Știri
Știri din categoria Apărare
Explozia unei drone lângă gazoductul Trans-Balkan ridică miza pentru securitatea infrastructurii energetice din regiune, în condițiile în care incidentul s-a produs la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor, iar autoritățile române și bulgare au transmis că aparatul nu a fost detectat de radare, potrivit Economedia.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată în jurul orei 15:00, că „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria” în legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei pe 8 august, în jurul orei 08:20, în proximitatea frontierei cu România.
În varianta inițială a informației, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul a avut loc lângă fostul punct de trecere a frontierei Kardam, între Bulgaria și România, și la circa un kilometru de stația de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.
Potrivit autorităților bulgare, drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui, zona a fost securizată, iar la fața locului au fost trimise echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării. Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură.
Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejon (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. În același timp, MApN afirmă că nu a înregistrat „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național către Bulgaria.
În urma incidentului, Bulgaria va redistribui personalul Poliției de Frontieră și echipamentele pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România, conform declarațiilor premierului bulgar.
Autoritățile bulgare spun că tipul dronei nu poate fi stabilit deocamdată, aparatul fiind grav avariat în urma exploziei. Radev a afirmat că există imagini fotografice și că „nu este o dronă de jucărie, este o dronă mai mare”, adăugând că nu se poate stabili în acest moment dacă a fost un atac deliberat sau dacă drona transporta ceva, deși ar fi avut la bord o cantitate considerabilă de material exploziv.
Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că explozia și coloana de fum observată după impact sugerează transportul unei cantități importante de explozibil, iar ancheta asupra resturilor recuperate continuă. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cui aparținea drona și nici care era ținta acesteia.
La începutul săptămânii viitoare este așteptată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, unde, potrivit premierului bulgar, Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, în contextul unor incidente recente cu drone în regiune.
Recomandate
Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]
Alertarea RO-Alert din Tulcea a fost declanșată după o detecție radar a MApN la granița cu Ucraina , într-un nou episod care arată cum funcționează, operațional, lanțul de reacție „radar–comandă–ISU” în proximitatea frontierei, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale a transmis că sistemul de supraveghere radar a detectat marți, 4 august, la ora 15:13, „un grup de ținte aeriene” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. În urma acestei detecții, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a instituit măsuri de alertare a populației din județul Tulcea, mesajul RO-Alert fiind transmis începând cu ora 16:00. Ce li s-a cerut locuitorilor prin RO-Alert Mesajul de alertă a avertizat asupra „posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian” și a inclus recomandări de protecție civilă: păstrarea calmului; adăpostirea în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există adăpost, rămânerea în interior, departe de geamuri și pereți exteriori. MApN a precizat că va reveni cu detalii „pe măsură ce acestea vor fi disponibile”. Context: episoade repetate de detecții în zona de frontieră Avertizarea vine pe fondul intensificării atacurilor rusești în apropierea graniței cu România. Publicația amintește că, în noaptea de 30 spre 31 iulie, radarele Armatei Române au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea spațiului aerian. În acel caz, potrivit MApN, țintele au fost reperate în jurul orei 02:30, aeronavele britanice au decolat la 02:41, iar populația din Tulcea a fost, de asemenea, alertată prin RO-Alert. Ulterior, Armata a precizat că țintele nu au încălcat spațiul aerian al României. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 arată că România își testează în timp real reacția la ținte aeriene la graniță , după ce o dronă a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit mesaje RO-Alert , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că duminică, 2 august, la ora 15:09, sistemul de supraveghere radar a detectat o „țintă aeriană” în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea , au fost ridicate de la sol la ora 15:17, la opt minute după apariția țintei pe radare, pentru monitorizarea situației. