Știri
Știri din categoria Apărare
Guvernul a reunit la Palatul Victoria firme ucrainene de drone și industria românească de apărare, potrivit news.ro, într-o întâlnire de tip B2B matchmaking axată pe proiecte și parteneriate în domeniul aeronavelor fără pilot (UAV) și al sistemelor Anti-UAS (detecție și combatere a dronelor).
Conform comunicatului Guvernului, obiectivul principal a fost crearea unor legături directe între entități economice din România și Ucraina, pentru a accelera dialogul tehnic și a construi o rețea profesională în zona tehnologiilor fără pilot și a contramăsurilor asociate.
„Evenimentul marchează un pas decisiv în contextul semnării recente a acordului de Parteneriat Strategic dintre cele două state. Această inițiativă consolidează cooperarea industrială bilaterală și transformă expertiza tehnologică acumulată în soluții concrete pentru securitatea colectivă a Flancului Estic.”
Executivul susține că demersul reconfirmă angajamentul României de a sprijini reziliența regională și de a stimula producția companiilor românești, în parteneriat cu Ucraina, în sectoare de înaltă tehnologie cu valoare adăugată mare, inclusiv prin integrarea acestora în lanțul valoric generat de Ucraina.
În aceeași linie, Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a indicat că industria de apărare din România ar trebui să se dezvolte valorificând expertiza Ucrainei, inclusiv experiența dobândită „pe câmpul de luptă”, cu obiectivul de a dezvolta soluții de apărare adaptate nevoilor actuale și relevante pentru securitatea națională și regională.
Recomandate
MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]
Ucraina a criticat public declarațiile șefului Rheinmetall despre programul său de drone , potrivit POLITICO , după ce Armin Papperger a făcut comentarii depreciative la adresa producției ucrainene, inclusiv referiri la „joaca cu Lego” și la „gospodine” care ar fabrica piese cu imprimante 3D. Conform articolului, Papperger a făcut afirmațiile într-un interviu pentru The Atlantic , publicat pe 27 martie. El a susținut că sectorul ucrainean de drone nu ar avea „descoperiri tehnologice” și a pus sub semnul întrebării nivelul de inovație, comparându-l nefavorabil cu cel al marilor companii occidentale din industria de apărare. Reacțiile de la Kiev au venit rapid . Alexander Kamyshin, consilier al președintelui Volodîmîr Zelenski, a apărat contribuția civililor la efortul de producție în război, într-o postare pe X, subliniind rolul femeilor în industrie și cerând respect pentru munca lor. „O dronă FPV de 500 de dolari care distruge un tanc de milioane, asta este inovație”, a scris pe Facebook Iaroslav Kalinin, directorul companiei ucrainene Infozahyst, argumentând că relevanța în luptă și eficiența sunt criteriile decisive, nu complexitatea tehnologică. În urma criticilor, Rheinmetall a încercat să reducă tensiunile printr-o postare pe X , în care a transmis că are „cel mai mare respect” pentru ucraineni și pentru eforturile lor de apărare, apreciind „forța inovatoare” și „spiritul de luptă” al Ucrainei și afirmând că este „recunoscătoare” că poate sprijini Kievul cu resursele sale. [...]
România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud , pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro . Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget. Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori. În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale). Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate. [...]
Armata israeliană susține că a lovit în Iran o instalație legată de arme chimice , potrivit Adevărul , care citează informații transmise de agențiile Agerpres și dpa. Anunțul a fost făcut marți de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în contextul tensiunilor regionale și al acuzațiilor recurente privind programe militare sensibile în Iran. Conform relatării, IDF afirmă că a atacat „o instalaţie de cercetare şi dezvoltare” despre care susține că „transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian”. Armata israeliană indică drept proprietar compania Tofiq Daru, despre care spune că se prezenta ca firmă civilă, dar ar fi avut un rol în livrări de substanțe utilizate în cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. „A atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian.” În același mesaj, IDF susține că printre substanțele transferate s-ar fi aflat fentanil, menționând că acesta ar fi fost folosit în activități de cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. Armata israeliană mai afirmă că firma ar fi furnizat substanța către Organizaţia pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND). Informațiile prezentate de IDF nu au putut fi verificate din surse independente, iar, potrivit dpa, nu este cunoscut dacă Iranul lucra efectiv la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar. În lipsa unor confirmări externe, rămâne neclară amploarea și natura exactă a activităților atribuite instalației atacate, precum și impactul operațiunii anunțate de Israel. [...]
Israelul suspendă achizițiile de armament din Franța, acuzând Parisul de ostilitate politică potrivit G4Media , decizia fiind anunțată de Ministerul Apărării de la Tel Aviv ca parte a unei repoziționări strategice în relațiile cu statele europene. Anunțul a fost făcut de directorul general al ministerului, generalul Amir Baram, care a explicat că Israelul va reduce cooperarea militară cu țările considerate ostile și se va orienta către producția internă și parteneri „prieteni”. Măsura vine pe fondul deteriorării relațiilor cu Franța, după pozițiile tot mai critice ale Parisului privind conflictul din Gaza. Impact limitat, dar semnal politic puternic Deși decizia are o încărcătură diplomatică importantă, efectele economice sunt, deocamdată, reduse. Datele arată că schimburile militare dintre cele două state erau deja în scădere: Indicator Situație Licențe export Franța (2024) peste 200 Valoare 76,5 milioane euro Evoluție scădere de ~60% față de 2023 În plus, cele două țări sunt mai degrabă competitori pe piața globală de armament decât parteneri direcți. Ce urmează Autoritățile israeliene au precizat că: contractele existente vor fi respectate companiile private pot continua colaborările accentul va fi pus pe industria locală de apărare vor fi căutați furnizori din state aliate Contextul tensiunilor Relațiile dintre Paris și Tel Aviv s-au deteriorat progresiv după declanșarea războiului din Gaza, Franța adoptând o poziție tot mai critică față de acțiunile Israelului. Decizia anunțată acum reflectă această răcire diplomatică și transmite un mesaj politic clar, chiar dacă impactul economic imediat este limitat. În esență, măsura marchează mai degrabă o repoziționare strategică decât o ruptură economică majoră, însă semnalează adâncirea tensiunilor dintre cele două state. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]
