Știri
Știri din categoria Apărare
Israelul suspendă achizițiile de armament din Franța, acuzând Parisul de ostilitate politică potrivit G4Media, decizia fiind anunțată de Ministerul Apărării de la Tel Aviv ca parte a unei repoziționări strategice în relațiile cu statele europene.
Anunțul a fost făcut de directorul general al ministerului, generalul Amir Baram, care a explicat că Israelul va reduce cooperarea militară cu țările considerate ostile și se va orienta către producția internă și parteneri „prieteni”. Măsura vine pe fondul deteriorării relațiilor cu Franța, după pozițiile tot mai critice ale Parisului privind conflictul din Gaza.
Deși decizia are o încărcătură diplomatică importantă, efectele economice sunt, deocamdată, reduse. Datele arată că schimburile militare dintre cele două state erau deja în scădere:
| Indicator | Situație |
|---|---|
| Licențe export Franța (2024) | peste 200 |
| Valoare | 76,5 milioane euro |
| Evoluție | scădere de ~60% față de 2023 |
În plus, cele două țări sunt mai degrabă competitori pe piața globală de armament decât parteneri direcți.
Autoritățile israeliene au precizat că:
Relațiile dintre Paris și Tel Aviv s-au deteriorat progresiv după declanșarea războiului din Gaza, Franța adoptând o poziție tot mai critică față de acțiunile Israelului. Decizia anunțată acum reflectă această răcire diplomatică și transmite un mesaj politic clar, chiar dacă impactul economic imediat este limitat.
În esență, măsura marchează mai degrabă o repoziționare strategică decât o ruptură economică majoră, însă semnalează adâncirea tensiunilor dintre cele două state.
Recomandate
Sistemele de apărare aeriană au fost activate la Teheran după lovituri raportate , potrivit Mediafax , într-un nou episod care amplifică tensiunile din Orientul Mijlociu. Martori citați de presa internațională au semnalat explozii puternice în capitala Iranului în seara de 29 martie 2026, ceea ce a determinat autoritățile să activeze sistemele de apărare aeriană. Situația a fost complicată de întreruperi de energie electrică în provinciile Teheran și Alborz, provocate de atacuri asupra infrastructurii energetice. Ministerul Energiei de la Teheran a confirmat incidentul, precizând ulterior, prin intermediul agenției Mehr, că alimentarea a fost parțial restabilită în estul capitalei. Contextul acestor evenimente indică o escaladare rapidă a conflictului regional. Cu o zi înainte, Iranul a acuzat atacuri aeriene israeliene asupra mai multor universități și centre de cercetare, inclusiv instituții despre care Israelul susține că ar fi implicate în programe nucleare. Printre acestea se numără: Universitatea de Știință și Tehnologie din Iran Universitatea de Tehnologie din Isfahan În paralel, Garda Revoluționară iraniană a transmis un avertisment dur, afirmând că universitățile israeliene și filialele instituțiilor americane din regiune ar putea deveni „ținte legitime” dacă nu sunt oferite garanții de securitate pentru instituțiile academice iraniene. În vizor intră inclusiv campusuri ale unor universități precum Georgetown, New York sau Northwestern, prezente în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Evoluțiile recente conturează un lanț de acțiuni și reacții care depășește sfera militară clasică, extinzând conflictul către infrastructuri civile și mediul academic. În lipsa unor semnale de detensionare, regiunea rămâne într-o stare de alertă ridicată, cu riscul unor noi atacuri și represalii. [...]