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat astăzi, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea situației.” RO-Alert în Tulcea și coordonare cu autoritățile civile Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din județul Tulcea a primit un mesaj RO-Alert. Conform informațiilor prezentate, a fost a doua alertă transmisă duminică în județ. În cursul dimineții, o altă țintă aeriană fusese detectată tot în apropierea frontierei cu Ucraina, iar atunci a fost emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea. Ulterior, ținta a dispărut de pe radare fără să intre în spațiul aerian al României. De ce contează: presiune operațională pe apărarea aeriană la frontieră Succesiunea de alerte și ridicarea rapidă a aeronavelor de luptă indică un nivel ridicat de vigilență și un lanț operațional activ (detecție radar – decizie – decolare – informare IGSU – avertizare publică) în zona de graniță. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre identificarea finală a țintei sau despre evoluția ulterioară, rămâne de urmărit dacă MApN va reveni cu precizări privind natura obiectului detectat și rezultatul misiunii de monitorizare. [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura energetică și nodurile logistice , după ce autoritățile de la Riad se așteaptă la atacuri coordonate „iminente” din nord și sud, potrivit HotNews , care citează declarațiile unui înalt oficial saudit pentru Reuters . Țintele potențiale includ obiective civile și economice – infrastructură energetică, porturi și aeroporturi – într-un moment în care regatul încearcă să reducă tensiunile în regiune. Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că rapoarte de informații din Arabia Saudită, Statele Unite și alte state din regiune indică riscul unor lovituri venite simultan dinspre milițiile irakiene (din nord) și rebelii houthi din Yemen (din sud), sub supravegherea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran. Arabia Saudită ar fi observat deplasări de drone și rachete care sugerează o coordonare pe două direcții și susține că este pregătită să răspundă „oricărui act de agresiune”. De ce contează: risc direct pentru energie, porturi și aviație Avertismentul este relevant economic prin natura țintelor invocate: infrastructura energetică și porturile sunt puncte critice pentru exporturi și pentru funcționarea lanțurilor logistice, iar aeroporturile sunt esențiale pentru mobilitatea comercială și pentru conectivitatea regională. În plus, Reuters notează că un astfel de avertisment – rar în această formă – arată că Arabia Saudită a ajuns în ultimele săptămâni tot mai mult în centrul conflictului regional. Contextul imediat include faptul că Riadul s-a confruntat cu atacuri ale houthi și ale milițiilor irakiene și că, la finalul lunii trecute, a efectuat lovituri comune cu SUA împotriva unor grupări susținute de Iran în Irak, după ce le-a acuzat că se află în spatele unor atacuri cu drone asupra instalațiilor sale petroliere (detalii în materialul HotNews despre loviturile comune cu SUA ). Milițiile irakiene au transmis că vor răspunde. Presiune pe diplomație și pe securitatea regională Potrivit oficialului saudit citat, amenințările sunt „deosebit de alarmante”, deși Riadul afirmă că urmărește reducerea tensiunilor și o soluție negociată, iar discuțiile cu toate părțile, inclusiv cu Iranul, ar merge „în direcția corectă”. În același timp, el susține că atacurile planificate ar putea urmări tocmai perturbarea acestor eforturi diplomatice. În paralel, oficiali din regiune au indicat că statele din Golf și Iranul s-ar apropia de un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe baza unui aranjament temporar care să permită negocieri mai ample pentru încheierea războiului. Atacuri recente și escaladare pe frontul houthi Un oficial militar a declarat că un atac al rebelilor houthi asupra sudului Arabiei Saudite a rănit joi 11 civili. General-maiorul Turki al-Maliki, purtătorul de cuvânt al coaliției militare conduse de Arabia Saudită, a precizat vineri dimineața că atacul din provincia Najran a rănit șapte cetățeni saudiți, un yemenit, doi egipteni și un cetățean pakistanez. La momentul relatării, nu exista un comentariu imediat din partea houthi sau a Iranului. Rebelii houthi și-au asumat marți responsabilitatea pentru un atac asupra aeroportului din Najran, în cadrul unei escaladări mai ample care a vizat obiective militare și de infrastructură saudite, dar și ținte din transportul maritim. Guvernul yemenit a mai declarat că rebelii au ucis joi cel puțin 17 membri ai forțelor guvernamentale, după atacuri asupra unor desfășurări militare în provinciile Marib și Hadramout. În fundal, HotNews amintește că acțiunile houthi – inclusiv episoade precum blocada din Marea Roșie, care a perturbat exporturile de petrol ale Arabiei Saudite (context în articolul despre blocada din Marea Roșie ) – au ridicat miza confruntării regionale și au legat tot mai strâns conflictul saudit-houthi de războiul mai amplu din zonă. Ce urmează Pe fondul escaladării, surse familiarizate cu situația au declarat că Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia ar urma să semneze vineri, la Mecca, un acord comun de apărare, consolidând o alianță între trei puteri musulmane sunnite. În plan operațional, mesajul Riadului este că se pregătește pentru un scenariu de atac pe două fronturi, cu accent pe protejarea infrastructurii economice critice și pe capacitatea de răspuns rapid. [...]
