a încetat la 21:14. De ce contează: riscuri crescute pentru transportul maritim în proximitatea coastelor României Incidentul vine pe fondul deteriorării situației de securitate în Marea Neagră și al atacurilor asupra navelor comerciale în regiune. În acest caz, autoritățile nu confirmă încă legătura directă dintre incendiu și o dronă, însă simpla ipoteză a unui atac în apele teritoriale românești ridică miza pentru siguranța rutelor comerciale și pentru procedurile de monitorizare și intervenție din zona Sulina–Constanța. Următorul element-cheie este evaluarea tehnică din portul Constanța, care ar trebui să lămurească dacă incendiul a fost provocat de o dronă sau de o altă cauză. [...]