Patru unități majore de producție de rachete balistice din Iran au fost avariate , iar cel puțin 29 de baze de lansare au fost afectate în primele patru săptămâni ale ofensivei americano-israeliene, potrivit Euronews România , care citează The Washington Post. De la începutul războiului, SUA și Israelul au efectuat mii de lovituri asupra unei game de ținte militare. Pe baza imaginilor din satelit și a evaluărilor unor experți militari care au analizat aceste date, atacurile ar fi distrus instalații de lansare de la suprafață, ar fi blocat temporar accesul la rachetele depozitate în subteran și ar fi împiedicat Iranul să producă rapid noi rachete. În același timp, experții consultați avertizează că programul iranian de rachete balistice nu a fost eliminat. O parte dintre ei susțin că este puțin probabil ca acest program să poată fi distrus complet, invocând capacitatea regimului de a reconstrui după atacuri anterioare și accesul la lanțuri de aprovizionare externe care pot înlocui echipamentele de producție pierdute. Un alt factor de incertitudine îl reprezintă utilizarea lansatoarelor mobile de rachete, al căror număr nu este cunoscut, potrivit sursei. Acest element complică evaluarea exactă a capacității de lansare rămase și a ritmului în care Iranul ar putea relua operațiunile la scară mai mare. Administrația Trump a prezentat distrugerea programului de rachete al Iranului drept un obiectiv central al războiului. În acest context, evaluările bazate pe imagini din satelit sugerează un impact semnificativ asupra infrastructurii, dar nu și o oprire definitivă a programului. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmă că NATO poate demonstra că un atac asupra teritoriului Alianței nu este viabil , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost publicate marți, 31 martie 2026, și vin în contextul discuțiilor despre securitatea regională și efectele conflictelor din proximitatea Europei asupra economiei. Miruță a legat direct securitatea de climatul investițional, susținând că dezvoltarea economică depinde de garanții privind integritatea teritorială. El a invocat riscurile generate de evoluțiile din Ucraina și Iran, arătând că acestea pot influența percepția asupra siguranței investițiilor. Informațiile despre intervenția sa sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. „Nu putem vorbi despre un mediu sigur de afaceri fără să garantăm că investițiile nu vor fi afectate de ceea ce se întâmplă în Ucraina ori Iran.” Vicepremierul a vorbit la „Economist Romania Government Roundtable 2026”, eveniment organizat la București de grupul editorial The Economist, unde a spus că România contribuie la consolidarea flancului estic al NATO prin alocări bugetare pentru apărare și cooperare cu aliații. În același timp, el a criticat fragmentarea achizițiilor militare în Europa, argumentând că abordarea cu „27 de soluții individuale” slăbește eficiența răspunsului comun. În acest cadru, ministrul a insistat asupra rolului descurajării, adică al capacității de a face un potențial agresor să considere costurile unui atac prea mari. Miruță a indicat drept direcții de lucru creșterea investițiilor, achizițiile comune și dialogul între ministerele apărării, concluzionând că obiectivul este menținerea teritoriilor NATO, europene și a teritoriului României ca spații „sigure”. [...]
Hanwha Aerospace România estimează 14,4 mld. euro impact economic și 9.400 de joburi în următorul deceniu printr-un pachet industrial de 1,3 mld. euro pentru industria de apărare, potrivit Romania Insider , care citează un anunț al companiei preluat de Agerpres. Inițiativa este prezentată ca un program de localizare pe termen lung și transfer de tehnologie, nu ca o achiziție punctuală. Miza economică: valoare adăugată și locuri de muncă pe 10 ani Conform companiei, pachetul de 1,3 mld. euro ar urma să se traducă într-o valoare economică totală de 14,4 mld. euro și în susținerea a peste 9.400 de locuri de muncă directe și indirecte, pe parcursul următorilor zece ani. Estimarea este legată în principal de producția de obuziere autopropulsate K9, vehicule de realimentare cu muniție K10 și, potențial, de vehicule de luptă pentru infanterie Redback. Din perspectivă economică, mesajul central este că programul vizează crearea de capacități industriale locale (producție, mentenanță și, ulterior, export), ceea ce ar putea extinde efectele dincolo de contractele inițiale, prin comenzi recurente, lanțuri de furnizori și servicii asociate. Cum este împărțit pachetul de 1,3 mld. euro: investiții industriale și investiții în tehnologie Pachetul este structurat pe doi piloni: investiții industriale directe și investiții pe termen lung în tehnologie și