Evaluările recente ale serviciilor americane indică riscul unui atac limitat al Rusiei asupra unui stat NATO , într-un scenariu gândit mai degrabă pentru a testa coeziunea alianței și aplicarea Articolului 5 decât pentru a declanșa un război pe scară largă, potrivit CNN , care citează trei surse familiarizate cu rapoartele. Potrivit acestor evaluări, opțiunile analizate variază de la un atac cibernetic până la o incursiune de mică amploare, calibrată astfel încât să pună presiune pe unitatea NATO și pe angajamentul de apărare colectivă, fără a depăși neapărat pragul care ar forța un răspuns aliat clar. Momentul și forma exactă rămân incerte, însă una dintre surse a indicat că o escaladare ar fi mai probabilă prin țintirea statelor baltice sau a Poloniei. The Wall Street Journal a relatat prima dată despre aceste evaluări (fără ca CNN să preia integral concluziile publicației). De ce contează: riscul operațional pentru NATO se mută spre „zona gri” Unghiul principal al acestor evaluări este unul operațional: scenariile descrise sugerează o presiune crescută pe capacitatea NATO de a răspunde coerent la acțiuni „sub prag” (de tip hibrid sau limitat), care pot crea ambiguitate politică și militară în jurul Articolului 5 (principiul că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor). Oficiali americani și NATO citați de CNN consideră că Putin ar putea alege să escaladeze împotriva NATO dacă nu găsește o ieșire „onorabilă” din războiul din Ucraina, iar fereastra de decizie este descrisă ca întinzându-se „între acum și următorii ani”. Un purtător de cuvânt militar al NATO, Martin O’Donnell, a refuzat să comenteze evaluări clasificate, dar a transmis că alianța ia în calcul multiple scenarii și se pregătește pentru ele. „NATO urmărește și suntem pregătiți să descurajăm și să apărăm, după cum este necesar, lucru pe care continuăm să îl demonstrăm.” Context: incidente repetate la granița NATO și un nou episod în Germania Materialul amintește mai multe episoade recente în care Rusia a „împins” în proximitatea sau pe teritoriul NATO. În mai, o dronă cu explozibil a lovit o clădire de apartamente din România în timpul unui atac rusesc asupra unui port ucrainean din apropiere, rănind două persoane. În septembrie anul trecut, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care încălcaseră spațiul aerian al Poloniei în timpul unui atac asupra Ucrainei. Separat, în această săptămână, SUA au evaluat că o dronă încărcată cu explozibili, descoperită peste noapte la un aeroport din Germania, ar aparține unui serviciu de informații rusesc, potrivit unui oficial american din domeniul apărării în Europa citat de CNN. Oficialul a spus că drona transporta explozibili de uz militar, iar publicația a relatat anterior că a fost găsită de un angajat al aeroportului într-o zonă securizată a operațiunilor cargo. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris situația drept un „nou scenariu de amenințare” și a indicat ulterior că drona ar putea fi legată de „puteri străine”, fără a oferi detalii. Consiliul Național de Securitate al Germaniei , condus de cancelarul Friedrich Merz, s-a reunit vineri pentru a discuta incidentul. Presiune suplimentară: îngrijorări privind stocurile de muniții ale SUA CNN plasează evaluările de intelligence și pe fondul preocupărilor legate de stocurile americane de muniții, afectate de războiul cu Iranul. Publicația a relatat anterior că aproape 80% dintre interceptoarele THAAD (sistem de apărare antirachetă) au fost epuizate față de nivelurile de dinainte de război, precum și aproximativ jumătate dintre interceptoarele Patriot. În paralel, ONU a transmis că victimele civile provocate de armele rusești cu rază lungă au crescut cu 60% în perioada ianuarie–iunie, comparativ cu același interval al anului trecut. CNN notează că aceste îngrijorări influențează modul în care comandanții militari de rang înalt planifică eventuale conflicte viitoare, inclusiv o posibilă escaladare a Rusiei împotriva NATO sau un război cu China în Pacific. Președintele SUA, Donald Trump, a contestat public relatările despre diminuarea stocurilor, afirmând pe Truth Social că SUA au „cantități masive” de muniții și că se produc și se livrează suplimentar, după necesități. Ce urmează În absența unor indicii publice despre „cum” și „când” ar putea avea loc o escaladare, semnalul principal al evaluărilor rămâne unul de planificare: NATO și statele membre sunt împinse să trateze mai serios scenariile de atac limitat sau hibrid, unde miza nu este doar răspunsul militar, ci și viteza deciziei politice și menținerea unității alianței. CNN precizează că a solicitat un punct de vedere Kremlinului atât pe evaluarea privind Putin, cât și pe cea legată de drona din Germania. [...]
