Știri
Știri din categoria Apărare
România a fost invitată de Franța la discuții despre „umbrela nucleară”, potrivit unei declarații făcute marți de ministra de Externe, Oana Țoiu, informează Digi24, care citează Reuters. Anunțul a fost făcut în contextul intensificării dezbaterilor europene privind securitatea și descurajarea nucleară, pe fondul tensiunilor internaționale tot mai accentuate.
Oana Țoiu a precizat, aflată în Polonia, că România a primit invitația de a participa la discuții privind așa-numita „umbrelă nucleară” franceză. Ea a subliniat că o eventuală decizie în acest sens nu îi aparține personal, ci va fi analizată și stabilită în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, instituția care gestionează marile dosare de securitate națională.
Într-un interviu acordat postului polonez TVP World, ministra a evitat să-și exprime o opinie personală privind oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau la formule de „descurajare avansată”. Ea a arătat că astfel de opțiuni trebuie să reflecte un consens național și să fie asumate instituțional.
Invitația vine după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Parisul își va consolida capacitatea de descurajare nucleară și va crește dimensiunea arsenalului, invocând riscurile crescute de conflicte la nivel global care pot depăși pragul convențional. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar inițiativa sa este privită ca o posibilă extindere a garanțiilor de securitate pentru statele europene, în paralel cu arhitectura NATO.
Pe scurt, situația se conturează astfel:
În perioada următoare, tema ar putea deveni una centrală pe agenda de securitate a României, în condițiile în care dezbaterea despre rolul Europei în propria apărare capătă tot mai multă greutate în 2026.
Recomandate
Polonia intră în discuții pentru a adera la programul francez de descurajare nucleară , alături de alte șapte state europene, potrivit Polska Agencja Prasowa . Anunțul a fost confirmat luni de premierul Donald Tusk , în aceeași zi în care președintele francez Emmanuel Macron a prezentat extinderea cooperării nucleare a Franței către parteneri europeni. Macron a declarat, la baza navală Île-Longue din Bretania, că opt țări au acceptat să participe la noul cadru de descurajare: Polonia, Germania, Regatul Unit, Belgia, Danemarca, Grecia, Țările de Jos și Suedia. Potrivit relatărilor din Money.pl , statele partenere vor putea lua parte la exerciții legate de doctrina nucleară franceză. În paralel, Franța și Germania au decis înființarea unui grup comun de coordonare în domeniul nuclear, care ar urma să înceapă activitatea în cursul acestui an și să armonizeze aspecte legate de doctrină și exerciții. Macron a subliniat că inițiativa este „complet complementară NATO” și că se desfășoară în deplină transparență față de Statele Unite. Premierul Donald Tusk a transmis că Polonia „se înarmează cu prieteni pentru ca adversarii să nu îndrăznească să atace”, sugerând că Varșovia vede în această formulă o consolidare a securității regionale. Tema unei „umbrele nucleare” franceze pentru Europa Centrală a fost lansată încă din martie 2025, iar în mai 2025 Franța și Polonia au semnat un tratat bilateral privind asistența militară în caz de amenințare. Conform datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, citate de Le Monde , Franța deține aproximativ 290 de focoase nucleare, bazate pe rachete lansate de pe submarine și pe bombe transportate de avioane Rafale. Extinderea cooperării vine pe fondul războiului din Ucraina și al temerilor privind stabilitatea arhitecturii de securitate europene. Inițiativa marchează un pas semnificativ spre o coordonare nucleară mai strânsă în interiorul Europei, într-un moment în care mai multe state caută garanții suplimentare de securitate în fața riscurilor din estul continentului. [...]
Președintele Emmanuel Macron a anunțat o revizuire semnificativă a doctrinei nucleare a Franței , care include, pentru prima dată, desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, potrivit Biziday . Această măsură face parte din strategia de "descurajare avansată" și este însoțită de decizia de a crește numărul de focoase nucleare ale Franței. În cadrul unui discurs susținut la baza navală de la Île Longue, unde sunt staționate submarinele nucleare ale Franței, Macron a subliniat importanța puterii pentru menținerea libertății și a anunțat că Franța va colabora îndeaproape cu Germania și Marea Britanie la dezvoltarea de proiecte de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Această cooperare ar putea include și desfășurarea temporară a armelor nucleare pe teritoriul altor state europene aliate, o decizie fără precedent. "Trebuie să fim temuți dacă vrem să fim liberi, iar pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici", a declarat Emmanuel Macron. Macron a justificat creșterea arsenalului nuclear prin amenințările tot mai mari și mai diverse la adresa securității globale, menționând conflictele în creștere și retragerea Statelor Unite și Rusiei din unele tratate nucleare. De asemenea, a subliniat că inițiativa nu este menită să înlocuiască NATO, ci să o completeze, îndemnând Europa să devină o putere geopolitică. Opt state europene, inclusiv Germania, Polonia și Marea Britanie, și-au exprimat interesul pentru inițiativa franceză, iar cooperarea va începe prin exerciții comune. În plus, Macron a anunțat că viitorul submarin nuclear al Franței, numit "L’Invincible", va intra în serviciu în 2036, consolidând astfel capacitățile nucleare ale țării. Acest anunț vine într-un context de escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu și de îngrijorare a liderilor europeni cu privire la soliditatea "umbrelei nucleare" americane, pe fondul recentelor lovituri israeliano-americane asupra Iranului. [...]
Clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene ar putea fi activată sau analizată în următoarele zile, după atacurile cu drone asupra Ciprului , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Euractiv. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că subiectul va fi discutat în cadrul reuniunilor programate la nivel european, fără a anticipa un rezultat. Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul de la Lisabona prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Discuțiile vin în contextul în care bazele militare britanice din Cipru au fost vizate de peste 20 de atacuri cu drone, unul provocând pagube minore. De asemenea, Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar din cauza unor avertismente privind un posibil atac. Cipru este stat membru al UE și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii, însă nu face parte din NATO. Între timp, Grecia a ridicat nivelul de alertă și a anunțat trimiterea a două fregate și a unei perechi de avioane F-16 în Cipru . Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, a precizat că Atena va contribui „în toate modurile posibile” la apărarea insulei. Contextul mai larg al conflictului din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind angajamentul SUA față de NATO au alimentat, potrivit Euractiv, apeluri pentru reevaluarea mecanismelor europene de apărare colectivă, adesea considerate secundare în raport cu Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice. [...]
Regatul Unit trimite distrugătorul HMS Dragon în Cipru pentru apărarea anti-drone , după ce o dronă iraniană a avariat pista bazei aeriene britanice Akrotiri, informează AGERPRES , citând Reuters. Anunțul a fost făcut marți de premierul britanic Keir Starmer . Potrivit acestuia, pe lângă distrugătorul cu capabilități antiaeriene, Londra va trimite în regiune și elicoptere echipate cu sisteme de combatere a dronelor. Decizia vine în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor sporite pentru infrastructura militară din estul Mediteranei. „Regatul Unit este pe deplin angajat față de securitatea Ciprului și a personalului militar britanic cu baza acolo”, a transmis Starmer într-un mesaj public, precizând că a discutat situația cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și că operațiunile defensive continuă. HMS Dragon este un distrugător antiaerian din clasa 45, dotat cu sistemul de rachete Sea Viper și radare avansate pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene, potrivit Royal Navy. Nava este specializată în protecția împotriva rachetelor și dronelor. Franța și Grecia au anunțat, la rândul lor, că vor contribui la apărarea Ciprului prin desfășurarea de sisteme antirachetă și anti-dronă, într-un efort coordonat de consolidare a securității insulei. Măsurile reflectă extinderea efectelor conflictului din regiune și creșterea preocupărilor legate de protejarea bazelor militare occidentale din estul Mediteranei. [...]
Orbotix anunță formarea unui consorțiu românesc pentru drone și muniție tactică , într-un demers prezentat drept pas către independență militară „Made in Romania”, potrivit unui material publicat de Economedia . Inițiativa vizează reducerea dependenței de importuri și dezvoltarea unui ecosistem național integrat în domeniul apărării. Compania Orbotix Industries a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei firme românești: Autonomous Flight Technology (AFT), BraveX Aero și GIA Defense. Obiectivul este crearea unui lanț industrial complet, de la cercetare și testare pentru sisteme autonome, până la producția de platforme aeriene și muniție tactică. Parteneriatele anunțate Autonomous Flight Technology (AFT) – colaborare pentru cercetare, dezvoltare și testare de tehnologii de zbor autonom, folosind infrastructura și resursele tehnice ale companiei. BraveX Aero – integrarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de Orbotix pe platforme aeriene fără pilot, inclusiv modele cu aripă fixă și decolare verticală. GIA Defense – integrarea muniției produse local în ecosistemul Orbotix, inclusiv muniții compatibile cu drone, cu promisiunea extinderii capacităților industriale. Potrivit companiei, consorțiul ar urma să ofere soluții integrate pentru beneficiari instituționali, incluzând platforme aeriene, sisteme de comandă și control și muniție proiectate unitar. CEO-ul Orbotix, Bogdan Ochiană , a declarat că demersul urmărește consolidarea autonomiei strategice a României și transformarea capacităților industriale fragmentate într-o ofertă coerentă și scalabilă. În contextul tensiunilor regionale și al presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare, inițiatorii proiectului susțin că un ecosistem local ar putea reduce vulnerabilitățile generate de dependența de furnizori externi. Inițiativa se înscrie într-un trend european mai larg de creștere a investițiilor în apărare și tehnologie militară, pe fondul accentului pus de Uniunea Europeană pe autonomia strategică. [...]
Ministerul Apărării poate sprijini evacuarea românilor din Orientul Mijlociu, dar capacitatea avioanelor militare este limitată , a declarat ministrul Radu Miruţă , potrivit Știrile ProTV . În contextul escaladării conflictului din regiune și al numărului mare de cetățeni români aflați în state precum Emiratele Arabe Unite, oficialul a precizat că implicarea Armatei rămâne o soluție de sprijin, dar nu una eficientă pentru evacuări de amploare. Declarațiile au fost făcute luni seară, 2 martie 2026, după o ședință desfășurată dimineața la Guvern pe tema situației de securitate. Miruţă a explicat că aeronavele militare au o capacitate redusă: avionul Spartan poate transporta aproximativ 28 de persoane; avionul Hercules are în jur de 50 de locuri. Chiar și în condiții speciale, cu pasageri mai înghesuiți, numărul nu ar crește semnificativ. În aceste condiții, ministrul consideră că soluția mai potrivită o reprezintă aeronavele comerciale, care pot prelua între 150 și 200 de persoane la un singur zbor. Situația este complicată și de numărul mare de români aflați în zonă. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunțat că doar în Emiratele Arabe Unite sunt aproximativ 14.000 de cetățeni români. Potrivit acesteia, există un număr relativ mic de cazuri de urgență extremă, iar autoritățile locale au recomandat ca românii să rămână temporar în spațiile de cazare. În paralel, conflictul din Iran și atacurile raportate în Teheran și alte orașe sporesc presiunea asupra autorităților române, care trebuie să gestioneze eventuale solicitări de repatriere. Deocamdată, MApN își declară disponibilitatea de a interveni punctual, însă pentru evacuări de masă soluția rămâne una civilă, coordonată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și operatorii aerieni. [...]