capabilități. Componenta de investiții directe are ca obiectiv dezvoltarea capacității de producție interne, inclusiv infrastructură, facilități de fabricație și transfer de tehnologie integrat. În acest cadru, compania are în vedere înființarea unor facilități integrate de producție și testare, susținute de capacitate locală de inginerie și know-how industrial. În termeni practici, astfel de investiții tind să aibă efecte în cascadă în economie prin cerere de echipamente, construcții industriale, servicii specializate și formare de personal. Programe anunțate: drone „Made in Romania”, vehicule terestre fără echipaj și rachete Pe lângă liniile de producție asociate platformelor K9/K10, compania spune că va lansa un program de drone „Made in Romania” și că va crea un hub industrial pentru vehicule terestre fără echipaj (UGV, adică platforme robotizate de la sol). Totodată, este menționată localizarea producției de rachete cu rază medie și lungă, prin transfer de tehnologie și parteneriate de tip societate mixtă (joint venture). Aceste direcții sunt relevante pentru impactul economic invocat tocmai prin potențialul de a diversifica portofoliul industrial local și de a crește complexitatea producției, ceea ce, în general, susține salarii mai mari și cerere pentru competențe tehnice avansate. Cercetare-dezvoltare și capabilități „suverane”: sateliți, analiză cu inteligență artificială și sisteme autonome maritime Al doilea pilon vizează investiții pe termen lung în tehnologie și capabilități, cu accent pe cercetare-dezvoltare, sisteme viitoare și inovare. Printre domeniile indicate se află capabilități „suverane” de ISR și avertizare timpurie (ISR înseamnă informații, supraveghere și recunoaștere), inclusiv dezvoltarea de sisteme ISR bazate pe sateliți și platforme fără echipaj. Compania mai menționează constelații EO/SAR (observare optică și radar cu apertură sintetică) integrate cu platforme de analiză bazate pe inteligență artificială, precum și sisteme autonome pentru contramăsuri împotriva minelor maritime (MCM), cu obiectivul de a întări securitatea la Marea Neagră. În plus, sunt menționate inițiative comune pentru sisteme de rachete de generație următoare și tehnologii pentru lupta terestră. Aprobări și poziționare europeană, plus mesajul conducerii Compania afirmă că a obținut aprobările de reglementare necesare pentru a merge mai departe, inclusiv avizul pentru investiții străine directe (FDI) din partea autorităților române. De asemenea, prezența industrială locală și structura operațională ar fi aliniate cerințelor de eligibilitate ale instrumentului european SAFE (Security Action for Europe). „Suntem aici pentru a sprijini interesul național al României, pentru a întări securitatea, a dezvolta industria de apărare și a genera valoare economică pe termen lung. Angajamentul nostru este să construim capacitate industrială sustenabilă prin producție, mentenanță și oportunități viitoare de export. Acest pachet industrial de 1,3 mld. euro înseamnă întărirea capabilităților suverane, crearea de locuri de muncă de calitate și consolidarea poziției industriale a României pentru decenii de acum înainte”, a declarat Lino Lim, CEO al Hanwha Aerospace România. [...]
Sute de militari americani din forțe speciale au ajuns în Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info , care citează agenția dpa și relatări din presa americană. Mișcarea se adaugă unei prezențe militare americane în creștere în regiune, într-un context de tensiuni cu Iranul, și ar putea extinde opțiunile militare ale președintelui SUA, Donald Trump. Desfășurarea include Army Rangers (unități de infanterie ușoară cu rol de intervenție rapidă) și Navy SEALs (forțe speciale ale Marinei SUA), au consemnat New York Times și CBS News , citând oficiali militari americani și surse familiarizate cu operațiunea. Trupele ar fi fost trimise pentru a se alătura miilor de pușcași marini și parașutiști ai armatei americane aflați deja în Orientul Mijlociu. Conform relatărilor preluate de dpa, aceste forțe suplimentare ar putea fi utilizate în misiuni precum redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ocuparea centrului-cheie de export de petrol al Iranului de pe insula Kharg sau securizarea uraniului puternic îmbogățit. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, iar orice perturbare are potențial de impact asupra piețelor energetice. În același timp, speculațiile privind o posibilă ofensivă terestră americană în Iran s-au intensificat în ultimele zile. Trump a îndemnat public Teheranul să caute o soluție diplomatică la conflictul declanșat de Statele Unite și Israel, dar a avertizat și asupra unei posibile escaladări militare, notează TVR Info. [...]