Serviciile de informații ale SUA își ajustează evaluarea de risc și iau în calcul că Rusia ar putea testa unitatea NATO chiar din această toamnă , prin acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaje) sau, cu probabilitate încă redusă, printr-o incursiune militară limitată pe flancul estic, potrivit Biziday , care citează un raport prezentat de The Wall Street Journal . Unghiul principal al acestei evaluări este unul operațional: scenariile descrise nu vizează o invazie de amploare, ci acțiuni „greu de încadrat” care să pună la încercare viteza și coeziunea decizională a Alianței, fără a forța imediat un răspuns colectiv. Ce ar urmări Moscova și de ce contează pentru NATO Potrivit raportului citat de The Wall Street Journal , obiectivul ar fi să observe dacă NATO reacționează unitar și rapid sau dacă apar diviziuni politice între statele membre. Intervalul în care un astfel de scenariu ar putea deveni posibil este „din această toamnă și până în 2029”, deși, în acest moment, probabilitatea unei incursiuni militare rămâne redusă. Evaluarea Washingtonului s-ar fi schimbat în cursul acestui an. Până recent, concluzia era că Rusia nu va provoca direct NATO cât timp este implicată în războiul din Ucraina, însă oficialii americani invocă acum dificultățile Rusiei pe front și presiunile interne asupra lui Vladimir Putin de a obține un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie. Scenariile luate în calcul: „zona gri” dintre pace și război În locul unei invazii clasice — care ar declanșa aproape sigur Articolul 5 — evaluările americane descriu acțiuni menite să testeze reacția Alianței fără a provoca automat un răspuns colectiv. Printre scenariile analizate se numără: atacuri cibernetice asupra infrastructurii unui stat membru; operațiuni hibride cu grupuri armate fără însemne oficiale; sabotaje; o incursiune militară limitată într-o zonă de frontieră de pe flancul estic al NATO. Context regional: incidente care au ridicat întrebări și avertismente europene Oficiali occidentali afirmă că ar exista deja semne ale unor astfel de „teste”, inclusiv episoade în care rachete rusești au ajuns pe teritoriul Poloniei și situații în care drone rusești au pătruns și s-au prăbușit în România, incidente care au alimentat discuțiile despre răspunsul NATO la provocări limitate sau ambigue. În paralel, Biziday notează că au existat și avertismente din Europa: șeful armatei germane, generalul Christian Freuding, a declarat în iunie că Rusia ar putea dobândi capacitatea de a ataca state NATO în următorii trei ani, iar ministrul lituanian al Apărării a avertizat asupra unor posibile atacuri „sub steag fals”, menite să creeze confuzie privind responsabilitatea. Presiune pe stocuri și pe sprijinul pentru Ucraina Noua evaluare apare și pe fondul preocupărilor Washingtonului privind diminuarea stocurilor unor muniții și sisteme de apărare considerate esențiale într-un conflict major. Potrivit presei americane, livrările către Ucraina și operațiunile împotriva Iranului ar fi redus rezervele unor sisteme precum Patriot, THAAD, Stinger și ATACMS, deși Administrația Trump respinge aceste informații. În același timp, Ucraina avertizează că livrările occidentale de rachete pentru apărarea antiaeriană au scăzut semnificativ în acest an, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene. În acest context, temerea oficialilor americani este că Kremlinul ar putea încerca să obțină un avantaj politic și strategic printr-o provocare limitată la adresa NATO, mizând pe ezitări în cazul unor atacuri hibride sau de mică amploare. [...]
